Sportul Popular, august 1947 (Anul 3, nr. 746-774)

1947-08-01 / nr. 746

­.ja.&. ■ D. deputat EM­­ANGHELIU preşedintele FRF . EXEMPLARUL 5000 LEI .V'jBF 'W­. Vaxa poştală plătită tn numtru 160,828/10« Coat CM Vt. MM Woarve t R^cfiacîm­ 4*7 48 Tipografi« 4.84.48 Administraţia 4.14.08 Redacţia şi Ad-ţia Domniţa. Anastasia 6, Bucureşti Astfel arată Divizia B pe anul 1947 «ie ■ Declaraţiile d-lui deput­at EMILIAN ANGHELIU, preşedintele F. R. F. A. Aseară au fost date publicităţii cele 64 echipe cari alcătuesc Divizia Naţională B a anului 1947. D. deputat EmManu. Angheliu, preşedintele F. R. F. A., a precizat noua structură a Diviziei B, prin următoarele „Preocupările noastre am fost să ajungem ca unul acesta să fie reprezentate în Divizia B toate centrele sportive şi muncitoreşti în ace­laş timp cu respectarea drepturilor câştigate ale echipelor din trecuta Divizie Naţională B şi ale campionilor din C. Am ajuns a­­tfel la Divizia Naţională B cu 4 serii de câte 16 echipe. Echipele nou introduse reprezintă şi valoare 11 centre populate care sunt chemate la vieaţă şi comportarea lor va corespunde. Iată actuala componenţă a Diviziei Naţionale B. C. F. R. şi U. A.B. din Braşov vor juca la Braşov un match de baraj. cuvinte: SERIA I«a I­ C.F.R. Braşov sau U.A.B. 2. Socec Bucureşti­­ Griviţa C.F.R. Boc. »poravi# trrceşti A F. C. Călăraşi 5. Dezrobirea C­tanţa T- F. C. Craiova 8. C. F. R. Craiovat 8. Arsenal Sibiu 10. C. F. R. Caracal 11. P. C. A. Constanţa 12. C. F. R. T.­Severiin ÎS. A. S. Dolj Craiova 14. Şoimii Sibiu 15. G. F. R. Buran 18. Sparta Bucureşti SERIA H-u 1. Prahova Ploeşti 2. S. T. B. Bucureşti 3. Sind. Met. Ch. Buc. 4. I. A. R. Braşov 5. Franco Româna Brăila 6. Astra Română Câmpina 7. Astra Română Moreni 8. Gloria C. F. R. Galaţi 9. C. F. R. Iaşi 10. C. F. R. Târgovişte 11. Danubiana Roman 12. A. R. L. U. S. Bacău 13. Textila Buhuşi 14. Textila Sf. Gheorghe 15. Suceava 16- Politechnica Iaşi seria m-a 1. A. M. E. F. A. Arad 2. Sparta Arad 3. C. F. R. Arad 4. Gloria Arad 5. Indagraida Arad 6. Politechnica Timişoara 7. Electrica Timişoara 8. C. A. M. T. Timişoara 9. Ru­pensia Timişoara 10. Venus Bucureşti 11. B. N. R. Bucureşti 13. 23 August Lugoj 14. Locomotiva Reşiţa 15. Nitramonia­ Expl. (Făg.) 16. Uzinele Hunedoara -n­ fructeSEL SERIA IV-a 1. Phoenix Baia Mare 2. Crişana Oradea 3. F. C. Sultanul Sebeş 1­4. Tisa Sighet 5. Solvay Uioara 6. C. F. R. Tg. Mureş 7. C. F. R. Simeria 8. Stăruinţa Satu Mare 9. Ind. Sârmei Câmpia T. 10. C. F. R. Turda 11. C. F. R. Cluj 12. C. S. Aninoasa 13. Sanitas 14. Minierul 15. Victoria Sighişoara 16. Minaur Baia Mare Cei de pe urmă 1. IUGOSLAVIA 8 PUNCTE 2. UNGARIA 7 PUNCTE 3. ROMANIA 9 PUNCTE sunt cei dintâi! IATA UN CALCUL CARE ARATA CA SIS­TEMUL DISPUTĂRII FINALELOR A FOST GREŞITI Un goal marcat Oe mâna, cea mai grea serie, inutilizarea lui Corn­ea, o eroare de lament, cinci jucători în reprezentativa feroviară europeană, elogiile tuturor­­ sunt punctele pe care ne bazăm attend când afirmăm că am câştigat moralmente pionatul feroviar european de la Budapesta, R­apidul de Arad nu a intil­uolat decât în minute şi pri­ntre lumea pestriţai rau zărit bişniți feroviari : Tim­asescu, lungu,­ Vilotti, Ap­oistan, au coborât întâi. Apoi tuciurii Sadovski, Ghiur­iţan, Asbiceanu. Destul de o­bosiţi, totuşi ei au găsit câte un surâs pentru fiecare din cei câţiva care­­ întâmpinăm. E