Sportul Popular, ianuarie 1948 (Anul 4, nr. 891-913)
1948-01-03 / nr. 891
4RADA SPORTURILOR ’i t aw are a tineretului sportiv soviete *' 1 - -a Sporturilor pe desfășoară în i . s • rt. Ia 20 Iulie, în toate orașele M .î.ie|e. Uniunii* peste tot unde există o .’.'ie sportivă. Ea constitue o urîaei temenstrsiție a marei desvoltărî pe . . ■tur a atins-o în fața sovietelor ;i .r. ej de expansiune a energiei şi im izissmului care animă nesfârşitele rirluri ale tneretului sportiv.. 1 tui culminant al acestei mari mat-.'ii îl ronstjtne parada delegaţiilor '■ tuturor republicilor Uniunii, ti ’’Dinamo“ din Moscova, în ussimului Stalin., (il.să încercăm să descriem '-.piendid-j d'""te,ur;ir■-■ măreşte, cu atenţie viaţa sporti- "■ p.:' I, observă anumite fapte care ' e; !: ei neobservate de către mapublic. Astfel,, de exemplu, manifetan«: ; rtive internaţionale ale diferitei■ -țări. . .unt în general unilaterale. En- Hi ; :c ptă cu plăcere numai matcfm- V da football (pentrucă la crickett n'au '•aterwri,u)f- Olandezii (sau mai bine zis ) se remarcă ia- înnot, Suedezii itia; «m, Francezii b rugby etc. Foarat țările care pot concura cu ’; -s foite genurile de sport. In i neglijate unele sporturi a • culozitate redusă nu aduce 1 "-sări v felent de mari ca să "'justifice '••-ţii te:: dar susţinători” al sportului i : Şuie ari şl de peste ocean. | U"ÎU: li ' Sovietică, barker?» cîtsfc- iștri au avut prilejul să vadă la cinematograf filmul parăzii, care prezintă în minunate culori, o imagine mult mai fidelă decât palida descriere pe care am putea s’o facem noi. Pentru cei care n’au văzut acest film excepţional nu putem spune altceva, decât că o asemenea realizare nu se poate face decât atunci când o organizaţie sportivă ajunge la o desvoltare ca aceia din Uniunea Sovietică. Miile de sportivi care au evoluat pe stadionul „Dinamo” la 20 Iulie, constitue oprit, Stadionul,Umanii 3 20 Iulie, este replica sportive sovietice, dată de lupte ulțil nu este admisă. In schimb se bucură de o mare popularitate luptele grecoromane, în care s’a ajuns la o deosebită tehnică. Aceasta explică succesul luptătorilor sovietici la campionatele Europei care s’au disputat în Aprilie 1947 la Fraga. Trei titluri europene au fost câştigate de către I. Kotkas, K. Koberidre şi M. Belov, iar la celelalte categorii reprezentanţii Uniunii au ajuns întotdeauna cel puţin în semifinale. Stilul luptătorilor sovietici a provocat elogiile unanime şi specialiştilor şi admiraţia spectatorilor. La Praga a fost demonstrată lumii întregi cât de multilaterală este desvoltarea sportului sovietic astăzi şi cât de vaste posibilităţi sunt oferite tuturor disciplinelor sportive, fără socoteli meschine de cassă, greco - romane " • „ r - (wf'V- yq. - V, , ^ C «ie adevârat, că sportului eovîeîtc nu i se face nici pe departe atâta reda* wa cefdt se face în alte țări pentru lucruri cu mult mai puțin importante. Și tot atât de adevărat este că dacă pentru toate recordurile și reali’ zările sportului sovietic din tenul acesta, dar fî consternat numai a zecea parte din cerneala şi hârtia inutil risipite cu ocazia scandalului produs de matchul de box Louis — Widcott, sau a unei alte manifestări sportivo - comerciale de acelaş gen, atunci presa