Sportul Popular, aprilie 1948 (Anul 4, nr. 973-1002)

1948-04-01 / nr. 973

NOTE SAU TRIBUNĂ O sugestie.P­ARTICIPAREA reprezentativelor muncitoreşti româneşti la turneul internaţional din Franţa, turneu care se va desfăşura între 9,şi 17 Mai, teste certă. Secţia centrul de educaţie fizică şi aport CGM a şi purces la alcătuirea loturilor din care se vor alcătui echipele naţionale de­finitive. Cu privire la selecţionata de football, pentru sare ,*a alcătuit un lot ex-si trem­ de num­eros cuprinzând elita footballului nostru sindical ne permitem şi să tăcem o sugestie care — după noi — ar servi ma bine interesele miş­cării footballistice dels noi. Anume echipa naţională să fie alcâtuit* p« scheletul unei formaţii de club, întărită in părţile considerate slabe. Procedând in felul acesta se reali* zează cu mult mai mult decât prin alcătuirea unei reprezentative. In primul rând, echipa ar avea şi coeziune technicâ şi coeziune sufletească, cuprin­zând jucători care se cunosc între ei, au jucat mereu împreună. Mai ales din punct de vedere technic, coeziunea urmează să aibe un rol principal pentru că nu trebue să uităm că cei mai puternici adversari ai noştri vor proceda la fel: Bulgaria îşi va alcătui echipa pe scheletul echipei Lokomo­tiv, Ungaria pe ce! al Vasasului. In al doilea rând nu va necesita amâna-i1 rea unei Întregi etape de campionat, Ci a maximum numai două jocuri. In 11 afară de aceasta, se va permite și o pregătire bună pentru jocurile cu Alban­i­ o ia de la 2 Mai şi cu Ungaria dela 6 iunie. I'­INERI SEARA Comisia Cupei Republice­ Populare Române va pro-'j ceda la tragerea la sorţi a jocurilor din cadru! etapei următoare , a-* cest« competiţiuni. După cum ne-a informat un membru al comisiei, se vor trage la sorţi doar jocurile I6-imilor. Pentru că nu vedem ce Inconvenient ar fi, mai propunem ca odată cu tragerea la sorţi a acestor jocuri să se tragă la sorţi şi programele urmi- ’i­toare in aşa fel încât o edipă, dacă va Învinge in 16-imi, să ştie aproximat­i tiv de pe acum cu cine va juca in sferturi sau chiar în semi finale. Aşa se procedează pretutindeni şi nu vedem de ce noi am face altfel. Din moment ce in campionatul divizonar sunt posbile deplasări destul de­ lungi (considerăm că numai aceasta ar fi o piedică, problema deplasărilor), acelaş licru se poate admite şi în Cups RPR ,i .»ş? o constatare.!1 D­E PAŞTILE SA­TOLI­K, la majoritatea ţărilor europene­­! In special­ 1 tn cele din Europa Centrală, au avut loc turnee pascale. 1 Rezultatele ca şi comportarea majorităţii echipelor ne-aţi dus la condu­ita că tn momentul de faţă footballul maghiar traversează o perioadă de fru­moasă ascensiune şi afirmare pe plan Internaţional. Kispest a câştigat turneul de la Viena unde au participa­t echipe vieneze * ’ (Austria şi Rapid) şi una din Beléig Csepel a cucerit pe cei dela Praga in comii pania echipelor MTK, Slavia şi Sparta, iar Újpest pe cei dela Budapesta unde *­­ au jucat Ferencváros, Vienna şi Basel. ? Deed victorie asupra tuturor echipelor din Europa Centrală şi apuseană,­­ ceea ce ne duce In mod logic la concluzia că footballul maghiar este cel mai bun din Europa Centrală şi chiar de pe continent. Aceasta în momentul de faţă, întâlnirile Internaţionale viitoare ne vor confirma. Cp» Sf.