Sportul Popular, octombrie 1947 (Anul 3, nr. 805-835)

1947-10-01 / nr. 805

T O. S. P. tavidul de presă și propagandă ERWtfl de PRESA tar ■ T0| S. P. ,.vramfflSE'liMRibrie, la orele 19, va ■ , 1, conferinţă de presă foarte im­£ i MSECT!A TECHNICA D. S. P. IN BâTîŞTEI Nr. 4. • 3t redactorii de sport di Capitală ! 7 ? n&0. a participa. ANUL III, Nr. 805 Miercuri 1 Octombrie 19­47 Telefoarte Redacţia 4.07.48 Tipografia 4.84 43 Administraţia 6.14.06 Redacţia II Adiţia Dobrogeanu-Gheres 6, Bucureşti N Ia acest­a» Ce5.­. . evada a pr­ijit şi e&i S«s®?t a colindat o et ropa: Matei» Ithtifl (băieţi) 1 Cauza Greciei, cauza noastră taturor spor­tivilor r mâni • v »vota­t*o ■ -»Io a n© în­(feffci'* :• • sa mult în ' '■* trecut» ;­ fixăm pre­­mke de scoţie ropuse. Găsim cu uşurinţă puncte­­.nine cu luptei» ţi rostul nf.zuini.d­or *pr •n mal bine ale p­icorului £tree, fa chiar fră­­nântăriie ș. ic-­ le noastre, ce a« dus ,î Sife’âmarea ju­­c,-unui fastrist și înscăunarea : nu* rețiînr» cinstit, curat de-m­ocratic. i.ocu.'Vo bi-kanice au fost o iri-mare logic­: în sarcinile de I : »instaurare a V ţii de pace I ţi democraţie. Dar C­a fieciire diţie a lor, fiecare neu£ i trecere, a­­a :• mță se Tn­­iti, lip sa reprezen­­... va? '.inarcti: J sportiv de­­rj-tar, A de cari a­... e je v îs îi £ u n i aco­mpî ecte. .'••• Greci» pri®f nă, acest ti. r restine Int lupta dârză •/ r,.ek ti se jert­•k.ie /.st,.c per.­» .1 a se apăra (ie s­pririle regimului fascist, • ta tense, 9­0 să se mențină r«J eu ajutarid cercurilor saai ® din -.tră’năî&te. ț fit»­. ;nf . tu: dala jocurile -a c . es ne îat.iitează, dar, j în ni­e-'s timp L/roscând te­­r : ak.He luptei t tie, — cel­­ ț se depărta de noi de trei r an greş din —­ne în­tâi mult în optă de a­­r câştigate, totodată, acţiune de orală, c&­­ag. 3-a) Fraga, cu Austria (fete) la Vie­­na cu Franţa (băieţi) la Praga, tot cu Italia (fete) la Torino, cu Bel­gia (băeţi) la Bruxelles, apoi meetin­gurile internaţionale, a­­proape babilonice cu americani, români, italieni, unguri, olandezi suedezi şi finlandezi şi acum în urmă numai cu câteva săptămâni cucerind prin Zátopek două ti­tluri­­mondiale universitare la Paris. Adăugaţi acestora, deplasările în mici grupuri la: Budapesta (Moina 10,5, David şi Lupşa 10,6) Helsinki (Zátopek 14:08,2, He­­ino 14:15,4), Londra, într’un cross (Zátopek 24:26,0) şi întâlnirea de Duminică Bucureşti — Praga cu mici excepţii România — Ceho­slovacia, şi veţi ajunge uşor la concluzia că atletismul lor tră­ieşte intr--, iar «Gi»D­­iîir-Sncs'e toate aceste atom- element u­­man, contact­­permanent cu străinătatea, alimentaţie şi con­diţii tehnice ireproşabile, nimeni nu se poate mira de progresul lor uluitor şi de performanţe reali­zate. CATEVA NUME ŞI... CIFRE Fără îndoială lista începe cu numele lui EMIL ZATOPEK pen­­tru că toţt cu el începe şi cea a celor mai bune rezultate din lu­me la 5000 m. Pentru Zátopek, anul acesta preolimpic, a fost al consacrării