Sportul Popular, mai 1948 (Anul 4, nr. 1003-1030)

1948-05-01 / nr. 1003

CEI PA­TRU MUŞCHETARI AI FRANŢEI IŞI MA­SOA­RÄ FORTELE CU REPREZENTANŢII NOŞTRI (Urmare din pagina l-a) Zivia 1: B DESTREMEAU—GOGU VIZIRU­ şî MARCEL BERNARD­­TAKE CARALULIS; ziua ll-a: MAR­CEL BERNARD—HENRY BOLELLI contra TAKE CARALULIS — CUCU SCHMIDT; ziua lll-a: MARCEL BER­NARD—GOGU VIZIRUI şi TAKE CA­RALULIS—E DESTREMEAU. Vasazică, singurul match în care a­vem şanse mai mari ea să ne revină se va disputa abea în ziua treia şi abea doua partidă. E vorba — cum desigur aţi remarcat — de matchul dintre CARALULIS ?i DESTREMEAU, match care, recent dis­putat la campionatele internaţionale ale Franţei de la Paris, a dat câştigător pe CARALULIS cu scorul de 3—6; 6—1; 6—3. Aşa încât, ca să ne însuşim victoria finală, trebue ca până la acest joc, in care după cum am mai spus avem şanse mai mari să avem cel puţin doua puncte are este posibil acest lucru ? Să trecem în revistă partidă cu partidă şi vom­ vedea. ZIUA l­a Duminică 2 Mai Prima partidă . — DESTREMEAU VIZIRU — coincide cu matchul de al cărui rezultat se leagă poate toată desfăşurarea matchului Franţa — RPR. Victoria —de o parte sau de alta— va fi în măsură să aducă în afara­­punctului“ acel necesar moral de care este r­evie în sport-Ca joc, desigur jocul lui DESTRE­MEAU este mai bun este mai com­­­piect decât al lui VIZIRU şi prima şansă îi aparţine. Dar DESTREMEAU are o parti­cularitate, momente foarte bune şi momente foarte proaste în cadrul a­­ce­ui­aşi match-Ori, dacă VIZIRU va şti să ,.spe­culeze“ acele momente de slăbiciune viet­oria­l,ar putea reveni şi asta ar însemna foarte mult — după cum am mai apus — pentru toată desfă­şurarea matchului. VIZIRU — după cât a­m aflat — a făcut progrese în ultimul timp dato­­rită turneului în Franţa — şi numai setul pe care i l-a luat lui BUDGE PATTY ne arată cu prisosinţă acest lucru Dacă nu uităm că publicul are o mare importanţă în jocul pe care-1 prestează GOGU, vom vedea că şan­sele Iui cresc în acest match. MARCEL, BERN­ARD — TAKE CARAI.ULTS cel de-al doilea joc al zilei, va construî fără îndoială şi cel mai frumos spectacol din toate jo­curile ce le oferă întâlnirea. Jucător cu faimă mondială MAR­CEL­ BERNARD, ’’proaspăt“ deţină­tor al titluluî de .,Campion internaţio­nal al Franţei 1948“ nu mai are ne­voie de prezentare. Rezultatele lui vorbesc de la sine, iar dacă am da un pronostic numai prin prizma matchurilor lor cu H. COCHET am da un învingător sigur: MARCEL BERNARD. Cochet — Caralulîs (6—4 6—3 4—6 6 — 3). * M. Berna­d Cochet (6—4 6—3 6-2). Dar, pentru că totdeauna există un dar, partida nu este dinainte jucată. TAKE este în formă bună, backhan­dul îi funcţionează cu regularitate şi în plus are avantajul te­enului şi al... galeriei. Un lucru rămâne însă hotărît: in mod normal, trebue să câştige BER­NARD. Dar dacă cumva victoria va reveni la­ CARALULIS, acesta va trebui să facă o partidă strălucită şi chiar atunci rezultatul va construi o mare surpriză care desigur ar face vâlvă și în străinătate. ZIUA IBa Dumini­căi 3 Mai' MARCEL BERNARD. H. BOLLELI — TACKE