­ P V «m,o propunere». h*» Î ANEFIADA NCEPUTUL primăverii­­ adu* atu* denţilor Academiei Naţionale de E* aA o S?Ia*l.a«K Cus «,«a or»2«i­ar 1 88 ducaţie Fizică, bucuria rsinceperii activităţii tn aer liber Sjiord­vH consacraţi, sîituri de colegii lor mal puţin cunoscuţi, Îşi desăvârşesc zilnic pe stadion sau terenuri)* de «port pregătire« la* profesională. Pentru a-şi putea verifica cunoştinţele câştigate şi a dobândi experienţa organi­zării Asociaţia Studenţilor ANEF a hotă­­rit să înceapă campionatele Inter ani ate studenţilor. încurajaţi de Rectorat şi­­profesori, studenţii au pornit la lucru, sub îndru­marea d-lui asist. Victor Cojocaru­. Deschiderea Anefiadei de primăvară s’a făcut intr’un cadru sărbătoresc Joi 25 Martie 1948, in prezenţa corpului profe­soral şi a tuturor studentelor şi studen­ţilor. După defilarea participanţilor şi cuvin­tarea Rectorului şi a preşedintelui Aso­ciaţiei au inceput Jocurile. Primele campionate au fost cele de wolley şi basket ball. Ele au dat următoarele rezultate: Wolley ball femenin câştigător anul IV Wolley bail masculin câştigător anul II! Basket bail femenin câştigător anul II, Basket­ ball masculin câştigător anul H. Clasament general wolley ball studen­te şi studenţi 1—2 inul IV şi III 3 anul II 4 anul S Clasament general basket b*H studente şi studenţi: # ^ 1 anul II 8-3 arcul IV-fdl 4 anul I Câştigătorul Anefiadei de basket baS a fost anul IL urmat­­e de anul IV, III şi I­La sfârşitul campionatului a avut loc an match de volley­ball hitre asistenţi!! şi absolvenţii ANEF câştigat de aceştia din urmi. Ac­jm « un curs de desfăşurare Ane­­flada de handball, Prime!« rezultate înre­gistrate au fost: Anul 1 studente funringe anul II en 1-0 (0-0) Anul III studente învinge anul IV cu 1-0 (0-0) Anul II studenţi învinge anul IV cu 3-1 (3-1) Anul III studenţi învinge anul I cu 3-8 (1-0) După terminarea campionatului 4« hand­ball vor urma Anefiadele de foot­ball şi atletism. studen­tă Prin pregătirea for polisportivi studi­şii Academiei de Educaţie Fizici arată tşi cunosc menirea. Activitatea lor viitoare va îl rodnică, Iar contribuţia lor In răspândirea educa­ţiei fizice şi a sporturilor In masele mari populare este astfel asigurată. M. G. DE PRIMĂVARA wolfey *1­­ In ordi- PRINTR’O SUSŢINUTĂ MUNCĂ VOLUNTARĂ, SPORTIVII DIN CIUR« AMENAJEAZĂ UN STADION MODI ŞI AŞTEAPTĂ CU NERĂBDARE ZIUA DE 1 MATO­ ­­N PORTUL DE PE DUNĂRE cu fabrici puţine, muncitorii aşteaptă cu nerăbdare ziua de 35 Apilie, ziua când s­e vor­ putea măsura, în mamele Gross al Muncii, cu limit lor de muncă şi de sport din întreaga ţară. Dar cum numai aşteptarea nu este de ajuns pentru a cuceri victoria muncitorii din Giurgiu depun efor­turi şi se pregătesc serios pentru a se prezenta cât mai bine şi pentru a cuceri Cupa de Aur­­,Gheorghe A­­postal“. CONSILIUL SINDICAL JUDEŢEAN pt­p activiştii MÎŞU RADULESCU ag­tatat de­­iOPORAN ION *, CLE­­VEA ANETA, absolvemţi al Şcoalei de Organizatori Sportivi CGM a in­ceput