şi al biruitaţei; nu atât totuşi, prin victoriile sale — nici­decum fapte izolate (asupra lui Ileino, Jarvinen, Koskele, Garay şi Quillici) ci prin acel 14:08,2 la numai câteva secunde de acel 13:56,2 al fenomenalului Haegg. Zátopek după ce şi-a realizat la Paris un record personal pe 1500 (D:52,8) şi mai înainte u­­rsul naţional pe 8000 m (8:08,8), în cadrul ultimului match Belgia — Cehoslovacia a suferit o ne­aşteptată­­înfrângere din partea lui Gaston Reiff. . Totuşi pentru anul viitor, ce­hoslovacii pot fi siguri că Záto­pek, le va face să fâlfâie draper­iul naţional pe stindardul victo­riilor olimpice. Păstrând linia clasamentelor europene, la rând ar veni­ cu prăjina şi cu 4,10 a1 patrulea european. El va veni Duminică la Bucureşti, iar duelul său cu Zeno pe car­e l-a mai învins va pasio­na fără doar şi poate, mai ales că el e în uşor regres, iar Zeno dimpotrivă în progres. Cea mai mare dorinţă a sa de elev nerecunoscător: să bată re­cordul profesorului său Bem (4,16). DAVID, sprinterul ceh no. 1 ,Le geamt” cum l-au numit francezii, are 83 kg. şi 1,85 m. înălţime. Cu 10,6 pe sută, e al cincelea in Europa după Bailey, Moina, Lupşa, Bally şi Bruckman, însă inaintea lui Monti, pe 200 m. insă cu 21,7 sec. e al treilea tot după Bailey şi Moina, însă îna­intea lui Bally şi a compatriotu­lui său Paracek. David a fost învins în acest an la Budapesta şi Praga de Moina, luându-şi apoi la Brno, oraşul său natal, revanşa. CEILALŢI... HAUSENBLAS, recordman la înălţime (1.98 m.), al doilea la Paris (1.90) şi învingătorul (e­­ga­l totuşi ca cifră) lui Poeter (1.90) la Praga. Şi duelul, său cu Speter va fi fără îndoială cât se poate de pasionant. KRALINA, aruncător de gre­utate, până mai ieri al cimcelea — R. Vil. — 1 Doi aştri şi o mulţime de stele .. sub­ riza sezonului atlet': european wS S3gt p s Exentăm adversarii noştri «lela € si 5 Octombrie in si r.. j, im d» revederea t, cei or paw reintorşi eînnr o prea pujm «u»ua«.io, nmifi. cehoslovacie cp­ortivă ţi mai cu seamă atletică. ■ Ic : im cum toil Povesteau. încântat! de ospitalitatea, tradiţia ţi concepţia ţpontiva » .?oferi Iul ceh­ii Iov: multă chiar foarte multă seriozitate, apoi In egală măsură munca, ţi îc* sau­ t *m;; icepţie *^1 talent, Zirt io-li. David Krejcar, Hausenblas, Kalina., mândrii naţionale, Tosnar, Hole­ .£/ r, Knotek ţi Paracok speranţa unor noui ţi de valoare performanţe­­lor, entuziast ţi sportiv, pentru atletism, ca pentru cel mai pasionant ■>',tic, iar conducătorii, In totul, cu totul pentru biruinţa ideii atletice. KREJCAR, campion la săritura Continuare la rubrică HORCEK care va concura la proba de 400 m. garduri i puţin ' -•.!! i decât r ii.-»• .. . programa ach­ilibrate, ÎCr. .. . i. . Naţionale îtate mai 't .î'i r- , aşteptate, mult rn:i.! m din nor­. e O'.r prinzătoare ■nt - . ’­­ j şi victo­ria T-s...,r- -ventusulnl, 1 ■■•r {*• 1 care a ee­'•e î' ■ --3 i”j tare a f!C tt : : ■ ’ i ■ ■ ,tă de fi. .iccual.ir e.» şi com­­ec|}i|K ■ ,»y. rezultatele r.