Sportul Popular, iunie 1948 (Anul 4, nr. 1031-1058)

1948-06-02 / nr. 1032

rt . i Redacţia şi Administraţia; Str. SĂRINDAR S-Z-6. - BUCUREŞTI Secretarat 3.19.36 Redacţia 4.07148 Telefoana Tipografia 8.84.38 Administraţia 6.14.08 A^5onamente!e Scep la I ș» 15 a!«fiecărei luni. Taxa poștală plitită In numerar 106.523.945. Cont CEC­­nr. 7.653 ABONAMENTE ANUALE I Studenți, sindicaliști militari, lunar 120 lei Instituții 5.000 leii Particulari 3.000 leii ­Cuvântarea d-lui Gh. Vasilichi membru in Birou­ Politic al Partid­ui Muncitoresc Român şi ministru al învăţământului Public ROSTITĂ IN FAŢA RESPONSABILILOR SPORTIVI DIN ÎNTREAGA ŢARĂ P­ ublicăm în cele ce urmează textul complet al cuvântării d-lui GH­EOR­­GHE VASILICHI, membru în Biroul Politic al Partidului Muncitoresc Român şi ministru al învăţământului Public, rostită în faţa responsa­­bil­or judeţeni OSP, CG­M, UTM şi UXSR în ziua de 28 Main 1918. D­eşi nu sunt sportman, am gă­sit totuşi necesar să vin în mijlocul Dvs­, în dublă calit­ate, de membru al Biroului Poli­­tic al Partidului Muncitoresc Ro­­­mân şi membru al Guvernului, res­ponsabil -pentru departamentul în­văţământului. Salut conferinţa responsabililor­ «sportivi din întreaga ţară ?i doresc Tuturor spor la muncă- Aţi fost chemaţi să puneţi teme­­ie­ unei noui clădiri şi să folosiţi pentru aceasta tot materialul prelu­crat până în prezent timp de doi tiuni de zile în diferite organizaţii •aparate-Nu ar fi deloc rău să vedem cau­­zele succeselor de până acum, fiin­­că în ultimii ani sportul a luat o mare extindere în­ ţara noastră şi su subliniem că lucrul, acesta nu este întâmplător. Nu în toate ţările şî în toate situaţiile se poate face sport. In URSS ţara in care s'a realizat pentru prima oară socialismul, spor­tul­­ a căpătat o amploare nemai­întâlnită, devenind o mişcare de masse şi antrenând pături cât mai mari di­­ populaţie. Victoriile Uni­­unii Sovietice au dat posibilitate moaşelor populare să se intereseze cât mai mult de sport şi să facă tot mai mult sport. Perspectivele pe care le are spor­tul în URSS sunt de neegalat, sunt măreţe. In ţările cu democraţie populară, printre cari se numără şi ţara noa­stră, mişcarea sportivă ia un avânt tot mai­ mare, desvoltânduse o miş­care sportivă de tip nou ca şi regi­mul din aceste ţări, cu o clasă nouă la conducere. In acela? timp în ţările aşa,rise democratice, sportul se restrânge, decade şî devine o marfă care se vinde şî se cumpără. Cei care au avut ocazia să ia par­te la Jocurile Olimpice din iarna trecută în Elveţia, s’au putut con­vinge de acest lucru şi au văzut cu ochii lor cum reprezentanţii spor­tivi englezi şi americani au trans­format sportul într’o tarabă negus­torească. Dacă în România nu ar fi fost adânci reforme politice, economice şi sociale, nu ar fi­ fost posibile nici reforme în sport. In continuare ■­ă. ministru Gh. Vasilichi după ce a făcut o trecere, în revistă a situaţiei Internaţionale a spus următoarele: Dacă aceasta ask afâţîa­­t» car© suntem noi, este normal ca şi sportul să se desvolte, să joace un rol însemnat. Sportul este unul din mijloacele de organizare şi educare nu numai a tineretului, ci a tuturor celor care sunt atraşi către sport. Sportul la noi îşi pune ca scop în primul rând, să desvolte tinere­tul nostru din punct de vedere fi­zic. Avem nevoe de oameni vigu­­roşi, de oameni care să mun­cească