munca de pregătire P­entru in* tămpinarea ziei de 1 Main. . LA GIURGIU und­e până acum »u erau decât tiSret, vapoare., apă si două terenuri de footbal totul îmbrâ­cat de orientalism, astăzi se munceşte cpfectiv. , Pin torecut mic şi sărac de lângă Şantierele Navale nu contimeşte prin muncă voluntară, de muncitorii şi elevii din oraş, tus frumos stadion sportiv, MÎŞU RADULESCU omid care pâ­nă mai ieri nu a avut posibilitatea să cunoaiscă satisfacţiile sportului, ci muncitorul de la bane ce a trudit ani la rând dă seama­­acum de bine­facerile sportului şi astăzi este primul om care luptă cu vorbe şi cu fapte pentru ridicarea nivelului sportiv al muncitorilor giurgiuveni. 25 APRILIE, zi cu roşu în calen­­dar, ziua spaţiului nou in Republica Populară Română ne va arăta că ora­şul de pe Dunăre este un vast şantier unde se făuresc în spiritul vremuri­lor notai viitori sportivi car® să stea alături de talentele ţării. Oraşele mici ca Şi cele mari. Consta­tiile Judeţiene prin secţiile sportive şi mai «îes toată mto«* sportivă ja ţării prin munca de fiecare zi ?i mai ales prin sprijinul acordat de OSP şi CGM formează temelia noului sport^ temelia unui tineret sănătos şi put nie chezăşie a viitorului stat Socialist. 25 APRILIE, ziua când munca de fiecare s i a sportivilor va fi răsplă­tită, ziua când pentru prima oară şi ţara noastră vom vedea practicat spor­tul de massa este ziua în care atât Consiliul Sindical Judeţean Vlaşca cât, şi celelalte Consilii Judeţene dau examenul pregătirii pentru sport sca în ţară nouă. S­ă întâmpinăm ziua de 1 Maii cu bucurie și muncind așa cum fa© spor­tivii din Giurgiu. Carol Ioan LA BEACH A ALERGAT 9,4 SEC. PE 100 YARZI LOS ANGELES, (Sportpress). — Primul mare concurs atletic pe pistă a fost organizat la Long Beach Pe 100 yarzi a câștigat ne­grul din Panama La Beach cu timpul de 9,4 sec. egalând recor­dul mondial. Timpul nu va f omo­logat, întrucât La Beach a fu­rat plecarea, starterul neputând să mai recheme alergătorii, pisto­lul nefuncţionând. La Beach va concura la J. O., sub culorile Panamei deşi este „student” la Los Angeles. Dixon a stabilit 14.4 sec. pe 120 g. garduri, Overhouse a arun­cat discul la 46.50 m. Delaney gre­utatea la 16­21 m, iar Curry a să­rit 706 cm. în lungime. CRONICA TURISTICĂ REME­A PRIELNICA a IN DEMIT â® primăverii timpurii din­ ­ SAITn­ acest an, faca ca ochi minţii să se îndrepte către acele locuri din mijlocul naturii, unde, ’ toţi acei care muncesc cu braţele sau cu mintea, d­upi o săptămână v da lucru, TREBUE sa pornească. Codrii care înveştmântează munţii, dealurile sau acei pe care îi întâlnim acoperind porţiuni întinse din câmpii, este necesar ca frumuseţea lor să fi tărite puternic în sufletele noastre, În astfel de parcuri,, creaţii ale Naturii, vom găsi izvorul a dătător de vaţă lungă şi linişte recreativă. Cercetându-le vom întâlni pa cărările umblate, dar mai ales pe acelea tainice, ţâşnind din acoperământul frunzelor îngălbeite, albul imaculat şi nevinovat al ghiocei­lor —­uzi mulţi dintre ei întăreaţi. Tot aici privirea se va pierde pe întin­sul covor al coloritului viu, ce ni-l