Sportul Popular, ianuarie 1948 (Anul 4, nr. 891-913)
1948-01-03 / nr. 891
SPORT MUNCITORESC DEN TRECUTUL PENTRU SPORT ŞI €©wat despre trecutul sportului muncitoresc Tendinţa muncitorimii de a face sport în' timpul liber, desigur că nu 'j putea 'fi altceva decât una din cele mai fireşti “tendinţe. După un număr d® ore petrecuta la aer viciat' în muncă încordată cu 'Simţurile concentrate, ara poatp fi o gresie ca tânărul muncitor săsimtă «de, o mişcare liberă, de un în aerul curat a! "stadionului. Dar acest lucru eîslfcel bine ştiut 'că în trecut nu prea era posibil şi ţară, a.mai trmmera toate condiţiile potrivnice»."vom aminti în treacăt doar cele importante, cum ar fi de pildă faptul că în cele mai nume- roase cazuri ‘tineretul din diverse fabrici,‘era nevoit sa transfome cele spre igticmetriate de muncă în 10-12 sau itaiiar mai multe, aceasta fiind determinată în cea mai mare LUPTEI VICTORIA S-18 .Fie.Sie, aş căzut dia calendarul acum devenit inutil am. »cu sa re’a sâSsgat la sei ce-î ducem în spate ca mai multă sau mai puţina uşurinţă, .şi omul «pUmist dim fire,surâd® binevoitor bebeluşul»! ce dă saramura de măslin sn mână, priveşte pmândiată iun® intimi şi sincilşeşte hotărît în anul ce vina..» Printre multe alt© obiMtei, mal măsură de patronatul dornic 'de vechi, sân' nd noi, a intrat In tra* Îmbogăţire oare pentru a specula diţie şi cel al recapitulării faptelor şi ultima picătură de energie a de' seamă ,'din domeniul respectiv al tânărului muncitor, îl salariza slab anului decedat în virtutea obişnuinţei , vom faste, şi'noi.' ' ' Dorim şi sperăm la acelaş timp, ca această scurtă prezentare bazat® pe date şi' cifre să permită cetit®» ţii« noştri o priviră de ansamblu ,care prin totalitatea ei să ofere o imagine reală « celui mai important factor al întregului sport din țara noastră: sportul mond terest. fgievQie ■ '*$oc' sportiv- ©te. p* motiv$& au este specializat în meserie, pentru a-l obliga ca din îndoitul orelor de muncă să câștige o leafă ce în mod firesc ar fi trebuit să-i revină prestând munca în limitele de timp legale. Desigur că în acesta condiţiona problema sportului nici nu se putea pune, pentru o bună parte din tineret, acesta fiind lipsit de două din cele mai importante elemente: timpul liber şi banii de echipament. In ciuda acestor greutăţi ce imp MUNCITOREŞTI DE LA 23 AUGUST bilizau orice iniţiativă a tineretului muncitor, de a se încadra într’o viaţă mai ridicată, a existat totuşi centre unde mişcarea muncitorească fiind destul de puternică s’au putut înfiinţa câteva grupuri specific muncitoreşti. Cazurile grupărilor A-M.E.F.A, CAMT, R.G.M.T., Stăruinţa, Prietenii Nature! etc, sunt edificatoare. Inventivitatea celor puşi să exercite mizeriile mai sus pomenite era extrem de fecundă, arestări în ajun de matchuri, „vizite” la sediul grupărilor, bătăi, instigări de scandaluri Pe teren şi multe altele, erau numai câteva din obişnuitele manevre, ca să nu mai adăugăm pe cele „originale”, concepute de câte o minte mai diabolică. Şi astfel sportulromânesc, prin esenţa lui regresistă, a fost lipsit de cel mai important factor al dezvoltării lui, CADRELE. Din această cauză sportul nostru, s’a menţinut pe o linie mediocră, iar sporadicele succese, nu ne puteau în* nici un. caz îndreptăţi să emitem pretenţii Dar această politică dusă in sport, a avut şi un alt efect nefast» al cărui urmări a pricinuit multe nopţi de insomnie conducătorilor de grupări. Acesta este PROFESIONISMUL, care la început a luat naştere, tocmai datorită condiţiunilor mai sus enumerate sau mai concis, săracul înzestrat cu talent, dar lipsit de mijloace materiale de a practica sport, era nevoit pur şi simplu să-şi vândă talentul. Victoria Dar iată că imediat după 23 August, o nouă eră se deschide şi sportul. Porţile arenelor se deschid larg şi tineretul muncitor, poate pătrund© masiv îm viaţa sportivă care până atunci fusese tabu, pentru cea mai mare past© din el. In noua perioada de reorganizare a sportului pe baze democratica, inerentele greutăţi, începând cu cele materiale şi terminând cu cadrele, care încă şi astăzi constituie o problemă,, an au reuşit să infră-aeze ascendenţa »pertum! ©are sub conducerea unui for central democrat!