sportivă a lumii întregi ar fi trebuit să-şi consacre aproape în întregime coloanele, activităţii sportivedin Uniunea Sovietelor. In coloanele ziarului nostru, ne-tim, dar silinţa să prezentăm — in limita spaţiului, până acum atât de puţin— o imagine căt mai completă a trâncărîi sportive sovietice, atât din punctul "de vedere aî organizaţiei, cât şi din acela; muH mia pasionant, ăl concursurilor de tot felul, la cflre mii şi mp de sportivi iau parte, sprijiniţi şi încurajaţi de către IM la înţelegere a guvernului. Majoritatea matchurilor, concursul arar în toi. P« imensul stadion din Harkov s'au adunat dintoate părţile Uniunii cei mai bunii atleţi. Sunt 1200 de sportivi, tineri cu trupuri musculoase, veniţi să-şi măsoare într-o întrecere dreaptă, pregătirea şi calităţile fizică Concursul acesta, desăvârşit organizat, a arătat în chip indiscutabil că atletismul sovietic se află în putim progres, şi dacă astăzi este primul rin lume ca inffissivitate, mâine va fi şi din punctul de vedere al recordurilor. Aceasta nu înseamnă însă că V Hukovec s‘a stabilit nici un record. Din contra, se poate spune din acest, punct de vedere, camprolimul a dat rezultate mai mult decă satisfăcătoare. _ * Astfel Vladimîr Volkov, rm tânăr sportiv, a reușit cel mai bun rezultat di acest an din întreaga lume, la decathlon. Cu cele 7159 puncte care ie-,T acumulat, el se clasează între cei mai buini decatlioniști din himi. La Pentathlon femenin. Alexandra I. Ciudina, a reuşit să doboare recordul deţinut de către Mauermayer, realizând una dintre cele maii strălucite performanţe posibile în sportul femen în. Recordul acesta mondial de 4561 de puncte va fi greu bătut. Aceste două performanţe vorbesc de la fine. Un record mondial și cel mai bun rezultat al anului, tocmai la cele mai complete probe apleicerilor fi recordurilor despre care to vorbește în această pagini sunt cunăscute cititorilor noștri. Despre fiecăre diji ele s'a scris 1« fîmp. In «mănunt. Prezentarea pe care o fac'-r astăzi n'are decât un singur scop acela de a prezentă cititorilor o re generală asupra bogăţiei sportice a Uniunii Sovietice, ore în revista care mea să lase,ror aceiaşi impresie de măreaţa realizare a idealului sportiv, pe care ne-a lăsat-o nouă. HARKOV, AUGUST 1947 Campionatele Uniunii de atletism SECENOVA vi, Kw, ««5* * 3 A, i rrrrrgl ilisn v2. ptka*- ©Sară tă.rg si «Wi ■. • ei. m e î '.dsuătesil* lj dya W totf4« ir. .icysri'. — £ thipa H, • .tJici ’• ^ ,1 să . A» »* C ■ ... ' t* «fisait st *S»iț- M rsvr'.J‘.iu sere »".astw t. • '■ vr . (” ’ rrâtul a[A. ., ,, CS ’ti. teri ■" Selți . -Ari ir o £ ■.■.lor” -T* ^ î tusi -vî două · ’, sSnâr. - ;obora . de. A. r- ' 1' •î« fett i • -sv*. uiítem Birite, ■ V reribau. -,-i -r i‘) am itrhpp ,i Ja...' '. ’.es -1: Nid inu-i*,a.tr.- - m -la •-•măr. ■Ştiam - este tui hielte' sovletoo. In :a r'a-sisif.o.t’e. T' echipa lUniurie. f ■ 'veriCe s-t i-a drenaiment., Ca ori''- irret-:, tent La 'ul de leader’, v un campioni f§' u ao.* trenameait i ; scret. Dar' nei rintr’o u?a Inti». uschisă *’balconul'i- priveam la ei. Si din tri .Oti, KONEV nt . făcut. e«a mare ic .oidabilă impresis. Â■asfuirias criticez, r-1ta ...o mată gama variat j miste-stergare, suplețe, aruncare. î- 'ap'.'zi mai tâî'z’u KONEV ° ... ar» lie avea si facă mat,toți t c viîsii : basket ai Europei. • Și "vsv «tu: -i cu el, toată echipa aere 4 derho -irat un jo® uluitor .Cin - al Europei îs baske!