oferă din belşug gingaşe viorele Câmpiile — de multe ori cu cizoniu! pierdut, cu întinderi fără hotar peste care soarele trimite cu risipă razele lui binefăcătoare — îmbrăcate cu haina ierbii în care găze fără astâmpăr trebăluesc cu hărnicie, sunt sp­ela ţinte către care trebue să pornim, la începutul sezonului de­­drumeţie. Şi tocurile­ uşor au ajuns la ele, care alcătuesc cu toate celelalte frumu­seţi ale pământului românesc, au farmecul lor. Rândurile de mai sus nu se îndreaptă către acei care din snobism sau pentru aşi omorî vremea sau, în fine, pentru cine ştie ce alte motive pără­sesc oraşul şi ies la iarbă verde. Prezenţa lor în astfel de locuri este o ade­vărată profanare. Noi le-am­ scria pentru toţi acei care, după o săptămână da­­tuiel constructivă, este necesar să pornească organizaţi­a dacă se poate chiar sub conducerea responsabililor din sindicatele din care fac parte înspre acele meleaguri care sunt adevărate izvoare de sănătate şi mulţu­mire sufletească. Intrebuinţându-ne astfel vremea liberă, vom începe a doua a lucrul cu mai multă tragere de inimă, cu spor mărit şi vom închega tot acată sufleteşti trainice cu tovarăşii de muncă HM •mam+mMf*»^**»**.*»»^**.. i II.. [ijmwmummmmim. Rezultatele complete ale concursurilor de ski de la Sar-Planina SKOPLJE. — La concursurile In­ternaţionale de ski de pe muntele Char, la proba de slalom pe 600 metri, iugoslavul Mulej a cucerit primul loc. În clasamentul pe echi­pe la slalom, Yugoslavia este pri­ma, Bulgaria a­ doua, şi Romănia, a treia.. Luni a temt loc la Skoplje un banchet în cursul căruia au fost re­mise premii şi diplome învingăto­rilor şi echipelor participante la probele internaţionale de pe mun­tele Char. TRUST ENGLEZ LA F.I.L.T.! LONDRA Mandatul anual de preşedinte a! Federaţiei Internaţional­e de Lawn Tennis deţinut «Sa eătr» francezul Pierre Gillou a expirat. Jk locul sSa a fost •!«», în cadrul con­gresului care a avut Ioc l» Paris, cu‘ grlezul Eaton Griffth. C» secretari generaţi figurează 1®t doi englezi Gallay şi Reay. După cum se vede,­ locurile de conducere în FILT au de­venit şi ele­va trust britanic f Nim surprinzător pentru concepţiile spor­tive occidentale. Tennis de masă f. MASA. — Masa de joc trebuie să fie dreptunghiulară, lung* de 8, şi. 74 şi lată de 1 m. 52,5. Faţa superioară a mesei trebue să fie la 78 cm. deasupra solului şi aşe­zată tntr’un plan perfect orizontal. Masa poate fi făcută din orice material, care însă să permită o ricoşare constantă de cel puţin 20 cm şi cel m­u­it 23 cm. unei mingi reglementare, ear® ar fi lăsaţi să cadă uber pe alast, de la o înălţime de 30,5 cm. Faţa superioară a mesei se numeşte „suprafaţa de joc“, ea trebuie să fie vopsită în culoare închisă, să aibe de jur în prejur o linie albă lată de 20 mm, şi să nu reflecte lumină. Liniile laturilor de 2 m, 74, adică margi­nile laterale ale suprafeţei de joc, se numesc linii laterale“. Liniile latu­­rilor de 1 m, 52,5 adică de la capetele suprafeţei de joc se numesc „liniii­­ de capăt“. L. , 2. PLASA ŞI SUPORTURILE EI. — Suprafaţa de joc va fi împărţită1; in două câmpuri de mărime egală printr-o