©, capătă pe zi ce trece o importanţă tot mai mar© te, viaţa tin©creţului nostru, ajungând astăzi de a ocupa în viaţa socială, locul corespunzător importanţei sale, os factor de educare fizică şi, morală a noilor generaţii. CIFRE CARE ISPUN TOTUL ESU 20 grupări !@00 sportiv! AZI 523 grupări 40.000 sportivi încadraţi Ind .412 secţii foot-ball 150 secţii volley 150 secţii basket 150 secţii şah 100 secţii ping-pong 400 secţii popice SO secţii atletism 40 secţii kmot 30 secţii box 20 secţii lupte şi haltere, 20 secţii canotaj 20 secţii turism 15 secţii aeronautică 15 secţii tennis 15 secţii ciclism 10 secţii ragba 10 secţii gimnastică 10 secţii hand-ball 10 secţii hohep-patinaj 10 secţii scrimă ■ mnfMCfiH-w *-*-**-** ♦ CONRAD (Oţelul) în limite immurile de sport, muncitorii se afirmă cu tărie. Din rândurile lor promovează sute desportivi de talent, care mâine vor forma fruntea sportului, popular la noi și astfel din începutul trist sub oprimările fasciste se va ridica cununa luptei imsporturile, chiar muncitorii formează marea progres zi de una în acelea de castă,majoritate, marca. REZOLUŢIA PENTRU SPORT A CONGRESULUI C.G.M. ARATĂ CLAR DRUMUL SPORTULUI In urma raportului Secţiei Centrale de Educaţie Fizică şi Sport, cu ocaz Congresului C. G. M„ ţinând cont /er »grnslere realităţi, cs perspectivele ce »8 .a:s:b*d sportului muncitoresc și «e îmcrsta^ița acestuia ca factor de întărire tix'‘c& şi morală a tineretului sinashar,,' coagressul a aprobM o Rezoluţi© se cuprinde Ii puncte ăle o importanţă capitală., car® ds altfel au mai fost des Satet» în coloanele noastre. “Totuşi asa fiind importanţa îor vom aminti câteva ăbi ele, TJn punct menît să transforme in câţ iva ani total faţa sportului nostru ÎI coistitue puncto 14 care prevede: Introducerea orelor de educaţie fizică pentru tineretul până la ÎS ani. Fţ»tru aceasta Comitetele Sindicale vor vechea. să se întocmească fişe de prezenţă Şi fişe medicale luând totodată asăsari, contrar patronilor care ar împiedica participarea tineretului în sport. Acest punct se va realiza, prin angrenorm în muncă şi tuturor profesorilor a© -educaţie fizică, dispuşi, să înceapă o activitate de amploare mai mare. Fiecare întreprindere mai răsărită. Va trebui să aibă p© lângă doctorul el un profesor de educaţie fizică care să s*s ocupe îndeaproape de educaţi® sportivă a tipGretuluî. Această măsură în afară de faptul că Va ■ asigura :' tării, generaţi! incomparabil , mai sSztatoas« ■ mai prezintă marCSe aváettáj ,Cipomiadu-Se cu gimnastica suedeză din . an?i copilăriei tânărul la o etate care ■ iî va perm’ie să se dedice sportului favorit, dse fi acum format armonios șî Ou musculatură suplă, care va perttîie'.sâ se adapteze ușor, specificului , ce-1 prezintă fiecare ramura sportivă Deasemenî punctul 3, care prevede gruparea echipelor aparţinând întreprinderilor mai mic sw. sindicate la unioc şi de a se putea constitui pe bază de selecţie mai multe echipa sportive de valori diferite, dar care vor avea marele avantaj al omogenităţii. Nu mai pomenim de faptul că, vreindu-se echipe polisportive pe sindicate se vor putea organiza mult mai uşor. concursuri de mare anvergură car© prin