CARALULIS, CUCU SCHMIDT, iîji match frumos, dar cc un rezultat siguri din păcate la dauna noastră. Căci, oricât de bine ar juca pe­rechea română, dublul francez ră­mâne favoritul întâlnire', căci nu treat multe perechi im Europa cari pot emite pretenţii la faţa cuplu- lui MARCEL BERNARD — HENRY BOLLELL ZIUA 11 S-a Luni 4 Maî A acorda o şansă — cât de opti­mist ai fi — lui VIZIRU într’un match cu MARCEL BERNARD, este îndrăsneţ. De aceea, credem că VIZIRU nu va avea decât să lupte pentru ob­ţinerea unui rezultat onorabil. Ceea ce nu-i exclus. Ultimul match al întâlnirii RPR­­Franţa, indiferent de situaţia în care se vor găsi echipele în acea clipă, va constitui o dispută apri­gă, DESTREMEAU căutând să-şi ie, revanşa, CARALULIS dorind să arate că victoria de la Paris nu a fost o întâmplare. Dacă loviturile lungi şi volce­­urile blondului” DESTREMEAU se vor lovi din nou de regularita­tea­ lui TAKE, atunci victoria — credem —­ va reveni din nou româ­nului. Acel moral de care scriam mai sus va avea şi aci un rol important şi Să sperăm că TAKE CARALULIS îl va avea. Iată în linii generale jucătorii, iată in linii generale metoh­­urile, iată în linii general® şan­sele. Vedem din cele de mai sus că dacă rezultatele vor fi normale, francezii se vor califica pentru tu­­rul doi al Cupei Davis. CELE MAI BUNE SIMŢĂMINTE ZIARULUI “„SPORTUL POPULAR“ MARCEL BERNARD Dar, din declaraţiile jucătorilor noştri — pe cari Ie puteţi eita ia altă parte, — reiese ambiţia şi do­­rinţa fermă de victorie a lor, şi fr­eest lucru poate fi un factor im­por­­tent în desfăşurarea matchurilor.­­­liîcu K­usmescu J T DESTREMEAU (Franţa) ui. BERNARD (Franţa) BOLELLI (Franţa) Lozincile pent­ru sima s­portive de 1 Mai 1. Mai ziua internaţionala a celor ce mun-2. 3. 4. 5. Trăiască '­­cesc. Trăiască Partidul M­uncitoresc Român, care luptă pen­tru desvoltarea sportului de masse. Trăiască Constituţia care consfinţeşte cuceririle demo­cratice ale poporul­ui. Trăiască organizata Sportului Popular. Art. 20 şi 25 din Co­nstituţie asigură desvoltarea spor­tului. 6. Toate sporturile pen­tru popor. 7. Prin sport la înfrăţîr­ea între popoare. 8. Sportul factor educa­tiv al masselor. 9. Prin sport la întărir­ea fizicului pentru ridicarea pro­ducţiei. 10. Primii în sport, prim­ii în producţie. Trăiască Constituţia Republicei Populare Române care asigură desvoltarea sportului. Prin sport şi cultură la ridicarea tineretului. Trăiască lupta unită a sportivilor pentru întărirea Re­publicei Populare R­omâne. Prin sport înainte sp­re unitatea tineretului. Trăiască lupta tineretului contra imperialismului atâta­­tor de războae. Trăiască lupta unită a sportivilor împotriva Imperia­lismului. Trăiască prietenia po­poarelor democrate în frunte cu Uniunea Sovietică. Trăiască lupta eroic­ă a popoarelor Greciei şi Spaniei îmmpotriva imperialis­mului expansionist. Trăiască munca neo­bosită a brigadierilor pentru re­construcţia şi const­rucţia Republicii Populare Ro­mâne. Sportivii PeeniMîce? Populare Române contribuesc din toate puterii la înt­ărirea lagărului democratic și anti­imperialist care lup­tă pentru apărarea păcii. 