■» r. c: male ; '' i ViCTOPI, ACEIAȘI CAFâa -■ ce io ?ai.Uî matchuri câte­­ ai—i- '• li'.ă etapă i'-i iost-­i': îrifea|te — sau, vi , au . pierdute — una de a­; -■■■ ar. TA, cât și ^pesii, au :• it ?'un:.î* r.c ' , .se p€ teren r, iait mi ’ o r ofensive, '■ ' • t :re ;'.'h pe • se, f. -.'ij an ut a avut doar :„ Trautea Tricolor tot­­... Armata sa pier­ t p ..i ..i!c. Dacă du /.t.-.'.i, -:u puteau realiza mai nv 't ar'. .. ta față apărarea u­­) . ’ edu­pa c.a 1TA, în schimb, o'' iii n. pre is atacainții o- . 'i s’au iMV'i în atacuri som ' Vn și l.MSi'e de cue. • M comisă de­­ juca . e rrâtRi'r aproape pe os» ' an­! aders. ii erau mai im..oi ca ei. o privința obore. adăur­et --5 ut'lezarea lui Mihai ca inter nu numai că n’a dat roade, dar a și înfr­ânat atacuriîe, acest jucător fiind prea lent. In schimb, Son­ny Niculescu, a cărui rutină încă mai poate fi de folos echipei, este ţinut pe tuşe. Iar atacul militarilor, excelent susţinut de o linie de mijlocaşi în vervă şi inepuizabilă, s’a în­curcat într’un joc steril şi în­ghesuit în tripletă. F.C. Ploeşti a rămas aceiaşi e­­chipă din trecut, plină de elar­ şi ambiţie, cu o apărare dură, uneori chiar prea dură, care ar­e marea calitate de a se plasa corect şi de­­a nu lăsa adversarul să intre în poziţie de shot. KT­A NEAGRA ‘A JUVENTU­SU­LUî De l a Petroşani, corespondentul nostru ne-a comunicat că jocul a fost dinamic şi disputat. In —b’mb­un.t „ru­l Tn'vpu­l­ intre do­ua etape­­ ITA-CIOCANUL, IA ACUM I. T. A. - C. F. R. T. I care va decide soarta primului loc " , «­ 111 PE CARE LE EXPLICA LINIA BE ATAC SAU BE CE­AU .SIL, UNIREA TE. ŞI A. S. A--IUVENTUS NU PUTEA LA PETROŞANI. ■ JOI DEBUTEAZĂ 1 CAPITALA ALTE PROVINCIALE: LIBERTATEA ŞI JIUL taşului, cu­­care am stat de vorbă la telefon după match, ne-a mărturisit cu obiectivitatea ca­­re-l caracterizează că Juventus a jucat slab și atenei când a fost mai bun decât adversarul Continuare la rubrică MERCEA (ITA) 7 5 IEI r I'**» poștala plătită In numerar 160.520,’1915 Cont Cec Nr. 7651 ABONAMENTE ANUALE Instituții 5.000 lei Particulari 3.000 lei S­t­des­ti, sindicalişti militari, lunar 120 lei Ml. Janny a stabilit un nou racord mondial CASABLANCA (Sportjwea). In cadrul turneului întreprins de echipa franceză de nataţie în Africa de Nord, In locali­tate s’a desfăşurat un mare concurs de Innot cu prilejul căruia AL JAMNY recordman mondial la 100, 200 și 400 m, a stabilit un nou record mon­dial pe distanța de 300 m, cu timpul excepțional de 3’21”. F. C. Austria- S. K. Bratislava 1-0 (0-0) BRATISLAVA 29 (Rada©)» — intr’iin matclî susţinut la Bra­tislava­, iar libația wie­­neză F. C. Austria a dispus după o luptă strânsă de cSusbista gau­dă S. E€. Bratislava cu 6 sil (C19). D­ HU­I­IU REUiBH KM­­ Ilii pentru 12 Octombrie “ Lotul maghiar, s­ăfoîduni, speranţe... de E. HORN e doi ani, butiul meu prieten TiBOîî GALIOWICS1 este se­­lecfionentul unic al Federaţiei Maghiare de