drept că a­m uitat să punem la număr soţiile, dar acestea veneau oricum, chiar dacă cefe ilştii s’ar fi întors numai cu în­frângeri. Dar pe vagonul special sta scris cu creta cele cinci mat­ching tot atâtea victorii glori­oase într’un campionat european care trebuia să fi fost al nostru Şi totuşi în ciuda acestei ve­ritabile performanţe, n’a fost un buchet de flori, n’a rostit nimeni un bun sosit. A fost o primire anonimă în loc de mu­zică, fotografi şi ridicări pe braţe. O SOCOTEALA BIZARA Braun e şi vesel şi trist dar mult risk ,de abia a văzut ga­zetarii şi începe să debiteze o... socoteală bizară. E nemaipomenit domnilor au­ziţi clasamentul campionatului feroviar. 1. Iugoslavia cu 8 puncte 2. Ungaria cu 7 puncte. 8. ROMANIA CU 9 PUNCTE. El ce mai ziceţi, noi la locul 3 şi cu cele mai multe puncte! Păi asta-i socoteala!”. Ne-am uitat la Braun şi căutând să ne amintim clasa­mentul campionatului feroviar. MIHAILESCU constatarea lui Braun­ese la iveală. In adevăr Ungaria şti Româ­nia aveau 7 puncte, Iugoslavia încă o dovadă pentru ex­cepţionala comportare a echipei noastre o arată selecţionarea In echipa fe­roviară a Europei a nu mai puţin de­­ jucători români, Iată­: Ghiuriţan, Mih­ăilescu, Rit­ter, Mari şi Flied­ Pe când celelalte 8 ţări au dat In total selecţionatei 8 Jucători. Concludent, nu-i aşa ! 6 şi Polonia 5- Iugoslavia câştigând cu Un­garia a făcut 8 puncte, Româ­nia şi-a adăugat 2 puncte în matchul cu Polonia a realizat 9, iar Polonia a rămas cu 5. UNDE-I EROAREA? Ea rezidă aşa cum uşor bă­nuiţi în făptui că aceste par­tide finale nu s’au jucat sistem turneu, dând astfel posibilita­te şi celorlalte două clasate Ro­mânia şi Polonia să aibe şanse pentru primul loc. A fost o oml-Continuare la rubrică regi* cam- Cei care vin. Acum câţiva ani mici mu indrazneam să visăm, că în 1947 vom putea trimite 4 atleţi in lume, cari să bată, sau la ori­ce caz să concu­reze cu şanse mari al 1­8 lu­ni de atleţii celei mei bune clase europene. Bud­apesta şi Praga ne-auu confirmat acest lucru şi mai vine Parisul şi apoi Bucureşti din, tot atâtea staţii de confirmare a talentelor noastre sportive. Dar dacă azi avem patru atleţi de clasă europeană cum sunt Moina cu 1055 puncte,­­Lupta cu 1000, Speter cu 909 şi Dragomir cu 898 puncte respectiv după tabela ♦iffllendeză, aceasta nu în­semnează, că în scurt timp aceştia nu vor fi urmiaţi şi de al­­ţii de talie egală, cari să reprezinte cu mândrie atle­tismul nostru oriunde in lume. Cei patru de mai sus sunt „oameni sosiţi", sosiţi in gara confirmărilor internaţio­nale, dar avem alţii, nu puţini, cari poate încă la anul vor concura c­u tot atâta succes cu tricolorul pe piept. Cu încredere în viitorul nost­ru îl vedem în curând pe Victor Pop alergând 1500 m. în­­timpul de 5.59 min. ceea ce însemnează 955 de puncte; pe Dumitru Constantin cu peste 50 m. Ia ciocan, ceea ce valorează vreo 900 de puncte; pe Victor Dumitrescu cu tim­pul de 15,4 sec. pe 110 m. garduri cu 864 de puncte şi pe Ghiuti­iţia sărind 710 cm. în lungime ceea ce cântă­reşte 851 de puncte pe ta­bela fimilan­deză atotştiutoare. Aceştia nu sunt toţi, mai vin alţii la fel de tineri şi ta­lentaţi, cari să îngroaşe rân­dul valorilor noastre interna­ţionale şi în spatele lor vine cu braţe vânjoase şi cu vo­inţă nezdruncinată, marea massă a tineretului sportiv românesc. Performanţele lor actuale şi viitoare cântăresc din