Sportul Popular, ianuarie 1948 (Anul 4, nr. 891-913)

1948-01-03 / nr. 891

KH PEIOR DIVIZION­ARE­A IN CAMP­ON­ATUl DE TOAMNA... „S'ÂN­ Cil ESTE REPREZENTATĂ GRAFIC COMPORTAREA L­OR IN CURSUL CELOR 15 ETAPE Bănuiim că cetitorii noştri vor şti să citească... acest grafic pe care noi l.am numit „cariera celor 16 echipe" din Divi­zii I Nationals A. C de drept că aglomeraţia de Unit în­­ts sfidate în toate direcţiile poate provoca uriîs confuzii. Dar, sperăm că cele câ­teva explicaţii ale noastre te vor evita. Aşa­dar, vă reprezentăm grafic com­­portarea echipelor pe parcursul celor i1 etape din toamnă. Adică, locurile ocu­pate după fiecare etapă, unite prin li­niui. In felul acesta, se obţine o linie to­­tală care reprezintă drumul urmat de echipa respectivă. Coloana cu numere arabe (1, 2, 3, 4, etc.) reprezintă cele 16 locuri; cealaltă cu numere romane (I, II, III, IV, etc.) indică cele 15 etape. Pentru a vedea ce echipă a ocupat — de pildă — locul 6 în etapa a VlII-a, vom merge pe linia ori­zontală numerotată 6 până la linia verti­cală numerotată cu Vili și acolo va fi locul 6 în etapa VII­-a. Echipa este Ciocanul (o aflăm urmărind linia frântă fie spre stânga, fie spre dreapta). . Date ajutătoare și pentru a putea urmări şi mai uşor graficul nostru, iată şi un tablou al locurilor ocupate de echipe în cele ÎS etape, o ultimă explicaţie: am alcătuit a­­..Sit grafic după clasamentul fiecărei iîfipâ. Am utilizat însă etapele corn. $e£te, adică matchurile unei etape amâ­­: ' ce şi disputate la alte date ie-am în. it în etapele respective. Cu alte cu­­\ nentru 15 etape am folosit ÎS da. '.lente. Ce »spune’’’ graficul - acum, câteva constatări pe marat. acestui grafic. : A­nalizându-1, remarcam de la început turul a avut numai trei readeri: pe­ntus (o etapă), pe CFR (T) — li se consumau etapele. Iată şi o ultimă constatare (pe cele­lalte Ie lăsăm în grija cetitorlor): Juventus a început la primul joc şi a terminat la locul 7; Ploeşti de la locul doi la locul 12; şi mai departe: CFR. T—3—1; Jiul=4—6; ITA— 5—3; Rata—6—II; Ciocanul=7—10; Dermata—8—8;C­ASA=9—13; Unirea Tr.==10—16; CFR. B.—rll—2; Ferar- 12—14; Universitatea^ 3—4; Liberta tea— .14—5; CSMM­^15—9; Otelutea 16—15. (p. gafu) Așadar, titlu! de toamnă La cucerit echipa care a condus Cel mai n­.uit' CFR. T. / Apoi, graficul este foarte clar, p­i­n aglomerat în primele și ultimile focuri, unde lupta a fost mai mică. La început au fost Juventus şi Ploeşti, apoi CFR, Ploeşti şi I.T.A. şi la urmă CFR T, ITA, CFR B şi Universitatea. In coadă, Uni­rea Tricolor, Oţelul, ASA, Ferar şi Dermata. Comportarea cea mai regulată şi mai ordonată au avut-o: CFR. T, ITA şi Unirea Tricolor, „Cariera“ cea mai sbuciumată: Der­mata, Ciocanul, Libertatea, Jiul, Rata. Linie ascendentă perfectă a înregistrat CFR,­­ Universitatea şi CSMM, Fără emoţii: Ferar, ASA, Oţelul; linie des­cendentă cu final plăcut: Juventus, şi