cum trebue, pentru a creia o ţară nouă şi nu oameni gâr­boviţi. De aceea sportul joacă in primul rând rolul de educare fizică, rolul de a ajuta tineretul nostru sa se d­esvolte fizic In condiţiuni cât mai bune. In al doilea rând, aportul ca şi alte­ organizaţii are ca sarcină­ să disciplineze oameni... Acei oameni care nu au­­ făcut parte din nei o organizaţie sunt nedisciplinaţi. Sportul îi disciplinează şi nu trebue să uităm că mulţi din acei care fac sport nu fac parte din alte or­ganizaţii. In al treilea rând, organizația (Continuare în țAg. $ cd. $—S—?} ^ GH. VASILICHI, membru in Biroul Politic al PMR. și al, învățămantomi Public, rrostindu-gi cuvântarea. ministr­a Pregătiri febrile matchurilor cu în vederea Ungaria... TOȚI ’.JUCĂTORII 'PREZENT! IN CANTONAMENTUL VELA AMAR. UN BE­­STEINBACH LUCREAZĂ RUPĂ UN PROGRAM SPECIAL. — LOTUL ■R NU A FĂCUT ERI ANTRENAMENT RAR FACE ASTĂZI. DUPĂ CARE CEI REŢINUŢI VOR INTRA IN CANTONAMENT. — AST­ASE AR­A COMITE­TUL FERERĂL ALCĂTUEŞTE FORMAŢIILE DEFINITIVE. — BRAUN PREGĂTEŞTE JUNIORII... D­uminică foot-baluluî nostm II este tentativele maghiare şi de aceste mai­­încredinţat le grea m­isiune. La Bur­churi sunt legate mari speranţe. In cele dapesta şi Bucureşti, cele trei na­ţionale A, R şi juniori vor întâlni repre­câteva zie care ne mai despart, pregă­tirile va continua febril, antrenorii fe­dgral respectivi, care se ocupă de fie­­care echipă în parte, fiind convinşi că soccerul nostru va isbuti să înregistreze în întâlnirile de Duminică 6 lune suc­cesele pe care le aşteaptă toţi. Au fost selecţionaţi jucătorii care au dovedit for­ma cea mai bună, aceasta fiind singurul criteriu. lata cum se explică prezenţa in loturile A şi B a unor jucători tineri cere vor îmbrăca se pare pentru prima oară tricoul naţionalei Cât priveşte juniori aici s’au descoperit unele talente promi­ţătoare, ce vor şti desigur să aibe o comportare frumoasă. Slewreach a început lu­crul la Arad... Lotul pentru echipa naţională A, a fost cantonat la Arad unde este pregătit cu minuţiozitate de Petre Steinbach. “Am anunţat în ziarul nostru de eri, că din jucătorii provinciali au sosit până în momentul relatării telefonice a cores­pondentului nostru următorii: Marian, Mihăilescu, Incze şi Bartha, iar seara au venit şi Ritter, şi Boroş. Deci în­ canto­namentul No. 1 nu este nici o absenţă, imediat după sosirea lor, Steinbach ’ a convocat întregul lot, inclusiv jucătorii arădeni care au intrat şi ei în cantona­­ment, începând pregătirile. S’a insistat în mod special la programul de acomo- I dare a jucătorilor jocul cu batonul, pre­cum şi uşoare exerciţii pentru menţine­­rea condiţiei fizice. Va fi făcut şi un uşor joc la două s porţi pentru a fi în­cercaţi toţi jucătorii prezenţi şi a se studia toate formulele posibile. Iar astă, seară, în urma raportului pe care l-a înaintat federaţiei Steinbach, Comite­tul federal va da formă definitivă echi­pei­­ naţionale­­, ce va părăsi ţara pro­babil în cursul zilei de joi. Desigur, din lotul de jucători prezenţi la Arad,­­poa­te fi făcută o echipă naţională într’ade­­văr reprezentativă, cea mai bună la ora actuală şi care să arate adevărata clasă a footballului nostru. Parte din jucătorii care vor figura fără îndoială în echipă, au dat examenul calificării cu prilejul turneului întreprins în Franţa unde au făcut partide excelente. Ne referim în mod