plasă aşezată paralel cu liniile­ de capăt la 1 m. 37 de fiecare capăt. Plasa va avea o lungime de 1 mv83. Partea de sus a plasei trebue să fie pe toată lungimea ei la 15,25 cm. deasupra suprafeţei de joc, iar partea de jos trebue să fie deasemen-' pe­­ toată lungimea cât mai aproape de suprafaţa de joc. Plasa va fi fixată de­ un suport având un stâlp (ţăruş) vertical înalt de 15,25 cm., br­­leie exte-(l rioare ale fiecărui stâlp de suport trebue să fie la o d­stanţă de 15,25 cm , în afară de linia laterală din partea respectivă (marginea mesei). . 3. MINGEA trebue să aibe o formă ster­că construită d­e celuloid de" culoare deschisă ea nu trebuie să a­re circonferinţa mai mică de 11 cm 43 nici mai mare de 12 cm 6, şi nu trebue să fie mai uşoară de 2 gr. 40 şi nici mai grea de 2 gr. 53. 4. RACHETA poate fi făcută din orice material de orice mărime, formă sau greutate, cu condiția să nu fie colorată un alb sau o culoare deschisă care să reflecteze. -i . CAMPIONATELE NAŢIONALE DE TENNIS DE MASĂ ÎNCEP MÂINE DIMINEAŢĂ CU PR­OBLE­ME ECHIPE NCEPAND de mâine dimineaţă, sans liceului Spiru Haret va găzdui parti­dele ce se vor desfăşura in cadrul Campionatului Naţional de Tennis de ma­­să Nerăbdarea jucătorilor de plug pong va lua sfârşit chiar din prima zi a con­cursului, căci îţi vâltoarea jocurilor, In lupta pe care o vor duce cu adversarii pe cari ii vor întâlni sau privind parti­dele care se vor desfăşura concomitent la patru mese, vor uita să se mai fră­mânte cu tot felul de întrebări: — Mă va bate x sau y, voia intra în semifinală la vreo probă, cine va ieşi campion? Pentru majoritatea jucătorilor, vor­­ o grea încercare cele patru­ zile consecu­tive de joc şi desigur că în afară de va­loarea lor personală îşi va spune cuvin­tul, condiţia lor fizică şi calmul de care vor da dovadă. Să ne oprim acum asupra tabelului e­­chipelor participante, care nu e absolut complect, dat fiind faptul că unele echi­pe din provincie şi-au anunţat sosirea dar nu au achitat încă taxele datorate către FRTM, pentru înscriere, faţă echipei© înscrise definitiv: Echipe domni: CCOC Ploeşti, C. O. O. M. U. S. Oradea, KKASE Cluj, Mscafei- Bucureşti, CFR-Galaţi; Avântul Tineresc Sibiu; Viforul Dacia-Bucureşti, ITA-Arad EFA-Constanţa; SMC—Reşiţa; Viforul Kadima—Timişoara. Echipe doamne: ATS-Sibii; Godeane-­­ Bucureşti, EFA-Constanţa; Start Cluib—-­ Bucureşti; SMC—Reşiţa. In numărul nostru de mâine vom amsn­da reprezentanţii ce compun aceste epidlo­pe şi totodată vom analiza şansele lor li­ această probă,­­ LV. care an ciclist perfect­­alergător REPORTER­­I­CEŞTI ne-au purtat de mul­e­astă iarnă înce­pe la sediul Federaţiei Române de Ciclism. A­­colo des­gur că îi am găs­i pe neo­bosiţii! secretar federa! NICU DRAGOMIR. Acest fapt nu consti­­tue nimic extraordinar pentru că fostul nostru campion naţional este nelipsit toată ziua de la Federaţie. Ca de obiceiu, aşa cum se în­tâmplă de un timp încoace, discu­ţiile noastre a-au purtat asupra ma­rilor competiţii de fond la care vor trebui să participe cicliştii noştri în sezonul 1948. D­iscutam cu el care ar fi cea mai eficace echipă ce