declin: F. C. Ploeşti, care a început ca Prahova anul trecut și a terminat la fel. Lupta pentru locuri a fost vehementă între etapele I—X pentru a se fragmen­ta între XI—XV. Locurile cele mai disputate: 3—15, apoi 3—11 și treptat­­treptat: 4—10, 5—9, 6—8, terminând cu lupte locale: 5—6, 7—11, 13—14 și is—io. Cu alte cuvinte, o selecționare, mai­­ bine zis o regrupare în măsura în care Juventus 1 4 4 6 3 9 11 11 11 10 10 10 10 8 7 Dermata 8 9 11 13 13 13 14 14 15 14 12 12 13 11 8 C. S. At. M. 15 11 6 3 7 6 7 9 9 9 8 5 5 7 9 Ciocanul 7 3358 11 10 5575679 10 R. A. T. A. 6 12 7 9 10 8 6 10 6 8 9 11 9 10 11 Ploești 2 2 5 4 4 3 5 7 9 11 11 9 11 12 12 A. S. A. 98 13 14 15 15 15 12 12 12 13 14 14 14 13 Ferar 12 13 14 12 12 12 13 13 13 13 14 13 12 îa 14 Otelul 18 15 15 15 14 14 12 15 14 15 15 16 16 15 15 Unirea Tr. 10 14 16 16 16 16 16 16 16 16 16 15 15 16 16 .«Sure­grafie t­etane - Pe LT­A- (3 eu­* C. F. R. (T) 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 1 1 C. F. R. (B) 11 79 10 54 3222343 '2 2 I. T. A. 552222233311133 „0*1 I 13 16 10 11 6 10 8 4 4 4 4 3 4 4 4 Libertatea 14 10 12 8 11 7 488567665 Jiul 46 8 795 96 10 678856 PLĂTITORII... igim interesant să redăm numărul al spectatorii or, plătitori, ce au at la matchurile Internaţionale la­­,rl şi intercluburi disputate în Capî se ridică la 64.000 număr mic, fi­ii seamă că întotdeauna tribunele pline până la refuz. Ceea ce In« mnă c& evazioniştiî au fost într'un șr considerabil. .........­.................. . ■ - ----------------1 DACIA - ROMÂNIA» SOCIETATE C GENERALA RE ASIGURARE m BUCUREȘTI S®aS3wSj © Mosiresti Is sir. Warsov 3 Încheie asigurări cu primele cele mai reduse şi cu garanţiile cele mai mari în ramurile: INCERSOIDI FORT PRI SPARGERE, RASPUN­­DERE CIVILA, AUTOMOBILE, TRANSPORT, GRINDINA, VIATA, ASIGURĂRI POPULARE și ACCS DELTE, REASI OIRJUji .'.1. A DETRONAT ARADUL, TIMISOARA’. I. T. A C. F. R. T. UNIVERSITATEAA­CEASTA AR FI IRARHIA IN CLASAMENTUL PRIMII LIVIZI­ DE FOOTBALL DACA MATCHURILE SAR FI JUCAT NUMAI O REPRIZĂ sperii prietene Cres*. ’ 1 H. i IS II 4 0 28î 3 2*S i nu te clasamentul acesta Care detro­nează C. F. R. Timișoara au ar* miete putere. El nu ridică I. T. A. în rangul da leader. Fa liniştit. E numai o idee originală de a pre­zenta Clasamentul Diviziei A numai după Cele 45 mtente de joc. Ai spune că iar sunt rău şi lovesc un C. F. R. Timişoara pe care d-ta le dîv­ nizezi, fapt de care mă­ acuzi pr'in scrisorile care mi le trimiţi sau nu­in ironiile din­ ‘‘Sportul Popular iBănăţan“. “Banatu-i frune­a“ prietene Grosz ,când e vorba de Brediceailu Şi pen­tru moment la football. Dar Vezi că nu sunt regionalist Ca d-ta. Aş putea să t© enervez amintindu-ţi de un oraş Tirana, dar h­ai să mă­­crezi că eu aţi fi dorit victoria echi­pei NOASTRE şi te asigur —* regret *că nu am ocazia în particular — e­­­chipele de cari spuneam eu, C. F. R.