Sportul Popular, iulie 1947 (Anul 3, nr. 715-745)

1947-07-02 / nr. 716

ANDI Il­. Nr .716 “7----­ 1 EXEMPLARUL* 5000 LEI Taxa poștali plătită In numerar 180.628/1948 Cont Cec Nr. 1855 Telefoane Radao­­­i­a 4.07.48 Tipografia 4.84.48 Redacţia şi Ad-fla Domnu­l Anastasia 6, Bucureşti TREI VICTORII ...care readuc speranţele în tabăra românilor: la Belgrad, la Budapesta şi la Cluj lua ds Duminica a fost marcată de trei evenimente footba­stice care intere- z sează direct succesul nostru. Desigur, este vorba de matchul din Cupa Bal­canică Ungaria-Iugoslavia şi de victoriile,­­ excelente repurtate de I. T. A. şi Universitatea. Toate trei, cum spuneam, sunt în strânsă legătură cu foot-pasul românesc. MOLNÁR A AVUT DREPTATE ! Ungurii au reuşit la Belgrad o victorie care pe de o par­te do­vedeşte că într’adevăr iugoslavii sunt înt­r’o eclipsă de formă, că­ci partida dela Bucureşti echipa României trebuia să câştige şi că în orice caz, avea dreptul cel puţin la on draw, iar pe de altă parte că Raţionala“ maghiară este cel mai calificat competitor in Cupa Baftosnică-Cetace-i de subliniat însă pe marginea acestei victorii, este e­­chipa oarecum nouă pe care au avins-o ungurii. De data aceasta echipa Ungariei n’a mai fost Új­pest, iar jucătorii care par noul, dovedesc existența unor cadre care poi îndestula nevoile teamu- lui naţb-md. Şi aeastă echipă a câştigat la Belgrai graţie unui joc defensiv organiat, şi a niraun­ atac omogen şi bîne inspirat mai «des precis în faţa porţii, cărora iugoslavă le-au spus un joc greşit, aşa cum spune: d- Mohair după marohul iugoslaia—România. Arboml ungur a avut dreptate când­­ anticipat victoria Unga­riei.­­ Acastă victorie însă, readuce sperțele în tabăra românilor și fac in jocul România—Ungaria un r­atch decisiv­ Indiferent de rezumatele jocurilor care se vor dispute până în Octombrie, ligoslavii nu mai sunt sifuri de he torta finală, după cum nu sunt noi unguriii şi aceştia toc­mai pentru că au de susţinut tm joe­­freu în deplasare.­­ presupunând că atât noi, cât şi ungurii şi iugoslavii vor învin­ge B Bulgaria şi Albania, iar Ro­mânia pe Ungaria înseamnă că trei echipe pot ajunge la egalita­te din puncte. JOCUL DELA SOFIA In orice caz, matchul nostru cu Bulgaria, care se dispută Du­­minica aceasta Ia Sofia, se «Tts­d Imite I IV Augustt 01 IM­Mf I 14 Septembrie t 10 Octombrie t 10 Octombrie c TICTARIE SErVTNTFICATIVA LA BUDAPESTA In acoeapl al In nare ,.nafto­­nala'' lineari ei nmrta winter I* Ma Balama«! la MaNSta a puternică echipă uamBhiatB, »pleat - M. T. K era larrivă Be I. T. A., aampfaana Romă­­iiler. Victoria aeaaata ante Ba a deosebită eeirmiftoatle amrtm footballul m­atra. In primui rând, prăn­­aa. — apreciat șl eafcHnlnt de sapotatară Ba Ba­pută în alte condiţhini şi într’un moment în care lupta pfitru Cu­pa Balcanică a devenit mai pal­pitantă. Şi pentru a da o imagine mai clară a acestei bătălii, faţă jocu­rile care mai sunt de disputat: Bulgaria — România la Sofia Un­ga­rin—Bulgaria, in Ungaria Albania-Jugoslavia, in Albania Vnfarl* — Albania, în Ungaria România — Ungaria la Buc. Jugoslavia—Bulgaria, te Betgr. prin aplauze neprecu­peţite — şi victorie, echipa