^•^3! de n reine. î-, - iso á« íxoíftí uSuí jwi -ir- '-r ' ■ - iS .trinsiß- i-Peciîl îl tizi (un exemplu) sosea la Franț-i seară ziarul parizian cu •"uitatele și comentariile zileiulterioare. In acest ziar o noută 1 clieU ar indica: Ununea Sovietică va organiza îl, Mcaccya în 1849 camp'onatele Europei de basketbalL Ei finala. Uniunea Soviet'că — Cehoslovacia «e juca abia mâine, Câștigiătorul avea să organizez* Campionatul Europei in țara sa. Deci... Până intr'atât impresionase 4-Eeastă echipă pe toti cunoscătorii fasketballului. Și dela KONEV, cel mai bun celmai înalt dela Konev ‘•'uluitorul1' până la LISOV acea moriîcâ basketbalistică, toată echipa Univ. Siet Sovietice primea la sfârşit aplauze, cupa, daruri iar în acordurile imnului învingătoniîui 'lS8 plecau steagurile a în ttări. na TI T Londra, Sepîsnsbris 1947 U R. S .* învinge Marea Britanie la şah cu 15*S Intre 21-23 Îeptembrie sa desfăşurat la Londra cea mai importantă manifestare şahistă internaţională a anului: matchal între reprezentativele Uniunii şi A Marei Britanii. A fost nu numai o confirmare a superiorităţii necontestate a Uniunii Sovietelor în domenul acestui unic sport intelectual, ci şi un prilej de minunată propagandă în rândurile unui public spectator, care avusese prilejul să vadă jucând pe cei mai mari şahişti ai timpului (Alehin, Capablanca, Euwe, Fine, Reshevski, etc.). Impresia lăsată de echipa sovietică a fost extraordinară, fapt care s’a văzut cel mai bine d’n comentariile entuziaste ale celui mai zgârcit în laude ziar englezesc ,,Times". Cu o sportivitate pe care trebue să i-o recunoaștem, jucătorii echipei engleze au declarat că au jucat împotriva cele mai tari echipa de șah din lume. PARIS, MARTIE 1947; CROSSUL L’RUMANITE In U.R.S.S., . crossurile constitue una dintre formele cele mai populare ala sportului. In fiecare primăvară și toamnă se desfășoară mările crossuri ale tineretului, la care au luat parte în cursul anulu trecut aproximativ ZECE MILIOANE de concurenţi! "De aceia, pentru acei care erau la curent cu, excepţionala desvoltare a acestei ramură a atletismului în Uniunea Sovietelor, victoria repurtată da către Alexandr Pugacevski şi Ana Zateva la Paris, a apărut complet normală. Crossul marelui ziar comunist francez „L’Humahite” a reunit la start pe cei mai ‘buni specialişti ai acestui gen de alergare, din 15 ţări europene. Reprezentanţii sovietelor au învins, atât, individual cât şi pe echipe, aducând ţării lor şi concepţiei sportive sovietice, una dintre, cele mai strălucite victorii a!e anului care a trecut. HSLSINKL ţ LUI 1947 Timp de peste , o lună de, zile ,s’a datfâştirăt la Moscova, în'palatul Casei G^trste a Armatei Roşi!, unul dintre cele mai mari turnee de şah dîn ultimii «iâ, organizat cu ocaza împlinirii a 40 de KERES ani de la moartea celui mai de seamă jucător din istoria şahului rus, M'hai' Ivanovici Cigorin. Acest concurs a reunit în faţa tablelor de şah, o pleiadă atâtde „străbîcită de jucători, toţi numai din încât el poate fi considerat ca tei dintre cele mai importante ce s’auorganizat în ultimii