caracterul lor popular să mobilizeze cât mai mult tineret PENTRU MUNCITORI Nici problema profesionismului nu a fost uitată, căci punctul 10 al rezoluţiei prevede o acţiune de educare a tineretului, Şi de stârnire & acestui fla gel. O mare importanţă se va acorda deaswaOni Şi şcolilor de organizatori şi îndrumători sportivă la acest sens. 5»»ţîa de Educaţie Fizici şi Sport C. G. M. a şî trecut la măsuri obţinând, dela ONT e cabană în •n.nţi, unde în cursul lunei Februarie va organiîza o şcoală de organizatori Sportivi cu elemente mpah Ut recrutata din toate oraşele ţări!. Această şcoală unică In genul eles noi în ţară, are un program din este nu este omisă nici una din problemele ce stau la baza sportului democrat. La acest© cursuri unde vor participa cîrca 188 elevi ŞÎ eleve se va preda tot ce poate prezenta interes pentru activitatea unui organizator sportiv, astfeî ca, la sfârşitul acestor cursuri, fiecare din cele 37 Consilii Judeţene să alb© în coîectîvele respectivelor seefi de £Uducaţîe Fizică şî Sport, activişti de bază, care in colaborarea cu organele Regionale OSP Şî pe baza noilor directive să dirijeze şî să îndrumeze sportul p© linia noilor obiective. O. GH. APOSTOL preşedintei© OGM ŞCOLI RE INSTRUCTORI, ECHIPAMENT SPORTIV Aceste şcoli care s'au bucurat de iun succes totalau tomogat un număr fi® 209 instructori SI Instruc- Soare, car© în multe pării au sito .«©pat să lucres© efectiv Sn sport S'au distribuit până în prezent ‘arin Direcţi» Activă O. S. P- următoarele materiale: 1256 perechi chicoţi, 770 perechi ghete foot-ball, 754 bucaţ bîccuri 609 jambiere, 326 tricouri atletism 399 camere mingi, 214 costum© gimnastică 165 plachete premii 167 mingi 100 perechi zîmnastîcă, 37 de cupe. iiUUUiihUt!AVIZ CINEMATfGRAFIC Facem cunoscut că orice persoană poate beneficia de o reducere de 50 la sută la douăzeci mari cinematografe din Capitală şi Provincie, în tot cursul anului 1948, decupând permanentele apărute, în fiecare exemplar din „Almanahul Gospodinei”,apărut întro ediţie de lux, în genui! celor din străinătate, în editura „Lumina Româneasca” Bucureşti şi str. Sărindar 12 *— Telefon -Preţul unui exemplar,-; !!!lf!!!!!!!!l6Mgimf!!!!!|M^ 6.14.67 Le! illllllllllll^ LA 1T IANUARIE, CONFERINŢA PE ŢARĂ A RESPONSABILILOR SPORT!« Faţă de noile măsuri şi radicalele transformări din sportul muncitoresc Secţia Centrală de Educaţie Fizică şi Sport CGM a hotărât să organizeze la 17 Ianuarie o Conferinţă pe ţara cu toţi responsabilii sportivi din cele 57 de Consilii judeţene, în această Conferinţa se vor trasa noiîe linii impuse In urma masivei desvoîtări a sportului şi se vor prelucra o serie de materiale de deosebita importanţi- Vedem deci dlar destul de clar„ că la baza acestei desvoîtări « sportului muncitoresc, trecut a«î cum în faza finală a realizări sportului de massă, în adevărata accepţiune a cuvântului doi fac* torî au fost hotărâtori. Primul, dorinţa vie a tineretului de a practica sportul, iar secundul, caracterul democratic a! organelorde conducere.1 * - - .4 Iată tinerii municiîpii din Sindicatul Metalocomic alergând: incrave ■fi Patern spune,, fără multe ezitări, că în anii care expiră sportul tirului , a stat sub semnul l a două eveni-mente de majoră importanţă: Campionatele mondiale de la Stockholm şi Campionatele balcanice disputate la Belgrad. La Stockholm, tragerile pentru Campionatele mondiale au cunoscut — datorită bunăvoinţei suedezilor şi perfectei organizări — succesul scontat. S’au realizat punctaje de mare valoare şi, îndeosebi, s'at stabilit câteva noui' ş; excepţionale recorduri mondiale. Rezultatele înregistrat© m demonstrat o sensibila superioritate a nordicilor, în special suedezii, cari au