­­B. şi I. T. A. nu ar fi pierdut. (Asta va să ne duelăm cu cunoştinţele noastre footballistice opiniile noastre). Şi aşa după clasamentul echipelor erau rezultatele înregistrate numai în prima parte a jocului. CFR Ti­mișoara nu mai este la șefie. Con­duce I. T. A. cu un apreciabil avans de 3 puncte fără ca să »’ardă nici© ...repriză, ’căderii veritale’, fiind la jocul 2, Universitatea la 3 și C. F. R. B. la 4. ’ _ Cele mai importante modificari fată de clasamentul PLM­ sunt ur­mătoarele: — C. S. M. Medias dela un loc foarte bun 8, trece adânc in subsol itocmai la 14 iar Jiul coboară si el pe 6 locuri, dela 6 la 12. *~ Importantă ascensiune pentru Unirea Tricolor care cedează lan­ternă aceluiași adversar de duel, O­­telul pentru a câștiga 5 locuri. Ar-Am­ata, și Ciocanul avansează cu câte 11 locuri, respectiv 13—9 și 10—9. Libertatea schimbă­rii Juventus fe—7. Cele mai constante echipe având Ai vedere cele două clasamente sunt Dermata", cu RATA Cari nu efec­­­tuează salturi mai mari de două jocuri. Care sunt concluziile acestor in­versiuni ?1* situaţii? Echipele avantajate de acest cla­sament nu ştiu să termine Jocurile. 'Exemplul cel mai edificator îl con­­stitue Unirea Tricolor drepte care i'in coloanele noastre s'a spus de imulte ori că, nu termină un joc din cauza, lipsei de masivitate a echipei şi a condiţiei fizice insuficiente ma­nifestată 8/3 din sezon. La fel Cio­canul. Contrar Jiul, care decade cu 6 locuri înspre subsol, denotă că are finalitate în joc ceea ce este foari® important. Pe această temă s’ar mai putea f­ace o serie de constatări, Dar deo­camdată numai atât. Aurel Meagu­ după o idee de clasament , sugerată de Ing. Lazăr VASS­ UT. i 15 11 4 0 28: 3 2« I a. C.F.R. T. 15 10 3 2 32: 3 331 3. 'tJ* 15 8 5 2 16:11 23k 4. CJEttl. 13 8 5 4 30: 8­1 5. Juventus 15 5 5 3 20:10 Kl I 6. Ciocanul 13 4 7 4 10:16 isk î 7. Libertate« 13 5 4 6 11:11 14 H. * A T A 13 ă 4 6 9:11 14 ( 9. Armata 15 5 4 6 15:19 14 110. Dermata 15 2 10 3 9:8 14 311. Unirea 15 4 5 6 13:21 13 112. Jiul 13 4 6 6 10 17 12­­ 213. Ferrar 15 3 4 8 10:16 10­ 114. Media? 15 2 6 7 11:23 lof 115. Ploesti 15 2 7 6 10:27 91 116. Otelul 15 3 2 10 11:24 8k CÂTEVA SUPERLATIVE PENTRU B Echipa fără dificultăți: PHENIX: Baia Mare. Echipa cea mai slab clasată: DINA­­MO: Suceava. Cel mal bun goalaveTage: PHENIX: 3d­5t Cel mal slab goalaverage: METALO SPORT: Ferdinand Ori?*. An marcat cel mai mult: SOIMU și an M­­TA Câte 50 apahn A primH cele mai țwfîn« poalurî. POLITEHNICA, Timişoara. 11. Cele mal multe victorii: PHENIX. 