11 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. I CUM PRIVESC JUCĂTORII ROMÂNI MATCHUL DE TENNIS FRANŢA-R. P. R. N AFARA de comentariile pe care obişnuit le fac toţi cei ce se interesează de acest joc, de­­sigur că declaraţiile celor cari sunt cauză în modul cel mai... apro­b­­piați, adică jucătorii noştri vor fi de natură să edifice cititorii asupra fe­lului cum privesc reprezentanţii noş­trii, matchul RPR-Franţa pentru Cupa Davis. GOGU VIZIRU crede că în ţară va face o figură şi mai frumoasă ca în străinătate. , Jocul meu va fi influenţat în Idne de faptul că joc în ţară. Voi avea astfel mai mult curaj şi în plus voi pune în jocul meu ambiţie, pentru că primul joc internaţional al RPR îa termis să coincidă cu un maximum de va­loare din partea mea“. TACHE CARALULIS este de pă­rere că prima şansă aparţine fran­cezilor... ,există totuşi un , dacă“ .. Avantajul terenului şi al publicului pot fi uneori factor hotărâtor în­­triun astfel de joc. Personal, voia căuta să fac o figură frumoasă, pe linia comportărilor mele de la re­centele turnee din ţara oaspeţilor noştri“. CUCU SCHMIDT căpitanul echi­pei noastre este şi el de reretea echipierului său CARALULIS. „ .....dar dacă nu joacă Abdesselam matchul va depinde de jocul de­ du­blu, unde voia căuta să am şi eu un cuvânt de m­usic. MARIN VIZIRU, este cel mai oP­timist: ,In ce! mai rău caz trebue să facem 3—2 pentru ei, pentru că atât TACHE cât şî GOGU trebue să-l bată pe Destremeau of five“. In faţa lui Bernard, nici­unul din ei nu are şanse". # Dar, noi aşteptăm dela ei fapte nu vorbe. Comportarea lor va fi pentru'noi''cea mai g'âlof'trasef decla­raţie. „bast G. VIZIRU (RPR.) CARALULIS (R.P.R.) UN CONFLICT F. I. F. A.-BRAZILIA F. I. F. A. continuă să F­IFA (federaţia internaţională de football asociaţie) nu se prea află in apele sale. Exis­tă unele dificultăţi a căror apariţie au un efect cu totul contrar. Pur şi simplu, ele demonstrează că la baza acestei instituţii există ceva putred, ceva care nu mai corespun­de cu realitatea. De aici şi toate divergenţele chiar în sânul multe­lor comitete FIFA, ca să nu mai vorbim de acelea cu ţările membre a­le FIFA-ei. Cu alte cuvinte, o situaţie necon­formă cu actualitatea, o situaţie in flagrantă contrazicere cu schimbă­rile structurale în cari este învălu­it întregul glob pământesc şi care, fără discuţie, vor duce la sigura remaniere din toate punctele de ve­dere ale instituţiei care se numeş­te FIFA. Umil ha­s, altul cea... RECENT s’a produs o divergen­ţa, dar ceva mai serioasă, şi anu­me, foire FIFA şi federaţia brazil M­­arife, organizatoarea campionatului mondial din 1946. Divergenţa a fost mai accentuată la şedinţa Comitetului Executiv care s-a întrunit la Luxemburg. Totul porneşte de la sistemul de disputare a turneului real al cam­pionatului mondial. Brazilienii, pentru a-şi asigura benter­eii cât mai mari, susţin că cei patru finalişti mai precis cele petru ţări câştigătoare de grupe, ia loc să joace semi-finale şi fina­­lă, să dispute un turneu pe puncte, ceea ce înseamnă şase matchuri în loc de trei şi ceea ce asigură un succes material foarte tentant. Pe de altă parte, Comitetul Exe­cutiv ţine la finală şi susţine că acceptând punctul de vedere brazi­lian ar însemna să se renunţe la caracterul propriu al campion­atu­­lui. Diferendul persist­ă Comisia Cam­pionatului se va întruni la mijlo­cul lunii iunie cu delegaţii brazi­lieni pentru a examina modificări­le care ar putea să fi aduse regu­lamentului pentru a întruni voturi­le Braziliei.