reuşit să-şi apropie majoritatea titlurilor. A fost remarcată — cu regret desigur — lipsa trăgătorilor sovietici, unguri şi români absenţă datorită unor împrejurări neprielnice. Despre campionatele balcanice de tir vom nota câteva impresii în altă parte a ziarului, însă credem necesar să menţionăm ac. câteva considerente de ordin tehnic. Câştigătorii competiţei, maghiarii, au prezentat o formaţie teraogenă care deşi neantrenată, au reuşit.. graţe rutinei să dispună detaşat de adversari suficient de periculoşi. Apoi ar mai trebui subliniat progresul considerabil înfăptuit de iugoslavi. Ca o pregătire temeinică şi arpius de învăţăminte căpătate la Stockholm, echipierii Iugoslaviei au arătat că, în viitor, vor fi candidaţi redutabili la titlul de campioni balcanici peplan intern, Gollvirateo. s’a. desfăşurat mai puţin intensă ca in alp ani.Faptul este datorit in bună măsură lipsei (mute de inuulpe) lipsă ce se face din ce in ca mai resimţită. în “acest sens se impune chiar o grabnică soluţionare, această fUna ocohălţie esenţăpentru continuarea activităţii Apoi, la fel ,'i.e serios', st pune problema contreSiituî cu străinătatea. Trăgătorii români mi eviit de învățat foarte mv.Hs dln cele două delasăH — hi Befarctd. și Suuaposta — - unde. s’mi-întâlnit cu cel mal buni trăgător-'l din Balcani. O continuare a aceste- Iniţiative cât şi perfectarea unor matchuri internaţionale ,nu va putea decât să contribuie la ameliorarea standardului de valoare, al tirului românesc. Şi acest lucru seimpune cu atât mai multă pregnanţă cu cât trăgătorii nostr’ au mult talent şi sunt capabili de certe, progrese. Campionatele naţionale — desfăşurate după sistemul interpoştal — au adus câteva surprize ?!: ceea ce-i mai important. c’ei noui recorduri naţionale. înainte de a încheia acest capitol va trebui să semnalăm succesul cortcursurii gr pS-nicii începători la cari au luat parte, in medie, câte 10 doncurenţi. Şi aci se impune operseverare pe drumul început. Noule talente se vor remarca astfel, îmbogăţind lotul " consacraţilor“ cu alte elemente valoroase. Chidându-ne după rezultatele înregistrate în anul de graţie 1947, vom trece în revistă comportarea fiecărui „consacrat”. IOSIF SARBU: Foarte mult talent şi seriozitate. Victoriile obţinute la Belgrad şi Budapesta i-au adus elogiile unanime ale specialiştilor. Un element de valoare data ar trebui pregătit cu atenţie în vederea Jocurilor Olimpice. . PANAH CĂLCAT: La fel de constant serios ca şi Sârbu. Este un trăgător M IONESCU GALINEŞTI pe care se va putea oricând bizui echipa noastră naţională. MIHAI IONESCUI-CALINEŞTI. După câteva rezultate deadreptici senzaţionale,a dispărut subit din tir. Gurile rele susţin că e tentat mai mult de bobsleigh. Desigur însă că numai iarna!... DINU VIDRAŞCU: Inconsecvent, căpitanul echipei naţionale de tir redus, a venit anul acesta cu rezultate neaşteptate. Unul cald şi altul rece. Sau mai bun zis: unul bun şi altul slab! DAN BADULESCU: După câştigarea câtorva concursuri a fost nevoit să plece pentru studii în străinătate. Ceea ce a văduvit în mod serios echipa României la campionatele balcanice. SORIN CANTILLI: Imbatabil. k pro« ba de armă liberă , în poziţia în picioare. Bineînţeles, numai’în ţară. Că, în striinătate se schimbă povestea... Ing. M. Alexandrescu, ing. R. Ci^BA gur, Ştefan Popescu, ing. M.tM.winâe ^ ceilalţi coî3poH«dţi -vâi Mului, de „plică“ au avut comportărî meritorii şi au arătat că sunt elemente de nădejde pentas viitor. - „ Militarii“ au avut cei mai btsa”fri» gători în persoana următorilor:-1 MAIOR P. NEGRILA: Campionul aţional la arma militară a dovedit că est® un trăgător foarte bun. Asta în probele de armămilitară, că la „plici“ şi-a găsit cam des naşul... MAIOR E. GRIGORIU:A reuşit pe campionatele balcanice un foarte bu He punctaj la pistol precizie. Are mult talent şi temperament de trăgător. A excelat şi în calitate de judecător de concurs... SLT. COCHILIŢA M.: Tânăr şi, ce mari perspective în acest sport» Dotat cu talent şi perseverenţă, doua calităţi ce îi vor mai aduce multe satisfacţii. Col Alexe, maior loanid, ît.