ani Pe lângă cei’trei candidaţi sovietici la campionatul mondial Botvoinnifc, Keres şi Smisov,..bine cunoscuţi în întreaga lume şahistă, la urma victoriilor pe care le-au obţinut -n toate marile concursuri, începând dîn 1936, au luat parte la turneul de la Moscova o serie de jucători, care chiar dacă nu au ofimat succese sportive atât de remarcabile, pot fi consideraţi printre cei mai mari maeştri ai lumii, Ragozia, Boleslavski, Kotov nu au avut ocazia să se afrme te arena internaţională, ei reprezintă însă o forţă cu mult mai mare decât aceia a multor jucători de prima clasă din restul lumii. Deasemeni tinerii campioni ai Iugoslaviei şi Cehoslovacei, Gligorici, Dr. Trifunovici şi Pacinmann, care au obţinut în cursul slub trecut frumoase succese, la turneele e europene, fac parte dintre cei mai buni jucători ai continentului. CUM A DECURS LUPTA’ Din punct de vedere sportiv, încă dela începutul concursului, lupta s’a dat între campionul Uniunii Sovietice Paul Keres și marele maestru Mihail Botvinnik, care n'a luat parte la nici uri turneu de șah, după matchul URSS—USA din Septembrie 1946. Lumea şahistă sovietică aştepta cu deosebit interes Întâlnirea acestor doi marijucători, mai ales că se părea că Paul Keres se afla într’o formă excelentă, demonstrată cu prisosinţă la campionatul Uniunii şi la marele turneu de la Pernau. Jocul lui Botwinnîk in primele 9 runde a fost formidabil. Făcând" numai trei remizi (cu Bondarevski, Kotov şi Giigoricî), el a totalizat puncte, ceia se constitue un rezultat excepţional, având în vedere forţa participanţilor. Keres rămăsese la un punct în urmă, în urma unei înfrângeri suferite la Rogozin, care în acest concurs a jucat foarta bine. Se părea că Botwinn'k nu va mai putea fi ajuns. In runda ÎS-a s’a produs însă miracolul: campionul Cehoslovaciei Ludek' Fachmann a reușit ceiace nimeni numai reușise până atunci — l-a învins pe Bot*winn'k, deschizând astfel din nou lupta pentru primul loc, cu numai două runde înainte de sfârşitul concursului. In urma acestei înfrângeri a lui Botwinnik, clasamentul general a luat următoarea conf Lguraţie: Botwinnik 9%, Keres 9,Ragozia, Smislov, Boleslavski şi Kotov câte &Vz- Soarta primului loc a fost 'dec’s! în runda 14-a, în care s’au întâlnit Keres şi Botwinnik. PARTIDA DECISIVA A DURAT ~ 10 ORE în ziua disputării acestei partide atât de importante, sala de joc a Casei (Sen* traîe * Armatei Roşii’,era cocnptat bloca;«), fă de mulţimea' ‘dare cett* pase locurile cu ^câteva ore 'înainte. Peshs’, 2000 de şahişti'se îngrămădeau pe cu*^ bare şi în faţa intrării. Pentru a sate' face curiozitatea acestor oameni care aş-‘l teptau cu o răbdare caracteristică, au fost instalate'..mari table ''de demonstraţii' pe pereţi şi pe faţa’intrării, iar câţiva maeştri care nu luaţi parte la concurs, au comentat tot timpul ’desfăşurarea partidei. Aceste comentarii au fost tranşam’se şi îa radio. Desfăşurarea partidei” este cunoscută cititorilor noştri. De ambele părţi s’a jucat cu toată energia la câştig. Keres, care nu avea șanse la primul loc decât te caz de victorie, a jtHj cat preg riscant și pierzând tm pion a intrat tntr’ua. f’nal inferior pe care Botewînnik l-a jucat magîstraL După douăț întreruperi șî zece ore de joc, Keres *t‘j cedat această partidă decisivă și astfd: Botvrifflăk și-a asigurat primul joc. Da« fcoralizat de înfrângerea suferită, Kereaj a p’erdut șî ultima partidă împotriva lui Novotelnov, clasându-se pe locurile 6—7^ cel mai slab rezultat al său din tátin® îagozia a reâştigat tstimeîe dcâ par« ffde, iar Smislov și BoîedavsM au obtîjnut câte IVz puncte. Astfel clasamentm final a luat înfățişarea următoare: ; Bjo.v -câte 10 puncte;' AU A* Kctov1 yS^jî, SoTOteWv,r șt geres • câte 9 pândi*. ■■.*• ^ ■' declarațiile invingXtorului n* _. '" - : vi,. ? După terminarea cdndirsuM I âvmloc - festivitatea finală a împărţirii pie«** miitor, cu această, ocazia, a dat cuvântul Botwinnik, care a spus pfîntra altele: i rfcSimî mulţumit de rezultatul pe cariS Mmn obţinut. Este o mare satisfacţie sa fii învingător într’un turneu de mărimea şi importanţa acestuia. Desigur, nu pot «pune că sunt satisfăcut de toate partidele mele, dar cred de orice caz că ar fi jucat destul de bine“. Vorbind despre ceilalţi participanţi, Botwinnik a spus: „Veaceslav Ragozia a obţinut în acest turneu cel mai mare, succes al său din ultimii zece ani. El a jucat cel mai inventiv dintre toţi particianţii şi partida şi contra , Dn Trifunovici este probabil cea mai bună ce s’a jucat, în acest concurs- Campionul Uniunii. Pata, Keres, n’a fost ,te forma sa cea maî bună. Dealtfel cred că trei permiî întâi într’un singur azil ar fi fost puţin cam mult. Eu de exem- plu, mă mulţumesc cu unul singur.“ In cadrul festivităţii finale au mai dăs cuvântul şi reprezentanţii Cehoslovaciei şi Iugoslaviei, Gligorici şi Pachmann, care au exprimat mulţumirile lor organizatorilor concursului şi au subliniat excepţionala impresie pe care le-a făcut-o organizaţia şahistă sovietică. 7 Cu împărţirea premiilor in-rrigătorilor și s’a încheiat marele turneu la memoria lui Cigorin, una dintre cele mai importante manifestaţii şahiste ale ultimiilorieni. Dacă marele tetemestor al mişcării şahiste slave, ar fi putut să asiste la ăl cest concurs, ar fi resimţît fără îndoială’ o mare satisfacţie văzând cât de departe sunt timpurile,’ când izolat se străduia să organizeze câte un turneu sărăcăcios, fărî premii, la care luat’ parte câţiva entuziaşti. Mica ,,’Asociaţie a amatorilor da' şah" din Rusia a devenit astăzi cea mai pufcelnică organizaţie de şah din lume, iar turneul care a sărbătorit pe internee-* torul ei n’a fost sărăcăcios ci măreţ’ . BQTWINNiK A CÂŞTlfiAT MARELE IfflEN BEtKB IN MEMORIA LUI GIGORIN Keres pe locul 6!.Un mare succes al lui Ragom-Partid» a durat zece ori.^îasaienîul M învingătorului li PUGACEWSKI Campionatele Europei de Haltere Un alt sport care nu se bucură de o atenţie prea mare în lumea sportivă a occidentului. Un alt sport în care Uniunea Sovietelor poate spune ca deţine primul loc în lume! La Helsinki, ca şi ,în 1946 la Paris, ridicători de greutăţi sovietici au făcut o splendidă demonstraţie a forţei lor, replica cea mai bună ce putea fi dată americanilor, care au organizat campionatele mondiale de haltere în aşa fel încât cei mai buni campioni din URSS, Egipt şi Suedia să nu poată lua parte. Rezultatele pe care le-au obţinut la Helsinki cei tnei reprezentanţi ai Sovietei, care au câştigat titlurile de campioni europeni (Azdarov, Mehanik, Satov, Novak şi Kutenko) au fost atât de bune încât orice cunoscător în domeniul acestui sport, trebue să recunoască superioritatea lor. GRIGORE NOVAK MET-BALLUL Șl VOLLEY-BALUIL. ÎNAINTE! •'Urmare dîn pagina l-a Nt.air v?aitat patru echipe străine, ~ : club -sin selecţionate? „Kistext“ Bu, ipf *t „Zelesniciari“ Bratislava, „Uni. mer. .at, „ Sofia“ şi „Universitatea Buc dos» ultima plecând nein. i . .L Singurele echipe cari au părăsit ţara in afară de echipa naţională, au fost .C.F.R-“ Bucureşti, în Cehoslovacia, — ca invitata a „Zelesniciarilor* Bratislava •— şî ..Medicina”, în Bulgaria, invitată de „Tchavdar“ Sofia. Primul turneu o strălucită biruinţă; a! doilea o mare cădere, medicinaşti, neglijându-şî rostul lor de reprezentanţi al sportului românesc şi comportându-se ca’ntr’o tilătorie de agrement. în tot cursul anului inăuntru ţării s’au efectuat numeroase turnee Interoraşe, cu echipe masculine, femenine ei is fiind, provincia găsind in 494 m* numărate, prilejuri de stimulent şi afirmare. ' «, 1947 a fost pentru basket-ball anul unei certe biruinţe, un an de mari Învăţăminte, iar teehnic şi tactic vorbind, a fost anul afirmărei rolului primordial al contra-atacului în sistemul efectitiv al ansamblului. Totodată, numeroasele dispute inter*aţionale ne-au reliefat calităţile ele mentelor individuale de cari dispunem, şi că ducerea la bun sfârşit a tratativelor cu unul din cei doi antrenoritrăim lu cari federaţia corespondează, ne-ar furniza un progres sigur şi temeinic. Poate ni-l va aduce !S-*8. Dorim sl »perăm din tot sufletul,,. & dlley.baliul s avut la 1347 ââ î» slab, s’a spunem fără eteîisurL Ua sa .4« deziluzii după 1946, es* / ’ i Un singur punct luminos: 'Irita camp’oanei Cehoslovaciei „Sparta” din Praga și victoria reușită asupra eî d* campioana noastră „Afedieina“. Dar atât In rest, înfrângeri, decepții, tn orice caz eituap menita si ne îngri- Jcreae ţi sa no fsei tî m glndîas sa.s?«* !»f fesefrpîsî ts^K4i||9i" V re ne adusese satisfacția unul progrestică, de jos, din sânul cluburilor: antreceri și a cucerire! titlului de campioană pamente de sistem, de ansamblu, dar și balcanică, cu osebire de technică individuală. Volley,ballul nostru e în regres, ca spart de echipă, cu toate că elemente de necontestată valoare individuală posedăm încă șî multe alte valori tinere sa ridică. A fost acest regres paralel * poate chiar în strict raport cu progresii technic și de stimă al feasket-lsMui, —* mult mal dinamic, mult mal spectacu. !cs, mult mai speri. Oricum, regresul acesta al volleyballului are o cauză precisă, după parerea noastră şLi necesar s’o spunem. Se ştie, I n 1947 a luat fiinţă Federaţia Internaţională (un care for suprem, amintim, suntem reprezentaţi de d. av. M. VLAICU, director administrativ O.S.P., care a fost ales vice-preşedînte) iar naşterea acestui for a impus ca necasară redactarea unui regulament unic, ceeace s’a şî întâmplat. Trecerea de la vechiul regulament, la cel ocazional de tranziţie al campionatului balcanic şi, în fine, la cel nou internaţional, se înţelege că se face greu şi jucătorii simt încă derutaţi. -„ Cu timpul, se vor deprinde şi voVzfr halte! îommese ,m fi din nou fruntaş îg «%• smi* s! Europei V Ha MSfiP .