13. Cele mai puţine victori: DOLJUL! DINAMO! C. F. rt. Tg. Mure», câte una. Cele mal multe înfrângeri: DINA­MO şi C. F. R. Tg. Mureş capt 1?.. Cele mai puţine înfrângeri: PHE­NIx $1 sparta câte una. Cele pi,de multe dramuri: ARLUS Bacău și Fr. ROMANA-Brăila 1, respectiv 6• Nici uti match nul: C. F. R. Cluj; SPORTING* VENUS! U. F. H. tî C. F. H. araimra, ! ■Coi,--zboraren anul c*rftor; ă. D. GH. CONSTANTINESCU din rom. TAR­. immm . DE LA UNIREA-­ ARMATA INSPIRAŢIE...INTRE DOUĂ VISE Dacă se va scrie vreodată o istorie ro­­manţată a footballului românesc, scanda­­lu! de la ANEF oferit de ultimul match divizionar al sezonului, ar fi printre car­niţelele de senzaţie hin­lt speculate de e­­ver­tualul cronicar. Cu această ocazie—­matchul cu istoricul— un simplu amator de football, un specta­tor anonim, unul din aceia care privesc impasibil fazele, prins în hora scanda­lagiilor după ce a luat mulţi pumni, a a­­juns acasă cu maxilarele umflate, şi-a pus comprese, şi adormind, peste noapte avut două vise. Iată-le: Visul ! Stadionul ANEF arăta ca o cetate. In toi­ de grilaj de fier, un zid înalt de 3 metri, din cărămizi prinse cu beton. Lă­ţimea de 2 m­. Pe zid din 50 în 59 cen­­t-netri, ţepi de fier unite prin sârmă ghimpată şi prin toate astea trece curent electric. In fiecare colţ al pătratului de rid câte un crenel pe care se roteşte câte o puşcă mitralieră. Iar între zid şi teren, pe locul pistei un şanţ cu apă a­­dân­c de 5 metri. Jucătorii pe teren poartă platoşe, apă­rători de fier, măşti pentru a nu-i atinge noroiul aruncat de alţii, iar arbitru­ îm­brăcat într’un costum de zale din Evul Mediu. S’a terminat matchul și odată cu f­ue­­««­ Enal, coboară pe teren aproape de pământ la 1 metru, un helicopter care a­­b­ată pe arbitru, acesta se instalează pe scaun și astfel se ridică deasupra ANEF- ului și dispare. Iar jucătorii, se retrag fiecare în poar­tă, unde un ascensor îi coboară la cabine subterane. Și omul nostru s'a trezit ca să se vaite. A adormit apoi din nou și a visat mai departe. N. B. — Omul nostru n'a visat nici un mijloc pentru ca spectatorii să nu aibă posibilitatea a se bate între ei. Vîsul II La intrarea pe teren, primarul oraşu­lui primeşte pe arbitru cu pâine şi sare. Terenul nu are gard, nu se vede nici un jandarm. Publicul este la 5 metri in tri­bune sau pe iarbă şi veseli râd unii la alţii, discută se amuză. A început mat­­shul şi deodată un hands nevăzut de ar­bitru. Stupoare în public. Jucătorul care a atins mingea cu mâna se duce la arbitru și-l roagă să acorde lovitura de pedeapsă fiindcă a comis pe­nalitatea intr'un mod in care nu putea fi văzut. Portarul la pământ prinde mingea după un sait acrobatic. Publicul aplaudă, ar­bitrul se întoarcă cu spatele dar în mo­mentul acesta, portarul vine fugind la centru. „Domnule arbitru vă rog flueraţi goal­ fiindcă am prins mingea cu 20 cm tn in­teriorul porţii”. W» tjrh­ot « îltTfţ­4tuie fault. έ* $us­­­i o jriedkiţ­­i acesta e s restogoUt pe iarba, j . ..A fost fără voia lu’. Bine Că nu s’a lovit celălalt”. Iar jucătorul în culpă vine la cel lovit, îi întinde mâna şi-l sărută invitându-l mâine cu soţia la el acasă. S’a terminat matchul şi pub­icul năvă­leşte pe teren. Arbitrul e ridicat pe sus. I se oferă flori. E fotografiat iar prima­rul in atenţia generală rosteşte un