* Dar chestiunea pare de nerezol­­vat pentru că FIFA vrea o finală şi în această privinţă ea are drep­tate. In cazul când dezacordul va persista, atunci îl va tranşa con­gresul de la Londra. Până una-alta, federaţia brazilia­nă a început un fel de propagandă printre ţările afiliate FIFA*ei şi care ar urma să participe la cam­pionatul mondial. Anume — şi fe­deraţia română a primit aşa ceva — forul brazilian a trimis câte o lungă scrisoare explicativă în care face o scurtă expunere asupra di­vergenţei remarcate mai sus, îşi susiice punctul de vedere cu argu­mentele de natură, voalată, finan­ciară şi cere votul pentru propune­rea sa. Ce rezultat va avea acest demers nu putem anticipa. In orice caz, in­tervenţia aceasta cons­itne de fapt o luptă contra FIFA-ei şi suntem curioşi să vedem dacă şi cum va reacţiona comitetul FIFA. O partiViţirare sâmbotîcă POATE că FIFA va răspunde aşa cum a răspuns atunci când delega­ţii săi la International Board s’au mulţumit cu rolul de simpli spec­tatori. Pentru că, intr’adevăr, la atâta se rezumă activitatea delegaţilor FIFA în comisia I. B. (comisia de regu­lamente). La şedinţa de la Luxemburg, Co­­mitetul a oprit instrucţiunile ce ur­mau a fi date delegaţilor săi (doi la număr) care se vor reuni cu cei ai celor patru naţiuni britanice pen­tru a ţine reuniunea anuală a la International Board, fixată­­ pri­n tradiţie in a doua Sâmbătă a lu­pei Iunie. Aceşti doi delegaţi nu vor trebui să joace decât un rol puţin important pentru că ei con­­stitue o minoritate infimă şi le este suficient englezilor, scoţienilor, ga­lilor şi irlandezilor să obţină majo­ritatea de 80 la sută impusă pentru modificarea r­egulilor de joc. De fapt, o rivalitate mare separă pe scoţieni de englezi, astfel că delega­ţii FIFA vor exercita o influenţă m®s mare decât ar putea să indice numărul lor mic. Cu alte cuvinte, o participare simbolică pe care FIFA o acceptă de atâţia ani şi cu speranţa că ri­valitatea dintre scoţieni şi englezi se va accenua pentru că delegaţii săi să joace în fine, un rol mai de seamă. Asta acceptă FIFA Să ne mai mirăm atunci când brazilienii vin în conflict cu ea?.S -­­ accepte participarea simbolică la International Board N „Am al arbitrat an match echipei naţionale a U este FRUMOS să abuzez de încrederea ce mi-a acor­­dat-o Colea Vâlcov şi S­­lo­­ven, atunci când Miercuri, la fina­­lul echipei naţionale m-au rugat să arbitrez „2” ori 30 de minute jocul de antrenament ce avea să susţie „probabilii” noştri împotriva echi­pei Tipografia CFR. Nu este frumos să folosesc acest prilej pentru a mă aşeza pe urmă cu stiloul la mână şi de a scrie ce am văzut acolo. Dar eu totuşi procedez aşa, fiindcă