a­­rAdland a servit In mod demn prestigiul soccerului nostru şi — deşi prematur — aruncă o lumină nouă asupra viitoare­lor întâlniri rom­âno-maghiare. In al doilea rând, deschide noui perspective selecţioneu­­rilor noştri acum in ajunul matchului cu Bulgaria. In afară de faptul că jucă­torii vizaţi de selecţie au co­respuns, acest joc a scos in evidenţă alţi doi jucători : Dumitrescu III şi Covaci, care ar putea fi luaţi in con­siderare la alcătuirea lotului ci chiar a echipei naţionale. Acum, sau mai târziu. In orice caz, pot figura foarte bine In cadrele nece­­ech­ipei naţionale. PERFORMANŢA CLUJANA In sfârşit, ce­ntlul. Universita­tea a reuşit a doua performanţă românească a zilei: victorie, la limită dar meritată, asupra for­maţiei D. V- S. C. din prima ligă ungară. Şi meritul clujenilor este cu a­­tât mai mare cu cât — se ştie — în ajun susţinuseră un joc de campionat destul de greu. Ga şî în carul victoriei I. pi, succesul Universităţii dă noul perspective relaţiilor in­ternaţionale ale footbalului ro­mânesc şi oferă selecţiiciteurilor es­­emenit» demne să figureze In lo­tul naţional' dr- Luca, Rădulescu. t. T­A- desahi-IPJ SPERANŢELE NU PIERDUTE SUNT performanţei — lci » STRAJA (II) şi TOTH IU (ITA) Hiersein®!­nl 5-lea în marele pre­miu ciclist al ziarului LHUMANITE PArIS 20 (Sportpress). — Maree Premiu al ziarului L'Hunanitâ pentru ciclism, care s’a alergat in 3 etape In­ Kibbard 565 km. (Strassbourgi — Marcy — Troyes — Paris). E­fort câștigat de Roper Ver­ities1 in 16 ore 16' «I 44". V­ATI RS H OUT s a la locul 5, cu timpul de 16 ore. 23’ #. wMEDICINA” DRAGOMIRESCU Echip ,,doctorilor" a prins cri o 7.1 excpţional şi şi cu excepţia pri­mului left — singurul pe care l-a şi pierdut de altfel, — când s’a lă­sat dorinată de trac, a fost un ve­ritabil team de campioni : calmi, lucizi, atenţi şi judecând fiecare fază, mediciniştii au adus sportului românec o victorie mare, demon­­,­­ rând că volley-ballul nostru poate agura o cinste printre cel al ţări­­lor fruitaşe de pe continent. C atât nun valoroasă ?( mai concludentă e victoria „MIDICINEI", cu cât „SPAR­TA‘ a arătat deabia ori în­treaga gamă a posibilităţilor sale, fiind surprinsă aproape exclicttv de mingile , puse" de MEDICINA". Ca să nu uitaţi şi replica promptă da­tă î­n ultimele două setturi, la lom­b­ele praghezilor, de NIEMAND, care a distrus litenlmente moralul oaspeţi­lor. Nota de conduită, — sistemul, — l-au definit dintru început POITO­­VA şi DRAGOMIRESCU, plasând mingi aproape imposibil de scos. începând cu trac, PATRAS s’a repus repede pe picioare în settul doi redevenind „omul de cauciuc" p« ’ care-1 cunoaşteam şi fiind îm­preună CU MELONTE POPESCU, — care a parat Ireproşabil, — oamenii de bază al liniei a doua. D­IMITRAŞCTI a fost util, dar de­păşit pe alocuri de lipsa rutinei. A muncit mult insă şi şi-a câştigat, credem, un post de titular în for­maţie. De la ,,SPARTA“, indiscutabil cel mai bun a fost VODICKA (4), urmat în ordine de SVAN­­CAR (8). SCHWARZKOPF şi ROBAN­SVOBODA a tras şi azi deci­siv, dar după un început exce­lent, a slăbit şi a păcătuit mai ales printr-un joc prea comod, să spunem aşa, venind greu la