dis­curs de elogiere. Jucătorii calcă pe flori şi merg braţ la braţ surâzând admiratoarelor. * De dimineaţă omul nostru avea dureri şi mai mari. S’a dus la doctor şi i-a ex­plicat durerea implicit şi visele. Pe certificatul solicitat pentru concediu, doctorul a scris: „Periculos. Interzis cu desăvârşire a mai intra pe vreun teren de football" AlSait -------------------------------------------------­ ARBITR3! DE LA D. TIBALDI LA D. POPESCU Arbitrii francezi sunt excepţional de drastici. Pentru cea mai mică in­disciplină manifestată de jucător la adresa sa, arbitrul francez elimină imediat pe recalcitrant din­­joc. Ast­fel la un match din prima divizie, arbitrul TIBALDI indică o lovitură liberă împotriva echipei I­ fl­e Bast­e­n un jucător proeminent in footballul francez protestează pufîn vehement sub ochi arbitrului, așa cum arăta de fapt și fotografia într'un ziar Pa­risian. Peste o secundă Bastien era trimis la cabină. După match, d. Tiboldi a fost fe­licitat. La­ noi, un arbitru a fost­ în­pirat de un jucător. Arbitrul l-a e e­liminat pe jucător. Totuşi nimeni nu la felicitat. D. Popescu, arbitrul, a fost su­spendat pe 3 luni pentru d­t.­b­uraj eronat, iar jucătorul eliminat, suspendat numai 30 zile , o diferenţă contradictorie şi in­tre pedepse si între manierele de a constata culpe. Dar mal ales de a ridica prestigiul arbitrilor, de a nu le Stirbi persona­­litatea si a pune la punct isbucnir­ile neconforme cu morala sportivă a ju­­cfitor­­uuii. E o ch­estiune pe care Comitetul Federal o­­ rectifica intr’o şedinţă ■viitoare. S­O­N­E­­­I­L s . a. FABRICA DE COPȘA­ZINC MICĂ DIRECȚIUNEA GENERALĂ Strada Polonă No. 4 București PREZENTĂM ECHIPA RAȚIONALĂ A ANULUI 1847 Ia decursul jocurilor din amd 1041( ech­ipele României au­ avut alcătuiri di­verse S‘au fa­cercat tocmale diferite la cat« natural au fost încercati diverg juci­­teri Am raee&Ilt­erlecţia şi conductadtt.»« după Criteriul celor mai multe jocuri, am alcătuit echipa neponală 3 anului 1947. Iot-o: Stănescu Ititter — Farmul' b­ăcut — Muri — Potsch­oiri­sh? Farcaș — Marian. Spicli*­man — Fîlotti — Dusul­ . fresca III PRINTRE GRUPĂRILE MILITARE o grupare polisportiva JANDARMUL CFR cu o echipă de activând laborios D. CHIVU STOICA Armată PR­EŞEDINTE DE croit veşti,­­ drum nou. Un drum atre­­ ce la consacrare. Astăzi când totul est­e în prefacere pe drumul democraţiei populare os­­tam nu mai este depart de sport, pentru că sportul a devenit şi un bumi al lui. Ostaşii­ păcii şi ai progresului în care arde flacăra credinţei intri o pa­trie socialistă, sunt pătrunşi de ideea de aport în continuă desvoltare Jandarmii C. F. R. fac cu adevărat sport Prezenţa d.In ulţ­imi­i ani , grupări­lor militare in majoritatea competi­ţiilor oficiale s® datoreşte numai do­ în domeniul spor­iţei de progres­­iv Pentru cii ostaşii au înţeles c­ă pre­­gătrea fizică este o necesitate abso­lută, inerentă unei