cred, că cele Ce am văzut pot interesa pe cititorul dornic să cunoască pe echipierii naţionalei cari Duminecă vor îmbrăca trico­lorul in material cu Albania. Am­ avut d­uerul isi gars şi am alergat im lungul şi în latul tere­nului­, căutând să fiu mereu, ist a­­propierea mingii. La încăput am crezut că va fi foarte uşor să stau în faţa porţii tipografilor, fiindcă îmi înclupuiem că­­naţionala va presa tot timpul. Rar lucrurile nu s’au petrecut tocmai astfel, ci dimpotrivă, tipo­grafii au csatira-atacat viguros şi au combinat nu odată în terenul reprezentativei probabile. Este adevărat, că selecţion­abilii nu s’au prea omorit cu firea afară poate de Petschovski, care a jucat dur şi cu toate forţele de care dis­pune. N­U PREA AU AVUT DE LUCRU fundaşii „probabili” dar hal­­fia s’a mişcat destul de mult şi mai bine atunci când l-au avut pe APOLZAN în spate, pe care l-am remarcat prim câteva passe splendide. M’a impresionat în deosebi PAL. Calm stăpânit în toate gesturile, clasic (!), sigur la acroşat şi cu nn simţ al plasării mingilor, mi-a pă­rut un om­ns care se va putea con­ta Duminecă sută la sută. COVACI (extrema dreaptă) a ju­cat foarte bine tsana la eşirea lui după teren. A fost viguros, iute şi a avut centrări, cari ofereau min­­eria ca o friptură pe tavă... lui BO­­NIHADI. MARIAN a făcut figuraţie cu o mină plictisită stând în mijlocul Terenului cu mâinile la şolduri. Numai când BĂCUŢ îi striga: du-te Basil, se punea în mişcare, pentru a demara ca electrizat cu passa lui Băcuţ. Cred că nici Duminecă nu va juca la tot timpul celor 80 de minute. In schimb când va avea m­­agia, atunci demarchează-!® Bo­ii mafii ! M m puţin mi-a plăcut mes’vul cea­tru ar&dan. Nu fiindcă a protestat la toc.ie d­isi­derurile şi katasorie ce le-am finer­at, ci fiindcă cu greu poate trece de ren stopper hun. In jocul ev .CFRB, Mari i-a făcut „mare ju­cător”. (în acest fel — scriind ade­vărul — sî’am răzbunat pe Bon­­hedi pentru protestele lui perma­nente atenei când l-am fluierat). MERGEA este interul ideal, in sistemul W, numai că ține cam mult mtogia. Nu a greșit nici-o aassă timp de 66 minute. Trialul în câteva su­perlative: CEI MAI NEDISCIPLI­­NAŢI: 1) Bonyhádi; 2) Pet­­schm’ski. CEL MAI AMBIŢIOS : Băcuţ. CEL MAI SOBRU: Covaci. CEL MAI DEZINTERESAT:* Marian. CEL MAI CORECT: Pal ! CEL MAI DUR: Formaţi ! CEL MAI ENTUZIAST: * Apolzan. CEL MAI SIMPATIC: Vass. CEL MAI ÎNCĂPĂŢÎNAT: Petschovski. $ CEL MAI SERIOS: Sadoiv-t ski. t CEL MAI SIGUR: Pal. CEL MAI CURAJOS: Marki L’AM VĂZUT PE EXTREMA stângă* pe DUMITRESCU III şi pe BÂDEANŢU. Mai bun sni s’a părut COMŞA. Ce păcat că nu poate juca! Coco (Dumitrescu) e moaie şi se descurcă greu la „corp la corp De aceea cred, că Bădeanţu va fi mai buni Duminecă deşi este depar­te de a avea teclincica unei extreme reprezentative. STIEEINSER A VRUT să joace la frial şi a fost foarte bun. A fost cel mai technic pe teren. O passă fie a lui are o traectorie calculată la milimetru. De ar fugi Dumine­că... In fine, portarii. Nu prea au a­­vuit de lucru. Mi-a plăcut MARKI pentru eșirile lui energice și spor­tive ,iar SADOWSKI pentru plasa- f ment. — aut —­ ­ PALL (RPR) Foarte important pentru spectatorii matek!