ce în ce mai greu în balanţa a­filmării tinerei noastre de­mocraţii. Capet Davis zona E­uropeană: ÎVIin­ci, Drobny, Cernik, — Palada» O PELICULA SCURTA DAR GLORIOASA A început Ion Moina şi cel mai „bătrân“ , cu un 10.4 care ne-a bucurat, dar care era um­brit de îndoielile unor sceptici şi de faptul că străinătatea dea­­bia l-a prins în condeele statis­ticei­ Aceeaş soartă a avut şi 1°.5 al lui Eugen Lupşa, ,,omul care vine“ cum bine a fost defi­nit de un confrate budapestan. Apoi ,un 3.90, record la pră­jină, şi titlu balcanic aduce lui Zeno Dragomir numai mângâe­­rea că a egalat, după 7 ani, pe cel ce o uimise la debutul lui de internaţional: recordmanul balcanic Thonos. 1947 A FOST INSA DARNIC înţelegerea celor ce conduc spor­tul nostru a adus atletismului im­plinirea de mult aşteptată : parti­ciparea la marile concursuri conti­nentale. Celor trei performeuri de anul trecut­­ s’a adăugat 1.90, adică Ion Speter, care la 19 ani a ridicat şta­cheta săriturii în înălţime acolo unde — să spunem drept — nu prea visam. Şi quartetul de recordmani şi campioni iată-l împlinit. Dar munca de abia acum Începe. Ei şi-au dat seama de lucrul acesta şi au pornit la drum cât dorinţa de a împlini visul tuturor atleţilor ro­mâni­­ consacrarea. PRIMUL POPAS. PRIMA VICTORIE Asta s’a întâmplat la Budapesta unde spectatorii care au văzut pe arenele lor celebrităţi mondiale şi europene nu s’au mulţumit cu aplauze şi au făcut sprinterilor Moina şi Lupşa o adevărată mani­festaţie de simpatie. O manifestaţie prietenească ce-i drept, dar care era în acelaş timp o rcunoaştere a excepţionalelor calităţi sportive ale alergătorilor noştri. O vedetă euro­peană cehoslovacul David, era lor româneşti îi vor face încon­­acum învinsul lul Moina şi egalul lul Lupşa. Şi străinătatea a aflat despre asta făcând să dispară ulti­mele sceptice umbre ale îndoelii. A URMAT PRAGA In cadrul unui concurs la care participă tot ce au mai bun Statele Unite ale Americii, Italia, Ungaria, Olanda şi Cehoslovacia, in oraşul celor o mie de turnuri. Moina, Lupşa, Speter şi Dragomir sunt vedete­­ nu simpli concurenţi ci vedete. Ziarele îi remarcă nu numai pe teren ci şi atunci când, în pauze, sunt numai spectatori. Toţi se clasează. Moina conduce în finala cursei de 200 m. 120 m. ce­lebrităţile mondiale Lawler şi Hou­­den şi termină la o zecime de ei egalând la 21.4 recordul român şi trecând în fruntea performanţelor Continuare la rubrică Atleţii români pentru prima oară vedete într’un concurs internaţional ION nOINJt X­­0NDI­S 120 METRI W­ÎAiflOSII M1HHMM­ HMDIN $1 UWLCK A­m evadat din anonimat. La Budapesta, apt lo Praga Ion Moina, Eugen Lupşa, Ion Speter şi Zeno Dragomir au reuşit să aducă atletismului românesc cel mai pre­ţios dar : consacrarea. Ani de ani am dorit-o atât de mult. Cu fiecare nou re­cord naţional încolţea speranţa unei performanţe europene. Din răbdarea unui quartet de pasionaţi, din munca şi grija lor cotidiană, au ieşit de câţiva ani performanţe deose­­bite. SN­R&fOC­­ ii! Şi­ stocile la infemazionale (Milano) ,dar nimeni nu ştie câ este român Sport” se ocupă şi de nouile achi­ziţii ale clubului de foot­ball In­­ternazionale din Milano. Printre alte nume de jucători italieni transferaţi la această grupare, care, se pare, este decisă să-şi consolideze serios „11-le” pentru apropiatul sezon, figurează şi Si­­matoc. Iată ce scrie „Gazzetta dello Sport” despre fostul mijlocaş al Cannenului : „Un negru-albastru (n. r. culo­rile clubului Internazionale) sigur este şi ungurul (!) Simatoc, mij­locaş de 27 ani, înalt de 1,88 m.A încercat ieri cu succes­­Este vor­ba de un jucător cu o carieră aventuroasă, care a jucat în dife­rite ţări, sub alte nume şi care a fost şi internaţional în echipa Un­gariei” (!!!)