Footbal. El alcătuieşte cu o pricepere suverană loturile, selecţionează echipa şi poartă grija pregătirii technice şi tactice. E un frequent susţinător al sistemului de joc în WM şi nicio­dată nu este mulţumit de felul cum un fundaş sau ha’î îşi mar­chează adversarul său direct, în sensul că marcajul trebuie să fie cât mai strict. Footballul ungar a trecut cu succes câteva etape importante de la războia, şi Galilowich a avut o contribuţie importantă. Matchul nul cu Paris, victorii lano şi succese la Belgrad, sunt împotriva Austriei, un match performanţele de seamă ale lui pierdut la limită cu Italia la Mi­Gallowich. Dar nimeni nu poate fi profet în patria sa ţi de aceea ţi Gallowich are mulţi adversari in Ungaria. Soarta selectioneuri­­lor este, de a fi vinovaţi de în­frângeri ţi de a nu fi recunoscuţi ca autori ai victoriilor.­­ GALIXJWTCH LA VIENA Acum 14 zile, echipa Ungariei s-a întâlnit cu cea a Austriei, la Viena. Matchul a fost pierdut cu 4:3 şi echipa ungară a jucat la­MAGYMAROSI şi LABORCZ tuşi bine. Tinerii aleşi de Gallo­wich, alţii decât senatorii de drept, însă, nu au dat complectă satisfacţie. Posa a greşit ca fun­daş, iar Bozsik nu şi-a marcat adversarul. Ca o consecinţă , Gal­lowich se clatină în postul lui şi o nouă înfrângere a naţionalei ungare, ar putea să-i aducă o demitere din mult invidiata-i funcţie. Ca prieten, eu îi doresc un con­cediu binemeritat. GALLOWICH ŞI ROMANIA Gallowich cunoaşte bine echi­pele noastre. El a văzut I.T.A. şi de nenumărate ori selecţionata noastră feroviară. Aceasta însemnează, că a vă­zut la lucru pe mai toţi jucătorii, cari vor juca (?) la 12 octom­brie împotriva echipei sale. Şi Gailowich se teme de noi... cel puţin aşa a lăsat să se în­ţeleagă cu ocazia unei declara­ţii recente. „Jocul cu Cehoslovacia „TRE­BUIE SA FI FOST UN ACCIDENT", crede el, si „ROMANII VOR JUCA INFINIT MAI BINE ÎMPOTRIVA NOASTRA". " Halfia Bratislavei, care a fost ridiculizată de M.T.K., şi înain­tarea Spartei, care nu a contat în jocul cu Újpest, NU POATE SA FIE CRITERIU PENTRU APRECIE­REA NATIONALEI ROMANE"! Asta crede Gallowich, dar să vedem ce face el pentru a pre­găti unsprezecele maghiar, care să-i mai prelungească şederea în funcţiunea de selecţioneut ? LOTUL MAGHIAR PENTRU BUCUREŞTI Gallowich a format un lot de 24 jucători, din cari va alege pe cei cari vor lua acceleratul spre Bucureşti în ziua de 9 octom­brie, orele 14.50, din Gara de Est budapestană. lată pe aceştia : Portari: Karolyi, Toth (Újpest), Büki (Haladas). Continuare la rubrică Cu ocazia aceasta re vor stabilii şi datele prin­cipale ale viitoarelor manifestări. Slab­il1 iilnîiil FLORENŢA, (Spor­t­press). — In local tata s'a deschis eri congre­sul internaţional fecro­­viar sportiv la care i-au parte reprezentanţi a 11 naţiuni. C­oncursul de pronosticuri iniţi­at de ziarul nostru cunoaşte pe zi ce trece un interes tot mai ma­re. Astfel numărul record de buletine depuse la concursul Nr. 6, împiedicat „COMISIA PE TRIER­E’, să-şi dea „VERDICTUL“. Abea astăzi — credem — trierea câştigătorii desemnaţi. Numele lor Miercuri, va lua sfârşit şi câştigătorul sau va apare în ziarul nostru de Buletinul pe care îl publi­căm în pagina 3 Sa­ţi care, com­­pledat şi însoţit de sum­ei de 5 lei poate fi depus încăpând de astăzi la ghişeul nostru de la Magazinul Lache—Sport, cu­prinde ■— după cum se poate observa —o Inovaţie. MATCHURI INTERNAŢIO­NALE Nu ne-am mulţumit numai cu cele deja n­i ci, facem şi incursi­uni peste graniţă. Astfel în buletinul pentru noul concurs, am introdus matchul in­ternaţional dintre reprezentativele Austriei şi Cehoslovaciei. Prima, aureolată de o victorie asupra Ungariei cu 4—3, a doua cu recenta victorie asupra noas­­tră la scorul de 6—3, vor furniza o partidă echilibrată al cărei câş­tigător.... îl lăsăm la aprecierea cititorilor. ŞI DIVIZIA B. Partidele din Divizia A, dispu­­tâiîdu-se Miercuri şi Joi, ne-am văzut siliţi a renunţa la ele pen­tru acest concurs. In­­ lipsa lor însă am ales cele mai echilibrate matchuri din Di­vizia secundă. Desigur nu toţi cetitorii sunt la curent cu echipele, posibilită­ţile acestora, clasamentele seriilor Concursul Nr. 7 se închide Duminecă la ora 11 precis, in­diferent dacă vreun match se joacă Sâmbătă. In această even­tualitate el va fi scos din cele 13 jocuri. Ileclamaţiunile depuse de concurenţi pentru rezultatul vre­unui concurs se primesc până In ziua tragerii la sorţi ora 13. g. Depuneţi buletinele scrise citeţ fără ştersătura. la Provincialii adresează bu­letinele numai pe adresa ziarului nostru. Sunt anulate acelea tri­mise la altă adresă chiar maga­zinului „Lache-Sport“. Nu se trimit bani in plicuri. Total interzis. Se acceptă numai timbre în circulaţie, iar Buletinele expediate din provincie sunt luate în conside­rare astfel: * 1) Din oraşele mai apropiate de 400 km. trebue să ajungă la redacţie până Luni ora 13. 3) Din oraşele mai departe de 400 km. până Marţi ora 13. Diviziei B. Ziarul nostru le va veni In jutor publicând aceste clasamente precum şi şansele formaţiilor res­pective. BASKET: NU ! Am renunţat pentru această etapă a diviziei naţionale­­ la matchul de basket pe care pro­­misesem să-l menţinem în bul­letin la fiecare concurs. Etapa diviziei naţionale de basket, ce se depută Duminică, programează matchuri dezechi­librate ,ale căror câştigători sunt d­­uri sau aproape si­guri. RUGBY: DAI Şi pentru Dumineca aceasta concurenţii la concurs vor avea de completat şi rezultatul unui match de rugby. Ca şi în buletinul concursului trecut ar­ introdus un match din cadrul Campionatului naţio­nali—categoria onoare—şi anume Viforul Dacia — Stadiul Român. Match de tradiţie şi deci echi­librat al cărui câştigă­tor este­­greu de anticipat. CHIRIAC — JOU.