-col. Mişet maior Dabija, cpt. Holdiş, epi Maxim. S’au mai remarcat în diferitele concursuri la cari au participat Doamnele s’au barat pe capartel câtorva bune trăgătoare: Leny Cerchîz, RodicaDabija, Solange d’Herbe?, Esrilena VidraşCu, etc. Dintre începate merită a fi menţionaţi: Radu Cunescu, Simina Caracaş, L. Iosipovici, Sanouernandi, Isabela Goldman, Lenuş, A wsier şi Românu Şt. . . De acestea considerăm terminate aceste ...consideraţii. Nu ne rămâne dea, decât să urăm tutunor trăgătorul un an şi mai bogat în perfomanţe valroase, pentru ca în felul acesta, I* sfa’Sitw anului 1948, să. poată fî judecaţi îi W de favorabil de -j ... "’-t w. P IA »Atjrr b« an„. UN BILANŢ ŞI NU PREA,.. ..SAU SCURT COMENTARIU ASUPRA ACTIVITĂŢII TIRULUI IN 1947 FING - PGMGiL iiiâlESG IN 1947 pentru pingpongul românesc, începutul anului 1947, a fost fericitul prilej al unei noui ere, fără dic care progresul acestui sport ar 5 fost o s'-mnpîâ Intenţie. Imtriedevăr matchul de pîngpong bâeţi cu Cehoslovacia şi Campionsteif Internaţional* ale României, au adus tu ela începutul schimbăriî mentaii* Lăţii noastre asupra concepţiei de joc Viz& jucătorilor celaî, Star Tereba şi Stîpek printre cei mai buni din lume ne-a convins ,,de visu” că stilul deversiv nu mai poate face faţă technîcemoderns de joc. A fost pentru noi tin început şi «e orice început, a fost greu -dar roadele sa fost «ecompSnsă,meritată te$i învinşi cu 5—0, totuşi jucătorii nooştri s‘au comportat excelent. Na«tnescu reuşind să-l conducă pe Terebs za două seturi la »Sre ist tineri! Sîcîovan şi Devidescu si la un set dublului ceh. Carabedla, care a apărat extracordioar a confirmat eşecul defensivei Campionii internaţionale ai României pe 1947: Toréba, Angelica Roseanu. Campionatelenaţionale disputate în luna Aprllî® au strâns peste 300 de jucători la Braşov Şi ad, aceiaşi excelenţi jucători Angelica Roşeanu şi Naumescu au reuşit ls îasă învingători la toate probele unde au concurat Adică la patru. O performanţă excepţională şi de neegalat a reuşit clubul Maesbi care prin jucătorii săi a cucerit toate fliliurile categoriei , inclusiv cele de campionî naţionali La echipe domni şi e. chip© doamne. Reluerea Ini activităţii, La sfârşitul anului . 1947.. coincide cu ■ începutul a|3raaăris noastrs ps plan international. S£stehurlÎ8 tnasoulin® *u . Slovaci* (I—8) -% varia p—Sj, - măe W&wnm-dix a reuşit să ne aducă o victorie asupra hu Tokár, rjelipsînd mult să-l înpringă Şi pe Soos şi în special matchul femeoto cu Ungaria eu fost un prim pas pentru consacrarea noastră Victoria splendida victorie, asupra naţionalei feminine Ungare (5—4), comportarea jucătoarelor noastr.,. Kolos* Fisala Cupeî Europeî, zona de est, Campionatele internaţionale ala României pe 1848. Campionatele mondial®, jocurile Balcanic® iată atâtea încercări cari aşteaptă pingpongul românesc Şi — Indiferent de rezultatei® pur technic® — vor fi tot atâtea victorii, victor!! morale» - victori! cari vo- arăta maturitatea scsstaS aaor, visfcoril afe nmtotoii gemax&atac românescl SICLOVAN vary Béka Și minunata performantă * d.neî RoiS&r.^j care a fost la un pas d© victori® în jocul cu Gîzî Farcaș, campioana mondială a fost evenimentul cel mai de seamă al anului trecut. # ‘11* . ZILNIC MATINEU h ■ mi, j «Av. - i * :: ? «1 1 .