• După cum se vede „intermez­­zo-ul românesc” al fugarului Si­matec care ignorat de Italieni­Ultimia­ număr sosit în Capitală al confratelui „Gazzetta delo ANUL’ Til, Hr. 746 ~~ Vineri Iluie 1947 v msr Studenţi militari 1 km* Lei 100.300 Instituţii, Autorităţi, Intrep. Lei 5000.0G0 douat. DIVIZIA NAŢIONALA A Pentru anul sportiv 1947—1948, Divizia Naţională A se organizea­ză într’o singură serie cuprinzând 16 echipe şi anume: BUCUREŞTI : 1. C. F. R.­ 2. Carmen; S. Juventus ; 4. Ciocanul; 5. Unirea Tricolor. PLOEŞTI: 6. F. C. Ploeşti. TIMIŞOARA : 7. C. F. R. ARAD ; 8. I. T. A. ORADEA : 9. Libertatea. CLUJ : 10. Ferar; 11. Universita­tea ; 12. Dermata. . TARGU MUREŞ : 18. Dermagant. PETROŞANI : 14. Jiul. REŞIŢA : 15. Oţelul. MEDIAŞ : 16. Karren. Pentru anul sportiv 1948—1949, Divizia Naţională A va avea o serie de 14 echipe. Această serie a Diviziei Naţionale A va fi alcătuită după cum ur­­mează : — Primele 10 echipe clasate în campionatul 1947—1948, se vor cali­fica de drept şi pentru anul 1948— 1949. — Locurile 11, 18, 13 şi 14 vor fi ocupate de primele patru echipe calificate în turneul de calificare care se va disputa între echipele r "'■•'.te la locurile M, 12, 13 şi 14 ai­ Diviziei Naţionale A pe anul 1947—1948 şi cei patru capi de serie din Divizia Naţională B. — Echipele clasificate la locurile 15 şi 16 din Divizia Naţională A pe anul 1947—1948, retrogradează auto­mat în Divizia Naţională B. Pentru viitor Divizia Naţională A va fi formată dintr’o singură se­rie a 14 echipe. Ultimele două echipe clasate vor retrograda automat in Divizia Na­ţională B. DIVIZIA NAŢIONALA B Pentru anul sportiv 1947—1948 Divizia Naţională B se organizează pe 4 serii a câte 16 echipe fiecare serie. — Pentru anul sportiv 1948—1949 Divizia Naţională B va avea două serii a câte 14 echipe. Această Divizie va fi formată din i — Ode două echipe retrogradate automat din Divizia Naţională A. — Ultimele 4 echipe clasate în turneul de calificare pentru Divi­zia Naţională A. — Primii clasaţi în cele 4 serii până la complectarea numărului de 28 echipe. Pentru viitor Divizia Naţională B va funcţiona pe două serii câte 14 echipe pentru fiecare serie. Campionii de serii vor promova automat în Divizia Naţională A. Ultimele două echipe clasate de la fiecare serie vor retrograda auto­mat in Divizia Naţională C. DIVIZIA NAŢIONALA C Pentru anul sportiv 1947—1948 a­­ceastă competiţiune se desfiinţează. Echipele cari in anul sportiv 1946— 1947 au activat în Divizia Naţio­­nală C pe anul 1947—1948 vor ac­tiva în cadrul districtelor res­pectiva Pentru anul sportiv 1948—1949 Divizia Naţională C se reînfiinţea­ză și va fi organizată pe 4 serii a câte 12 echipe fiecare serie. Această Divizie va fi formată din : —• Epapele rămase din cele 4 se­rii a Diviziei Naţionale B pe anii 1947—1948. Continuare la rubrică ASPECTUL ACTUAL $I VIITOR A DIVIZIILOR NAŢIONALE A şi B Despre activitatea ligilor, districtelor şi cam­pionatelor de juniori, Cupa României Au început campiona­tele internaţionale de tennis ale