­ Desigur capul de afiş . Dumi­­necai sportive îl deţine matereul dintre Chiri­ac, campior naţional la categoria cocoş şi francezul lov­aş chalangerul lui Medina şi în­vingă­torul lui Chiri­ac 1 Pun*. Matchul interesează la maxi­mum pe sportivi, astfel că iuti ducerea lui în pronostic vs. fi sa­ lutată cu bucurie în . m. r tate. PRECIZĂRI Trebue să precizăm că ce o­rele trecute în buleti pros, ic joacă acasă’’, celelalt­e deplasare. La matchul_ Chiriac — ■ se va întrebuința ace de pronost'c ca până : fel cei ce îl­­,văd’’ p . o nul nostru învingător te, prin abandon, derca!. f c.n.-en adversarului, oprire sau knock­out vor indica 1. Cei ce cred ir . tr’un match nul vor intima iar cei ce îl cred pe J nun s' I:, -vfengător la puncte, pro aban­­don, descalificarea act. o.,anul ’5, oprire sau knock-out, rov indi­ca 2. Atragem atenţiunea ce:r­o­lor noştri, că nu vor indica d : '' 1, X sau 2, aşa cum am o­pu­cat mai sus. Concursul Nr. 7 C­ad­rloLC-Jonos şi Cehoslovacia-Austria în buletinul nostru de pronosticuri ­­i­iii n /rpi / d ecum Duminică seara din Paris Telegrama sosită era din Capitala Franţei din partea managerului Eugene Hnat, mă indirect matchul revanşă­m­dE MATCHURI FIGUREAZĂ PE PROGRAMUL REUNIUNEI DE DUMINICA DIMINEAŢA DE PE ARENA VENUS . Aşteptarea şi înfrigurarea care domnea de câteva zile la F.R. Box, a luat­­ sfârşit. JV mult aşteptata telegramă de la Paris a sosit în fine, atunci când aproape toţi ce­c®nv5raşi că matchul Chariac­iouas va fi din nou amânat. it?r» au Deşi laconică, ştirea telegrafiată a readus buna dispoziţie şi asigurarea că oas­peţii wen» î?esîi. Textual telegrama anunţă: „PLECAM DUMINICA SEARA DIN PARIS“. Ceea ce înseamnă Că boxcuri­ vor fi Miercuri la prânz în Capitală. Federaţia­­română de box le pregăteşte o călduroasă primire. PRIN ACEASTA CONFIRMARE, GALA DE DUMINICA DI­MI­NE­ATA A DEVE­NII SIGURA, in afara matchului revanşă Chiriac-Jonas, comisia de organizări F. R. Bona programat urmărir^-rele intâlni­rl*. LWGII -ItlE URSU (ήX3), GR. GEORGESCU i|j CHIRIAC (3-3'' •••* O, C20 BOTARO—N. SCS4ULY(3X3). Ultimele două întâlniri do am i'C’i siidi de ^eXtcție în tec-’- i-i­iHuih. a '/iîxfa: i;;; tianal. Vom «reveni cu amănunte în n*'-*viă’" u" de mâine... lini fia­ Jucătorii imgwr; si ' în italia, se Morc acasă BUDAPESTA, 29 ~Uot. — Federația maa^tiara da football (M. L. Sz.) a rît ca Jucătorii m­a'ori ca: ’ s3 află în Italia, so jfoî în­toarce'acasă, însă­­.n ai­lor, orio» jucător c­­l: ?­­că în Italia, fără a av­a­­ prealabil autorizaţia sa, v pLerd© »aţionalitatea ina jhiarâ. nu! „Cazul!“ Popa V­­asăzică, chiar în condi­­ţiuni egale de pregătire, cu lipsa cu desăvârşire a oricăror scuze, pentru ambele părţi. Popa n’a fost capabil să treacă de Brătescu! Şi dacă vom adăuga că elevul lui Dinu Dobre a terminat şi în avantaj­­ne vedem obligaţi să conchidem ,că Popa a Suferit o mare­­în­frângere morală, care sdr­incină din temelii poziţia sa­­Tarhică în boxul autohton. Iar motivul principal sau cel Secundar al eşecului său nu-l căutaţi în for­ ,­muie teoretice şi iutile, sau în senzaţional ,ci vrol simplu, opri­­ţi-vă la con­ Gal­area noastră, poate prea