mingile „puse“ de medicinişti şi plonjând o singură dată, cu toa­te că­­ a arătat la început că ştie să scoată şi în felul acesta. Un punct negru pe această mare victorie românească, — ar­bitrajul extrem de slab al d-lui GH. NICUL­ESCU, care însă, din fericire, dacă se poate spune așa, a desavantajat alternativ și SCOR. — MEDICINA — SPARTA : 11—15; 17—15; 15—10; 15—10. Nu putem încheia acest scurt co­mentariu, — pe care desigur îl vom întregi în reveniri, — fără a adresa d%e *«l „MEDICIN­ BI" „Bravo !“ PULBERĂRIA CAMPIONA REGIONALA DE BASKET­BALL LA CAT. I-a In deschidere, „PULBERA­­RIA“ a susţinut — cu „OR­PHEUS“ — finala campionatu­lui regional de basket-ball la categoria I-a, reuşind o merita­tă victorie, după o partidă de excepţională factură technică şi spectaculară, care a electrizat publicul. — SCOR. — Pulberă­ria—Orpheus : 46—41 (22—22). S’au remarcat BADESCU, RADU­­LESCU GH. şi ZUORAVESCU dela PULBERĂRIA", GUNOPOL, VASL LOGLU şi HAILCUSI dela ,,OR­PHEUS“. Aseară la drept A ÎNVINS „SPARTA” RASTURNAND PRONOSTICURILE ADUCAND VOLLEY-BALLULUI ROMANESC O SPLENDIDA BIRUINTA „Pulberăria” campioan­ă regională de basket-ball la categoria I-a A fost ca ,,MEDICINA" să furnizeze voley-ballului româ­nesc o categorică afirmare a va­lorii sale, prin adlatanta victo­rie reişită ori seară, în faţa un­ei asistenţe record asupra cam­­pioani Cehoslovaciei ,,SPART­A" din Praga. Pronosticul nostru a fost răs­turnat, desminţire pe care o doreaţi dela , MEDICINA“ fiindis-ne­servită. — şi trebue să ne afişai satisfacţia că s’a întâmplat aşa, sincer . Mercur! IMIM rimit Soil lui Ion Chiriac a fost operat ori dimineaţă la orele 8 de d. doc­tor Popescu-Herasca. Op­eraţia a fost mai grea decât se aşteptau doctorii şi a fost nevoie de trei sferturi de oră pentru a se putea efectua sfSgM&t fyiihe Sji bre- Imejd iţea două nini sub re-Campionul nostru mulţu­meşte pe această cede domnu­lui dr. Herased, care a depus o deosbită bunăvoinţă şi aten­ţie a pefatenţei » mrf tsm­ac 99VLADIMIR BUŞEK ESTE UN BOXEUR SPECIFIC OFENSIV Şl MAI GREU DECÂT ION POPA“ • .... ie atrage atenţiunea­­ Oscar Wexn, explicândune şi dece Se­­chor care cere revanşă, n’a corespuns decât prff$ . Programul reuniune! de Sâmbătă va fi complectat in c­ursul zilei de astăzi I­mediat după reuniunea da Sâmbătă care a inaugurat sezonul internaţional de box, am avut prilejul să stăm de vorbă cu d. OSCAR WEXU, i­niţiatorul aducerii boxeurilor ce­hoslovacii la Bucureşti. D-na ne-a făcut interesante de­­claraţii în legătură cu acest e­­venimen­t: „Intre Vladimir Buşek ai Ar­­nost Sochor este o fundamentală diferenţă de stM. După cum s’a putut observa, Sochor este un e­­lement tehnic, într’adevăr prea defensiv şi care a fost însă co­pleşit de căldură Adversarul lui Brătescu a suferit enorm de pe urma căldurei înăbuşitoare, neo­bişnuite pentru el, întrucât bo­­xează numai în sală închisă. In acest fel n’a putut da randamen­tul său obişnuit Sochor cere in­sistent o revanşă şi cred că Bră­tescu nu o va refuza. In schimb Buşek posedă un stil bătăios (l-am văzut la Praga) şi boxează încontinuu peste ad­versar. Cum are şi avantajul de a fi mai greu decât Popa cu circa 4 