« România - Albania Biletele pentru jocul România — Albania se vând numai prin Biroul de Propagandă Stadion“ Cal. Vic­toriei 27 şi Agenţia ,,Pronosport“ St­­. Batistei 4. Intrările la Stadionul CFR­ Giu­­leşti se fac în modul următor: LA TRIBUNA NUMEROTATA Tribuna A și B intrarea prin poarta — A —bilete de culoar© gal­benă. LA TRIBUNA Il-a Nenumerotată Intrarea prin poarta — E bilete de culoare albă. Intrarea prin poarta — F bilete de culoare roz. LA PELUZA Intrarea prin poarta — C —­ bilete de culoare bleu. Intrarea prin poarta — D — bi­lete de culoare verde. Având »n veder© capacitatea insu­ficientă a stadionului — în raport cu cererile — la dorinţa de a da posibilitate­­a cât mai mulţi specta­tori să vizioneze acest joc, FRFA a pus »n vânzare un număr de bilete calculat pentru PELUZA în picioare. Deci locurile la Peluză sunt la picioare. Spectatorii sunt rugati să dea tot concursul acestei dispoztouni luate de FRFA pentru a da posîbi­­litate tuturor posesorilor de bîfete la Peluză să-­şi poată ocupa un loc în picioare. Publicul este rugat să r©specte ca stricteţe indicaţiunile de intrare la teren — evitând astfel orice a­­glomerări. 1 Porţii© stadionului se derecta la­ orele 12. 1 ICAT O.S.F. Organizaţia Sportu­,­lui Popular aduce la­ cunoştinţa tuturor po­­sesorî or­­ie caziere) (vestiare Individuale)­ de la Cabana fostu­­­l Yacht Club Bucureşti­ să se prezinte până la­ 8 Mai 1948 la Direcţia­ Administrativă (d. av. I. Biserică) din strada] Aristide Brianţi A’p. 21* pentru a primi bonurii de eliberare în vede-, rea ridicării echipa­­m­entu­lî ce eventuali îl au depus pentru păr­­strare. noul comitet de conducere a Organizaţiei Sportive albaneis TIRANA.— In a cincea şedinţa plenară a Federaţiei sportive al­baneze, d. Ki­tsko Yanco, a expus datele privind desvoltarea şi popu­larizarea sportului în rândurile masselor albaneze. In timp ce în 1946 nu existau în Albania decât 17 cluburi spor­tive şi 176 de societăţi de cultură fizică, numărând 12.000 membri, în cursul anului trecut au luat fi­ință 295 societăţi sportive, un mare număr de cluburi sportive şi alte organizaţiuni de acest gen cu un total de 18.000 membri, dintre care 3000 femei. 521 terenuri sport­ive au fost construite în cursul anului tre­cut. Anul acesta, 24 milioane de leka au fost alocate pentru des-k volta­rea cuturii fizice. D. Kitsko Yanco a fost ales preşedinte şi d. Pandi Alabaşi. a fost ales secretar general al Fe­deraţiei Sportive albaneze. In­ atenţia cicliştilor Fedea’aţia R­smân­ă tie CSsSism face nss că­ diaros p© această cale ia tefî posesorii tie hiorcnets, IlceitţSaţi sau neSîcenţîaţî, sindicalişti­ elev­î, stu­denţi, fete şî băeţi,^ cer» doresc să defileze în ca­­cErul zilei de I Maî, la ma­rea sărbătoare a tuturor ce!«r ce muncesc un can­diruf ©rganîsatSE'S Spor ta­lie? Popular, ©alcana g‘­­c­îsm, c­ă se pef îs^­scrie in fiecare xî, 8a sesfîu'â Feds* rațfeî da ciclism din sir«, Alex. SaâîlB 38, etajul I (fost Gcgii Cantaciaino) l­rt*e ore.e *0—83, până Vineri orele 12, t

Next