simplă şi banală, dar reală: POFA ESTE UN RE­GRES ! Şi ceea ce e mai trist şi ne doam­ fiindcă ,,Nelu” pe lân­gă că i­e este drag, este şi un bun naţional, este că simptomul acesta îngrijorător l-am înregis­tra ,....................................... de demult, în prima lui a­­pa­riţie după matchul cu Mihăi­­lescu, tot cu Brătescu, din sfor­ţările lui dela Paris de a dispu­ne de oameni inferiori lui cu cel puţin o clasă, din întâlnirea lui cu mediocrul Istrate, d­» care n’a fost capabil să se debara­seze decât pena­l şi spre sfârşi­tul luptei şi din insuficientele pe care le-a 'iesvăluit î n recen­ta lui întâlnire- N’am ridicat a­­tunci steagul roşu avertizator. Pentrucă apariţiile sale se pro­duceau în împrejurări şi cir­cumstanţe deosebite care lăsau loc interpretă^’’or şi scuze’'■■r. An crezut sincer, la-ilaltă -'ll I Vit’. . . Popa are exnlicst.ij «» * fi..-icnte în ::„castă mrivinlă, in'” i u.T-i-I . nua să per'iste în­­ inima noastră- Iar confirmarea i binuî­ ric’- i prezumţiilor noas­î r-- ut în -„ora unei U I...1 ION POPA frumoase și totuşi triste toamnă... Este regresul său trem Continuare la rut SP­RE © mai 8m? educare spor tîvlîte Un bun amic, şi totoda­t, pasionat participant la c sul de pronosticuri al z­vs. v,astru., ne spunea mai câteva zile destul de m­i . : ,’Ce Dumnezeu, au­ mai tun. buletin şi matchuri de voio rugby? Mâine, poimâine­­ trezi şi cu şahul sau pop , ca amicul supărat sunt încă mulţi, poate , prea mulţi din nefericire, tru sporturile mici, sau co fim pe plăcut nemulţum­­ ..minore“, publicul sparta­nteresa ţoiule puţin Că­, ■tu obişnuitul matchurilor joul-ball sau box doar 1 ■ auzite a sportului ie nu cor­ingente cu preferinţa făcea să ridice nepăsăto­r , îl d­n !Continuare în naa. 3) de Gh. Russu Două corigenţi trecute cu succe­s fost printre cei puţini, care ne-am afişat cu fermita­te­­— în public sau parti­cular — convingereOr, că nu­mărul scăzut de spectatori înregistrat la ultimele gale, se datoreşte decât unor pr­ograme slab întocmite. Reuniunea de Sâmbătă seara ne-a confirmat din plin , încă în împrejurări, cu totul defavorabile, dacă ne referim l concurenţa pe care a făcut-o material Ciocanul­ui, T. A Iată de ce numărul impresionant de spectatori prezenţi pe a­rena Venus, n'a constituit pentru noi, ca pentru alţii, o sur­priză, ci confirmarea integrală a unei realităţi evidente: boom a fost, este şi va rămâne o disciplină sportivă, cu o popu­laritate care se situează în ve­cinătatea sportului rege: foot­­ball-ul. Şi ca încheiere la acest capitol să vă servim amănunt, pitoresc şi inedit pe care l-am reţinut la intrare: cetăţeni bucureşteni pentru a nu desminţi tradiţia cozii s’au încolona disciplinaţi într’un şir nesfârşit, asigurând în acest fel posibili­tatea unui­ control serios, a accesului rapid în arenă, fără nas­turi şi haine rupte, fără îmbrânceli şi sfinţi... Pentru aceste două corigenţe, trecute cu mare succes, fe­­licităm sincer pe elevi­ A

Next