kgr sarcina campionului nului care va avea loc Sâmbătă 5 Iulie orele 17 pe arena Venus, F. R Box ne-a rugat să anun­ţăm că a pus în vânzare bilete la magazinul Ion­escu—Sport din pas. Victoria şi Agenţia Sportu­rilor. Ofe­­m »IV LONDRA: Al Phillips îşi apără titlul de campion al Marii Britanii la categoria cocoş, în faţa lui Cliff An­d­erson LYON: Sosirea în loc de a 6-a etapă a Turulu­i . .mitei­­ (Becancon-I­yon). Studenţi militari 1 lună Lei 100.000 Instituţii. Autorităţi, Intrep. Lei 5.000.000 anual. iot IIII Cim­pion naţional ie salt­e (Reportajul hi pag.­nn­a) Toţi tennismenii români sunt încă un joc la Wimbledon! Consideration! la capătul unei săptămâni de tennis mondial A­şa­dar, cu primul ,,camexn­­beri” al lui Petra, a început cea de a doua ediţie de duipă răz­­boiu a complixnaitelor mondiale neoficiale de tennie de la Wimble­don.. SORŢI... INGRAŢI De fapt Wimbledonul —­ și in­teresul pentru el — nu a începuit cu primul serviciu al campionului de anul trecut. Ci încă de la tra­gerile la sorți, când. ..zaruri“ a­­runcate la întâmplare au pus ală­turi,prea de timpuriu jucători cari trebuiau sa se întâlnească mult ma târziu. Este un lucru normal la sporturile bazate, în competiţie, pe tablouri Eliminatorii. Să vedem câţiva „nedreptăţiţi In primul tur, puternicul aus­tralian■ Sidwell pierde greu în 5 seturi (după ce conduce cu 2:1) la Budge Party, Pancho Segura ,„en­de“ cu Drobny şi, deşi tot atât de bun ca anul trecut, pierde repede: e într’adevăr păcat să vii tocmai din Ecuador până în Anglia pen­tru... uin singur tur (fără a mai socoti și cei 100 dollari pe care-i pariase amatorul Sejura înainte de match pe șansa lui). M. del Bello, pe care l-am apreciat atât de bine la București, cade victimă desigur „Bozoniței“ și unui adversar de talie, Morea (Argentina), fără a mai vorbi de sudafricanul Stur­­ges» — învingătorul lui Mitici la Zagrebi — care trebuie să cedeze greu în 5 seturi capului de serie Tom Brown; sau ce să mai spu­nem de ghinionul belgianului Wa­sher care s’a afirmat anul acesta drept unul din cei mai buni jucă­­apoo pioeus trin :iuadoj.n3 not în primul tur cu Berge­n, iar a­­cum cu capul de serie Falken­­bu­rg, care s-a întrebuinţat serios pentru a-l învinge. In turul idoui, Cernyk, recentul învingător al lui Bernard dă peste Geoff Brown şi-i face viaţă grea, pierzând însă în 5 seturi. In turul trei (dar poate că aici nu mai este vorbă de neşansă), simpaticul Corcelli este opus ma­relui favorit Kramer, care-l ţn­­­vinge mult prg,a categoric pentru valoarea itc^iutşului (am mai «pus-o MHtUf jocuifjSie/fuoAftjiu are ce cău­ta fn. conceitrtjtl jucătorilor mo­derni dei|d­aia),rt*ăt'm«i remarcăm In acestftur înfrângerea categorică a lui Asboth tn faţa i»n*t Johan­­son din ce în ce mai bun. CATEVA CURIOZITĂŢI Curiozităţile nu au lipsit nicio­dată la Wimbledore. Să amintim pe cele de care am luat cunoştinţă până acură­. • Un veteran la start: Jack Crawford câştigător de Wimble­don la 19­13 şi finalist, cu Perry, şi 1637. A pierdut, acum, în... primul tur la ■élveti anul Elmer. Mărire şi decadenţă... Sau: prezenţă inutilă. • Austriacul Rodi­u­tm exem­plar unic: tennisman infirm fără o