orânduiri demo­cratice. Astfel sportul cunoaşte în prezent o mare răspândire in rândul ostaşi­lor din cele 7 legiuni de jandarmi C. F. R. care­:~i au sediul la Buca la Craiova şi Iaşi in reportajul de faţă vom trece îrt revistă realizările înfăptuite de J8 o­­ctormul C. F. R. grupare polisportivă a Inspectora­tului de J£ndarmj CFR, care activează în cadrul campionatu­lui bucureştean. Şapte luni de activitate şi tot­­stătea de succes® Inflintată numai cu şapte luni im urmă din iniţiativa unor inimoşi­ ofi­ţeri in frunte cu Maiorul Mănişescu Olt. Şeful Serviciului Educaţiei t­a­năra grupare militară a avut un ne­precupeţit sprijin din partea d-lui col Teodorescu, comandantul de atunci al Inspectoratului de Japidermi C. Toţi ostaşi, şi înajoritatea dintre CV terţ şi subofiţeri sa încadrează în e­­chipeie secţiilor de football­stFiame box, ping-pong volley, basket bai şî sky, începând imediat activitate. Debutul şi l-a făcut cu o­ W­ia campionatelor miliare în care darmul C. F. R. a obţinut multe iz­bânzi care au încununat o activitate intensă, entuziastă, înainte de începerea­ camp'onatuluî districtual de footba!!. Jandarmul C. F. R. jMhic câteva succese dispu­nând ceNtfh­ipogrsfla O­F 11, cu 4—3, de SJt-îi» cu8—4. Și curând fMiriî ostași ajung să în i'eajfs­reze pepfornll11^ ^«1 de v®­­j loroase in campwM. do footbaU cF-sându-se Pe focu| ~ *n se' ! î-ia respectivă - ire:ând‘ ‘»Vldia §ru' Pârilor cu o acBvjtfc ir,ai Dându-și mâna, jandarmii mun' citorfi ceferiști 8‘au înfrățit f*|6* ?e *-au determinat să aler­gă în uiS?!11" unitaia pe d. CHIVU stoica vn*ec­­toru­l general CFR preşedinte de 01- noare a­ grupării iar Pe d. general Anistar loan Inspectorul Genete] a] jandarmerie,' vice preşedinte. Venind la comanda Inspectoratului^ de Jandarmi CFH, d. Cot. Ionescu Vie primeşte bucuros gft ducă mai de­part­e Opera începută de fostul co­mandant preluând totodată şi preşe­dinţia grupării. Ajutat îndeaproape de d. maior Ivliifuşescu Gh. vice­pre­şedinte şi de plot major Manteamu Ştefan secretar ge­neral, cunoscuţ­i î Ceţuri jucător de football comitetul dp conducCri a reuşit s.r doteze toate secţii io cu ir.iMcriteui sportiv nece­sar, momentan preocup.»ndu-i echipa cit. sky cc urmează să* i înceapă ac­tivitatea chiar in cursul săptămânii viitoare. Jucătorii militari activi pe care îi prezentăm: Mărgărit, plot maj. Bttsu, Peru­jan, Fodeanu, Vlad­ă, Icneeeu, Bâr­­lea, l­ases­ca, N ies, pt»’. maj Mun­­tsasm, Mateesca, It Buisauescu, sit. Face şi Stoenescu. ** Iată deci, că Jundannli CFR fas ca taţii sport. Ei ştiu că educaţia fizică «ÎSTă ostaşului prin mişcări in aer liber, sănătatea. De acest adevăr incontestabil s’au convins chiar si atei ca ei au puteau concepe ca sportul să de­vină factor de prim ordin în lupta pentru pace, libertate şi democra­ţie. Timişoara ! football­ul in district onoare Braşov Brăi­ Echipa de football .Ta,r!m­ rniul C. F I­I

Next