Cehoslovaciei PRAGA, 30 (Rador). —■ Cam­pionatele internaţionale da ten­nis ale cehoslovaciei (ale 48'lea) au început. In prima zi însă, s’au disputat jocuri mai puţin intere­­sante şi dintre ele reţinem două întâlniri: Harper (Australia) b. Appel (Palestina) 6—2, 6—3, Siba (Cehoslovacia) b. Finkel­­kraun (Palestina) 6—3, 6—1. Campionatul balcanic de atletism are loc la 6-7-8 Septembrie la Bucureşti Deciziile Comitetului Executiv O.S.P. Eri s’a deschis şedinţa Com­i­tetului Executiv O. S. P. în pre­zenţa d-lui Virgil Ioan preşedinte şi d-nul Ion Ionescu, secretar general F.R.A. S’A APROBAT TURNEUL I. T. A. I . • S'A APROBAT turneul echipei de football ITA în nocturnă la Budapesta, unde urmează să joace în pri­mul tur, cu Vasas la 7 August. 6—7—8 SEPTEMVRIE, CAMPIONATUL BALCANIC DE ATLETISM • LA PROPUNEREA Ungariei se decide fixarea definitivă a datei Campionatelor Balcanice de Atletism de la Bucureşti pe zi­lele de 6,7 şi 8 Septembrie, ceea ce se va comunica tuturor ţărilor participante. SCHULERY ŞI GURAU LA CLUJ I­ O SE DECIDE de acord cu F. R. A. să se facă de­mersuri pe lângă atleţii Schule­ry (Orăştie) şi Gurău (Brăila) pentru a participa la Campionatele Naţio­nale de Atletism de la Cluj, în dorinţa de a putea al­cătui cea mai bună echipă naţională posibilă, azi. UN ANTRENOR MAGHIAR PENTRU ATLETISM D. SERGIU PETROVICI CONDUCE SPOR­­TIVII ROMANI LA PARIS • D. SERGIU PETROVICI este in­ărci­­nat cu conducerea lotului , de sportivi ro­manai, cari vor partici­pa la Campionatele Mondiale Universitare de la Paris.­­ Deasemenea d-nii Sergiu Petrovici şi Odisie Pârvulescu vor reprezenta Comitetul Executiv O. S. P. la Campionatele de Nataţie de la Timişoara. Naţionale ALTE DISPOZIŢIIm © Federaţiile şi organele în subordine (districte şi ligi) sunt obligate să respecte disporiţiunile de sus­pendare date de localele, judeţuloj şi regionale O. S. P. pentru neplata cotelor respective, împotriva gru­­purilor de toate categoriile, chiar şi cele cari depind direct de Comitetele Federale, cum ar fi la football Div. A sau B. Suspendările devin operante de la data­­ comunicării făcute grupărilor în cauză de organele care au pronunţat suspendarea. O D. MIHAI EPURAN, secretarul general al resortu­lui universitar este detaşat pe timpul vacanţei uni­versitare la Serviciul de Presă şi Propagandă O.S.P. pe timpul pregătirii Jocurilor Balcanice de Atletism. © ORICE grupare provincială care pleacă în turneu în străinătate este obligată să fie însoţită de un de­legat al Com­itet­ului Regional O. S. P. de care apar­ţine. © SE APROBA bugetele prezentate de din techni­­că, ale federaţiilor : Gimnastică, Notaţie, Ciclism, Tir, Lupte, Handball şi Sporturi Nautice. 9 SE APROBA ang­a­jar­ea maghiar KALTENBACHER, o tească lotul naţional de atic Campionatele Balcani­ce, îm Campionatelor Naţionale dela antrenorului ■ '■* să pregă­­p ent­r­u cu data Am fi putut câştiga la Kattovîce, chiar şi în ultimul minut EMANQIL VALER­IU trimisul nostru­ special la Varşovia de „Micul“ stadion din Kattovice a fost luat pur şi simplu cu asalt, pentru ca peste 30.000 de spectatori să pătrundă până in cele din urmă în arenă. M * Ordinea a fost cu greu pa­rată, fiind necesara intervenţia călă­reţilor (ca şi la­ Sofia, unde ordinea de pe fundă se menţine prin aceleaşi mijloace). Publicul nu a putut fi îndepărtat decât până la linia de out a terenului,, aşa încât într’un