ne-ar putea reprezenta cu un suc­ces cât mai mare in aceste com­petiţii. Hotărlsem în prealabil ca pentru un participant în tur este nevoe de un amalgam de însuşiri. Dintre alergătorii noştri nu toţi are aceleaşi calităţi. Şi în special nu Hoff au calităţile respective în can­tităţî identice. De aceea ne-am ho­­tărît să facem un tabel în genul ce­lui pe care l-a făcut pentru foot­­balliştii naţionali, în Magazinul Stadion. Desigur că sunetul de vedere al lui NICU DRAGOMIR nu este in acest caz punctul de vedere al F. R. C.-ului, ci cel al unui simplu particular, profund cunoscător în ale ciclismului probleme. Nu mai vorbesc de contribuţia mea care abea nu are un caracter oficial. Deci, prezentul tablou este o ima­­g­ie, subiectivă, poate a scării de valori ce­ am acordat-o noi candi­daţilor la t­tlul de reprezentant al RPR-ului, încă din iarnă. De a­­tunci, au intervenit oarecarî schim­bări, dar nu prea mari. tru desemnarea valorilor cicliști­lor specializaţi in alergările de viteză și semi-fond. Lipsa în anul trecut a unui velodrom împiedică însă formularea unei păreri obî#c­­%« |î i®3ahi*% ^ ' , , —. -J. .'.v i... J fA'ZAr P­oate că din acest tablou lip- absolută a ciclismului de la no; din sese multe nume, poate că tară Acestea au fost preferințele . . noastre. am raportat unele valori (ce pe drept cuvânt ar putea îi soco- Ăte in paai irjjteBiiă î# G. P» S. DESIGUR că ma­isemP” — smMA arfl MmmI­­­m*­ LEVANT NORHAMAN REVENI­U CAMPIONATELE REGIONALE DE PING-PONG u REZERVAT intenţionat a-JyA­ceastă a doua şi ultimă parte a reveniţilor noastre probelor de juniori şi simplu domni cat. I. pentu că ele au fost cele mai conclu­dente din punct de vedere technic. Proba de juniori a avut adeziunea celor mai buni junipii din Capitală. Ea a revenit categoric lui RUBEV iMacabi), car’e hi decursul jocurilor pentru această probă nu a pierdut nici un set. Bate un element deosebit de talentat, din păcate po­esoi'ul unui sty curios care nu~l poate duca la progrese evidente. Cu talentul pe care-1 posedă p* ca un stil mai adequat cerinţelor mo­dere, se va ridica curând printre cei mai buni. A fost dealtfel unul dintre cei cari şi-au tăiat din plin partea leului, fiind şi finalist la cat II şi ixl. Ceilalţi din urma lul FRIEDBERG MANDEL şi ROMAŞCANU sunt tr­ei elemente talentate şi împreună au reușit să ofere grupării Macabi pri­mele patru locuri la proba de juni­on. Victoria lui NAUMESCU (Ma­cabi) la simpli­ domni cat,­­ a ve­nit ca o confirmare a faptului că în­frângerea­­lui din partea lui Giurgiu a fost o întâmplare pasageră. NAUMESCU s-a regăsit, dar a câș­tigat în apărare şi tocmai de aceea destul de uşor Condiţia lui fizică însă, lasă foarte mult am dorit. NEGREANU învinsul lui NAU­MESCU din semifinală a fost o re­velaţie. Se pare c­ă apropierea naţio­nalelor vor produce în ei acelaşi re­viriment de anul trecut. A învins uşor r­.