mână! El a ajuns totuşi să dis­pute finala unei aerii, cu Falken­burg l­a Un singur cap de serie a fost învins: Bromwich. Plecat mare favorit, el a cedat în finala seriei la impetuosul și tânărul american Budge Patty (învinsul lui V Bu­­lic!). a. Cel mai uşor tablou l­a a­­▼ut: P­­ira — fără u tipun adversar de talie pe toată lista. a. De cea mai mare importanţă, la Wimbledon, s’a dovedit servi­ciul. El a fost hotă­rit pr­in toate matchurile. In primele lor mat­churi , Drobny şi Patra au câşti­gat din serviciu toate punctele! ,AI NOŞTRI“ ! Jucătorii români la Wimbledon? Dela 1939 încoace, o noutate. Şi pentru această primă a lor apa­riţie pe iarbă după răsboiu, nu pot exista decât cuvinte de laudă. Simplu domni: VINICIUS BURAC a reuşit excelenta performanţă de a juca 3 tururi, ceea ce îl clasează — relativ — printr­e primii 32 ju­cători din lume. S’au adeverit spe­ranţele pe care le pusesem în el: stilul său ofensiv, serviciul foarte P I î » A­m„rol” bun, voice şi smash eficace — ,,iată într’adevăr un jucător ro­mân modem“, cum l-a calificat radio Londra. Calităţile acestea explică şi figura sa remarcabilă pe iarba cu care nu «na deloc o­­bişnuit. A trecut peste englezul Mc. Ridge şi peste polonezul Troczinski, naturalizat englez care câştigă mereu toate turrneele pe gazon din Anglia. A sucombat însă, mn semifinala seriei, nu, faţa celui de al patrulea australian Collin Long care în finala seriei pierde doar în 5 seturi la Tom Brown, după ce a condus cu 2 seturi la 1. Burac merită totuşi calificativul: succes total! TACHE CArRAKU­­LIS, pierde chiar în primul tur, la Carter, un match pe care-l avea in mamă. Pierde pritrţgle două se­­turi revine ptjAgmte Şi câştigă ur­matoarele douăTM? peltea apoi» să cedeze setul decisiv. Lipsă de voinţă de ambiţie? Desigur că I* (Urmare în pag. 3-a) ¥ I ® N Comitetul F.R.F.A. se ocupă astăseară de echipa naţională pentru jocul de la Sofia Comitetul federaţiei noastre de football se întruneşte astă seară, pe ordinea de zi figu­rând — bine­înţeles — proble­ma ech­iei naţionale. In curs­ul acestei şedinţe, co­mitetul va avea de hotărât în primul rând asupra antrena­mentului lotului naţional, an­­­trenament care se va desfăşura Miercuri după amiază. Şi anu­me, va desemna terenul — Ve­nus sau Giuleşti — şi dacă se va recurge sau nu la serviciile vreunui sparring-partner. In ce priveşte echipa naţio­­nalei sau lotul definitiv care va face deplasarea la Sofia, se pare că oficialitatea noastră se va pronunţa abia după antre­namentul de Miercuri. După cum nu este exclus ca să se fixeze astă seară asupra echi­pei sau lotului şi mâine să ve­rifice jucătorii Cert este efi provincialii so­sesc astăzi in Capitală, dar — după toate probabilităţile— nu toţi cei cuprinşi în lotul de 20 iniţial alcătuit. Suntem infor­maţi că federaţia a renunţat la câţiva dintre ei. Dmvinînfcâ la Petroşani «in un vion si ura nm li hH mi K bUr ra lira pilii li l­SI. MS P­acea, după amH lungi fii orei de războiu, n’a schimbat numai feţele oamenilor ci şi sensul lucruri­lor. Astfel, aviaţia, altădată izvor de moarte şi distrugere a deve­nit azi instrument al păcii şi bu­nei înţelegeri între oameni. De