moment al primei reprize, Pali a luat loc alături de ceilalţi spectatori înghesuiţi în spatele porţii lui Conrad, spre bucuria tut­uror celor prezenţi dar mai­­ ales spre surprinderea lui Spogeta, căruia nu-i venea să creadă că a scăpat de Palis . In jurul terenului activitatea c­elor rămaşi pe afară a fost la fel de intensă. . ...... . Astfel tramvaiele au fost oprite, iar pe la ferestrele lor şi chiar pe acoperişuri au luat loc amatorii de football. Deasemeni maşinile care staţionau in jurul stadionului au servit drept tribune celor din afara arenei. ................... . .­­ Văzând aglomeraţia de pe stadion şi din împrejurimile lui, credeai că oraşul a rămas fără locuitori. In urma frumoasei comportări pe care a avut-o echiipa noastră de football la Varşovia, sau primit o­­ferte pentru alte jocuri. Conducă­torii caravanei­ româneşti au accep­tat-o doar pe aceia pentru Katito­­ui­e, unde formaţia Bucureştiului urma să întâlnească Selecţionata Regiune­, Silezia. Iată doar că după 2 zile de odih­nă jucătorii naţionalei noastre au îmbrăcat din nou tricoul şi ghe­tele, pentru ca în după amiaza zilei de 23 iulie la orele 18 să se afle în faţa puternicei selecţionate polo­­­neze. DESFĂȘURAREA JOCULUI Jocul a fost extrem de viu, mai ales în prima repriză când s’au înscris cele 6 puncte ale matchului. Ca și la Varșovia românii de­butează printr’un atac rapid, rămas însă fără rezultat. Apoi atacuri poloneze consecutive sunt lămurite de Conrad. MIN. 6: Fătu deschide pe Ma­rian trage puternic de la 16 m, dar Brom reţine. MIN. 8 : O mingie ajunsă în ca­reul bucureştean este respinsă de Psill cu capul spre marginea ca­­­reu­lui de 16 m. Siclovan opreşte mingia cu pieptul, dar atinge­­i­mediat balonul cu mâna. Faza se petrecea pe linia careului de 16 m. Arbitrul jocului d. Rutkovstel a­­cordă însă 11 m- Lovitura este exe­cutată de Spageta, care trimite în baza laterală jos, de unde mingia intră în plasă . 1-0 pentru Silezia MIN. 9: Cişlik trage de la 16 m, extrem de puternic. Conrad plon­jează caracteristic şi reţine. MIN. 10 : Un schimb londache- Mircea Popescu sfârşeşte cu un shoot al ultimului­, pe care însă îl resping fundaşii Sileziei. MIN. 10: Bu­cureştiul obţine o lovitură de la 16 m­ pe care o va executa Marian. Polonezii fac zid, dar Marian chcotează peste zid, plasat la paiajen, aducând egala­­rea : 1-1. Nimic important până în minutul 22, când Marian se remarcă prin­tr’un shoot puternic de la 16 m. Brom prinde dar scapă şi trebue să plonjeze de­l­­ nou pentru a re­­ţine definitiv­ Peste un minut Fătu schimbă cu Farcaş, care trage, paralel cu poarta. Marian venit din urmă trage în plină viteză în goal: 2-2­ Mai­ trec două minute şi Bucu­reşti­ul preia conducerea prin punctul înscris de Iordache din col­ţul careului de 6 m, dintr-o pasă venită de la Fătu, 3-2 pentru Bu­cureşti. MIN. 26: Bank pătrunde în ca­reul de 16 m, alunecă şi cade. Pali degajează spre aripa stângă şi jo­cul continuă. D. Rutkvosk­, îşi aminteşte de, Bank, opreşte jocul şi acordă un nou 11 m. Va executa Spogeta, acelaşi care a înscris primul goal tot din 11 m. De data aceasta ratează şi rezul­tatul rămâne 3-2 pentru Bucureşti, MIN 26: Conrad salvează prin­­tr-un plonjon formidabili un shor tras de Bank, MIN. 33 . Bank pătrunde din nou în spaţiul, de pedeapsă, şi se pre­găteşte să tragă­ Farmot.’