*3 URSCHITZ Şi a trecut şi de ANGELICA ROZEANU, care totuşi a jucat bine. VLADONE­ţa GARABEDIAN au furnizat o semifinală pasionantă, ţie­editând partida Io? din Cupa 8 ei au ţinut publicul încordat de altffla­gul a apr °oape 5 seturi. Spun aproape, pentru că după oe ?i-au smuls unul altuia câte două se­turi au intrat în al 5~lea îh criză de timp. Cu 3 minute înainte de sfârșit, GARABEDIAN avea 2 puncte avans, dar VLADQNE jucând hotărît a re®u­­penat nu a câ$ti­ gat. Nu se poate fesă spune că norocul nu a jucat un rol destul de hotăritor, sau că rivalitatea dintre ei se poate considera încheiata. In orice caz, VLADONE posedă cu rutină evidentă Iaşi GARABEDIAN în­ progres de­­concepţie de joc. Şi cu această putem considera trasă cortina peste ediţia de anul acesta a Campionatelor Regionale.­­ M. Elifjsmi ! e AZI DIMINEAŢA va avea ioa la sediul Districtului Bucureşti o importantă şedinţa la care sunt con­vocaţi toţi delegaţii de grupări. O SE SVONEŞTE că mmloarea numărul unu a Star­-Clubului, PACREI. IVAN, va abandor­a defi*­nsiv ping-pong-ul, chiar în«;»4« d# Contpisaojeie Nat-Ignate. .­­ 9 REPREZENTANȚII Ch’julvp: pgnath; Krebs, Dictmandsteln, 'M phymn- Sury Koloswttry (KKASE) fi •Ramgcellj, CivXght; Rbutet CFR, qp părăsit Luni seara Clujul îl i unt­e j*r ieptați să sos­ească in cursul zilei de azi in Ca.ojtoîp. a AM ARĂTAT în mm&ntl nottm er.'gri frumoasa orgMixqre a cavnpiq?. natelor regionale. Este datoria noq-.‘­strei să arătăm că întregul rutrit rs*. vine d-lui Toma Gu­sem­an­­i A­ŞA CUM a ANUNŢAT la timp, mâine seară la orele 18,30, F. R. Box organizează în arena circului Palladium, o re­uniune mixtă cu un program bine alcătuit, I4u.tchv.rils în majoritatea lor echilibrate, dau posibilitate de a­­firm­ar­e unor talente tinere în plină desvoltare. Tehnicienii și puncher­ii deopo­trivă vor căuta să ofere publicu­lui un spectacol pugilistic real, şi­, dată find activitatea de până a­­cum a celor înscrişi pe afiş, cre­dem că vor reuşi. Desigur că dărzenia cu care fie~ OQT* îşi VO 2 QV-ăm­- SQVS&1&,' VOT da disputelor un caracter electrizant. Dar să vă înfăţişăm protago­niştii . Profesionişti COSTEL STANESCU — Se ca­racterizează prin box tehnic şi vi­talitate dublată de pumn Rezul­tatele obţinute de el până acum sunt edificatoare, aşa că nu mai insistăm. Adversarul lui MIHAIL CA­RA­IMAN, e mai puţin tehnic, dar, graţie tinereţii # combativităţii a ©cui pâo# awp» viaţă «rea mjui­­.tey aşa *i®a „»teia'V . Cu alte cuvinte, tinereţea lui CARAIMAN încearcă asaltul înţ^ potriva tehnicianului STANESSWi şi, dacă avem în vedere că ule­mul reintră, ne’ putem da seama că şansele elevului lui DOCIL LESCU cresc. DELA AMATORI roiHarcăaî pe BACALU care întâlnește, într'un m­ateh deschis pe MORARU­ TRA-. IAN, apoi puncheurul GH. CONS­TANTIN care reapare alături da TA­SE ION. Ordinea desfășurărei galei se prezintă astfel: 8 reprize a 3 ruhrate Costel Stănescu—M. Car­simon, tea top»’ 3 reprize a 3 m­nute Anton Nicolae (AS.A.)—Sic­fă’­nescu Aurel (Tir). Bacalu St. (A. S. A.)—Moraru­ Traian (Claudiu). Enache Valeriu (A. S. A )—­Brânm­zeanu N. (Claudiu). UUdi Dionisie (A. S. A.)—Dan F.ne Eugen (Claudiu). lezu Pavel (A. S. A.)—Sandu Dje­mitra (Claudiu). Gh Constantin (A- S. A-mn-Td** Im (Claudiu). Gheorghit# GH. fâ '&hsBS& Ctigtache (Glauăwy MÂINE SIAÜÄ LA PALLADSyM TINERII AU DIN NOU OCAZIA SÄ SE AFIRME

Next