a­­ceea este minunată opera pe care o înfăptueşte astăzi Confederaţia Generală a Muncii, popularizând realizările aviaţiei civile şi îm­boldind muncitorimea să amena­jeze aerodroame şi aeroporturi, să organizeze şcoli de zbor şi centre aeronautice. Nu este lip­sit de semnificaţie că printre primii^âam c­anjrasem la ape­g­aţi. Nord­ d­in Valea Jiului La fel cum au răspuns la apelul pentru reface­rea ţării, mărind extracţia de cărbuni. Duminică Petroşanii au fost in sărbătoare. De dimineaţă au so­sit delegaţiile cari au asistat la marele meeting muncitoresc. O­­raşul frumos pavoazat şi î mpo­­dobit cu arcuri de triumf din ce­reai de brazi, avea aspectul din zilele marilor sărbători muncito­reşti Centrul aeronautic nou înfiin­ţat aşezat la marginea aerodro­mului alcătuit din 5 barăci spa­ţioase şi bine amenajate era cen­trul atenţiei întregului oraş, ve­nit să-l viziteze încă din primele ore ale dimineţii. Astfel încă înainte de meeting, scopul fusese afins: la Petroşani ateaţia în­cepu»ă să intereseze şi ei­ devină populară. ASISTENŢA Meetingul a început la ora 3. E­­rau de faţă, d-nii GH. APOSTOL preşedintele Confederaţiei Gene­rale a Muncii şi preşedinte al a­­dunării, SERGIU PETROVER pre­şedintele Organizaţiei Sportului Popular, M. VLAICU director al OSP., Comandor Neli Po­pescu şi Inginer OORAESCU, respectiv di­rector şi subdirector general al Aviaţiei Civile. D­­SARACU din partea OGM-ului, Radovano­viei (Continuare In pag. 2) Arn­ost Soc­tor a părăsit ţara Boxeurul cehoslovac AR­­NOST SOCHOR care a fost în­vins de românul Brătescu a părăsit ţara, cu destinaţia Viena, unde va participa la u­n mare turneu de uşori la care vor fi prezenţ mulţi pu­­gilişti străini. —­­ In cadrul celei de a doua reu­niuni internaţionale s’a mai an­gajat ineditul match intre ION STOIANOVICI si GH. BUN­CU, învingătorul urmând să fie opus lui Brătescu pentru titlul la ușoară și alte patru matchuri de amatori de real interes. Deocamdată s’a perfectat parti­da Al Blanc—Mihail Camiman” a încheiat d. Oscar Wexu. * Pentru a doua reuniune a sezo­­ n3 r­eluată după o întrerupere­­­ de aproape 10 ani, marea competiţie motociclstă dotată cu Valorosul trofeu „Cupa Bucegi­­lor” a cunoscut Duminică la Buşteni un deosebit succes. Locuitorii micului orăşel de Pe Valea Prahovei Şi cu ei vizita­torii care se aflau pe parcursul celor 88 km, în raza cărora s’a desfăşurat proba de regularitate, au urmărit cu atenţia încordată desfăşurarea frandioasei compe­­tiţiuni care a întrunit la start tot ce are moto­ciclismul autoh­ton mai bun A fost indiscutabil, un concurs reuşit. Organizarea, lotul select al concurenţilor, sportivitatea in care s’a alergat, entuziasmul pu­blicului toate au contribuit la succesul competiţiei. 