­ atinge ba­lonul cu vârful ghetei şi-l trimite în piciorul lui Cişlik care reia direct de la 3 m. în plasă. 3­3. REPRIZA II-a In repriza doua formaţia Bucu­­reştiului se prezinttă cu mici mo­dificări. Pepelea este înlocuit cu Băcuţ. Mircea Popescu trece inter stânga. Spielman centru atacant, Marian inter dreapta, iar Fătu este scos. Silezia se prezintă deasemeni cu o formaţie nouă : Ianik, Mihalsk, Sive (Covaci), Veciarek, Pietz, Gaj­­cic, Guretky, Alser (Bank), Spoge­­ja, Cişlik şi Barat­ski. MIN. 2‘: Spielman primeşte min­gia de la Mircea Popescu, ezită să shooteze şi pierde. MIN. 3’: Farcaş este deschis de Popescu, trage din colţul careului de 6 m. razant cu bara. MIN. 6’: Polonezii obţin o lovitu­ră de la 30 m. de poarta lui Conrad. MIN. 8': Popescu trimite peste bară o mingie primită dela Marian. Românii presează dar nu pot schimba rezultatul. MIN. 31’: Marian trage dela 20 m. în picioarele lui Mihalcki. Polonezii sunt înghesuiţi în careu, dar nu se poate înscrie. Shoorul lui Farcaş se opreşte­ în picioarele aceloraşi fundaşi. MIN.32: Spielman îşi încearcă şi el norocul, dar Pietz respinge im­porner-Execută lordache-Ianik respinge până la Popescu care reia puternic peste bara transversală. MIN 33­: lordache are balonul trece de toţi adversarii şi este ata­cat pe linia de corner de Ianik. încearcă să treacă dar este placat ca la rugby și pierde. MIN. 34’: Un shoot paralel cu poarta al lui Spielman, ajunge la Farcaş care este faurtat și pierde. MIN. 35’: Sislik trage plasat de la m, dar Conrad apără fantast­e. MIN. 36‘: Din nou Conrad sal­vează poarta echipei sale trime­­ţănd în corner. Apoi urmează câteva acţiuni ro­mâneşti în care Popescu deschide în repetate rânduri pe Spielman, care nu poate realiza nimic. In ultima secundă a matchului, Farcaş trage la goal, Ianik plonjea­ză în picioarele lui Popescu venit din urmă. Rezultatul final rămâne deci 3-3. ★ BUCUREŞTI : Conrad, Dra­gan, Farmati, Pepelea, Pali, S­olovan, Farcaş, Fătu, Mircea Popescu, Marian, Iordache. SELECŢIONATA SILEZIEI: Brom, Ruda, Sive, Vediorek, Pietz, Gajdk, Guretzk , Bank, Spogeta, Cişlik şi Baranisk. MARIAN PEPELEA L­BU! Parada Sporturilor LONDRA, (Sportpress). — Ocupându-se de cererea Uniunii Sovietice de a fi admisă în Federaţia Internaţională de atletism, Lordu­l Burghley, preşedintele acestui for, şi-a exprimat speranţa că „în curând Uniunea Sovietică va putea participa la concursu­rile internaţionale împreună cu reprezentanţii altor ţări“. „Pot spune câtâ­ importanţă prezintă această hofitorîre ? — a subliniat Lordul Burghley. După cum am mai relevat şi în alte o­­caz­ii într-o lume care suferă de lipsă ele încredere, de suspectare şi nesiguranţă, sportul este una d­in căile cele mai bisn® prin care oamenii din toate ţările găsesc prilejul să se cunoască. Este de dorit ca oamenii să se întâlnească dela egsi^Sa egal ^nu numai baza normelor care reglementează competițâile atletice dar şi din­­tr’um spirit înalt‘‘. Lordul Burghley a afirmat apoi că prezenţa sportivilor so­vietici în competiţiuni alături de reprezent­anţii altor ţări, va duce la o mai bună înţelegere între popoare. In încheiere, preşedintele I. A. A. F.-ului s-a ocupat de Pa­rada Sporturilor de la Moscova la care a asistat in calitate de re­prezentant al Marii Britanii. El a caracterizat această manifes­tare a sportivilor sovietici CA UNUL DIN CELE MAI IMPUNĂ­TOARE SPECTACOLE PE CARE LE-A VĂZUT VREODATĂ._______

Next