30 DE CONCURENŢI LA START Până Sâmbătă seara erau în­scrişi 33 de concurenţi cu maşini de diferite categorii dela cea de 125 a lui D- Niculici până la Ztmndapp­ut de 600 al lui Walter Agathon. La antrenamentele de Sâmbătă, toţi concurenţii dăduse satisfac­ţie, ceea ce prevedea o dispută foarte aprigă. La Buşteni toată lumea nu discuta decât şansele alergătorilor şi numele lui Walter Agathon Niculici. Suşnea. Vale­­riu Bogdan căpătase o largă pu­tere circulatorie, nimic nescăpând buştenarilor din manifestările de fiecare minut ale acestora. Duminică, între orele 7 dim s­­trada centrală şi în special porţiunea dintre Oficiul de Tu­rism şi Fabrica de Hârtie, era biată cu asalt- Un public nume. ■os aştepta cu nerăbdare plecarea în cursă, care era produs abia la după aceeaş pauză de maşinile de 350 pentru că după allte 10 minute să pornească maşinile mari de 500 şi nelimitate­Din cei 33 de concurenţi înscrişi 30 au luat plecarea, în ultimul moment renunţând la cursă. Ma­­rin Moraru, reţinut de serioase motive familiare şi Al. Gheorghei. ASPECTE DE PE TRASEU Micile cilindrate impun de la în­­ceput o alură extrem de rapidă. D- Niculici pe D-R.V. lui de 125, merge admirabil trăgând după el pe ceilalţi concurenţi de catego­rii mici. Pe serpentinele de pe V. Timi­şului sunt ajunşi de maşinile mari care sunt prinse în cursa Infernală în care se merge. In Braşov intră primul Aurel Şuşnea, urmat de aproape de Vic­­tor Stănescu.Leul Pe străzile o­­raşul­ui apare la un moment dat, ca un bolid Walter Agathon care după o dispută dinamică depă­şeşte pe cei doi i­eşind primul din Braşov. In goană după el, Aurel Şuşnea şi V. Stănescu, atacând în viteză în viraj se loves unul de altul, prăbuşindu-se în şanţul şo­selei. V. Stănescu reuşeşte să con­­tinue cursa. Aurel Şuşnea acci­dentat serios abandonează cu mul­tă amărăciune, o cursă în care a­­vea şanse. După puţin timp maşina lui Stănescu nu mai merge şi acesta rebue să abandoneze. Continuând în acelaş tempo ver­­tiginos, Zizi Walter In­e pe rând pe rând să-şi depăşească adversa­rii plecaţi cu mult înainte, a­­vând înaintea sa numai pe cei doi Niculici. Pe drumul Reginei, pe «10, pe tot parcursul accidentat Walter merge vertiginos şi privirile sale caută adversarii cu maşini mari. Inutil, fiindcă, tot­ sunt depăşiţi şi până la sosire, nimeni nu-l mai poate ajunge.­­ Pe parcurs au mai abandonat Munteanu în urma unei defec­ţiuni a motorului, N. Condrea, care a avut un accident stupid la intrarea în Braşov şi Mărăşescu. In faţa fabricei de hârtie Bucu­teni, primul a sosit D- Niculici, urmat de Nicu Niculici şi la s­ub interval de Walter Agathon. cr­e a făcut pe întreg parcursul o cure splendidă, demonstrând din plin calităţile ce posedă pe un aseme­­nea tr­aseu. PROBA DE INDF"-7N ' S'E EVIDENŢIAZĂ DIN NOU ! ‘ '.1. TAŢILE LUI WALTER AGATHON Urmează apoi pe o porţiune de 100 m. proba de îndemânare, o veritabilă piatră de încercare pentru un bun motoclclist. Şi aci Walter Agathon, eroul necontestat al competiţiei de Du­minică, demonstrează clasa sa de ridicată valoare, însuşindu-şi cu (Continuare în pag. 3) unea uucepor *aî*®f7â':® ■ :. r7',vr' r' 'r-Vt-ja ^tart se a!in:c­ă întâiu mi. oaitegorie, nolonitai! L. star. * 1 imul in tireapta, c!!q cn;ndrate de ]25 la 5 minute WALTER AGATHON pleacă cele din categ. 250, urmate Deşi an­unat startul maşini de categorii diferite a fost totuşi o competiţie ech­ili­brată Walter Agaton a făcut Duminică cea mai frumoasă cursă din carieră IO­AN POPA nostru va fi extrem de dificilă. «A .y. '' - ' Alergătorii .................................. i­a 9

Next