special la Marki, Ritter, Covaci şi cu deosebire la Mercea, omul cel mai bun al totului ce au făcut deplasarea în Franţa. Nu este încă lămurită situația Iul Andrei Rădulescu, psntrucă Poîitele- EMÉÉflrt Ca goţ. j la fuftncfij Fază dig. finala d® vllev-fcaîî iS#ți m VAV*. Iti IProH- i, nteă. Joasă echipai® lieâeh­ar dia F loești ți Uámmlun®. (ApadanKti« ui' sa§ V* î* tvtetet ^Q%^t-3MSWt’% “-fl" 4 . E MÂINE VOR FI PUBLICATE \ l REZULTATELE PRONOSPORT I­­ îir. 16 Întrucât operaţiile de confruntare J a buletinelor câştigătoare nu s’a pu-J tut termiia până la închiderea edi-J­ţiei, rezultatele concursului Prono- ^ t sport No. 6 vor fi publicate in zia- if­­ rul nostru de mâ’ne. I J Posesorii buletinelor No. 264.503, J f 284.504, 628.097 ii 628.099, sunt f i invitaţi să se prezinte îrn primele f f ore ale dimineţii de astăzi la sediul i j Pronosport din Buc. str. Doamnei f i No. 5, et. 3, în propriul lor interes, t $4S admişi la proba orală la «Şcoalei de şasetari î sportivi» I # examsnuî de admitere In şcoala de gazetari sportivi organizată ie f I ziarul nostru, s’au prezentat aproximativ 400 candidaţi de toate vâr. i *" stele şi toate categoriile sociale. Alături de «ţevi, intrun număr consf­­f derabil se aflau studenţi, ucenici, funcţionari, muncitori. Numărul mare de­­ lucrări, a îngreunat lucrările de triere, şi din această cauză nu am putut a­­­­nunţa rezultatul examenului Duminică. Au fost admişi la examenul oral, ea- l re va începe în ziua de 15 iunie, după ordinea ce o vom anunţa la timp, 40­­ de candidaţi ale căror lucrări au întrunit toate condiţiunile, printre ele a. 5 flâ.,du-se unele foarte bune. Au fost şi alţi candidaţi care au avut teze ac. f ceptabîle, dar care nu au putut fi admise la examenul oral.­­ Iată .n urnele celor admişi la examenul oral: Albei C. Lindem­­£ berg; Andreescu Dan; Atanasiu Cezar Alexandru; Bănus Max; Bercea C. Ste­­­fan; Behdet Fiat; Brand Sergiu; Cernea M. Chiricuţă Em­­i; Cesar Alexan­­dru; Golimb­ovschi Eduard; Constantinescu Cornel; Constantinescu I. Cornel Ilui; Constantinescu Vasile; Demetriu Șerban; Enefin H. Mihai; Fometescu Gheorghe; Friedman Gabriel; Fulger Bruno; Georgescu Eugen; Geangaje Paul; Glăvan Ion; Glovaci Zigmund; Grigorescu Lucia; Leibovici Armând; Luscstov Mihai; Măgălie Andrei; Marinescu Constantin; Mihai Octavian;* Mi­hailestul I. Emilian; Munteanu Mie; Octavian Pavel; Pruni Octavian; Pavele­­scu Paul; Petrescu Paul; Popescu Tom­a; Rohrtîch Oscar; Schiller Mircea;­­ Scurtu Romulus; Stoenescu Petre Ion; Stoian Nicu; Talmaciu Dumitru; Urzi­­y­ceanu Radu; Tanase Virgil; Vladimir Nicolae; Vornicu Tudor; Zaharescu T. J George; Zâţari­ Dan George. I iată acum numele celor menţionaţi cu lucrări acceptabile dar care nu au fost­­ admişi (a ora): Abramovici Emanoil; Banciu Alex.; Bădescu Ion; Brocher J Mihai; Caracaş Ioan; Constantin Gelu; Car­an Mircea; Costescu Nicolae; Cu­­nea Adrian; Felix Jean; Dobrescu Mircea; Gavrilescu Nicolae; Haţieganu; Gheţ­cuţescu Ştefan; Graur Ioan; Gabriel Gheorghe; Iftimie Radu; Ionescu Horia; Ionescu Vasile; Iosipovici Pierre; Lupescu Mihail; Mateescu Const.; Mateescu V.; Malanca Traian; Moisescu Mihai; Moscovici Zigu; Mihail Emilian; Petre­scu George; Platis M­c.; Pârvu Alex.; Rădujescu Mircea; Rusenescu Mihail; Saicu Heinrich; Stambulu Armand; Stei­ibruch Teodor; Săndujescu Ion; To­­mescu Ion; Vidican Mihai; Zaharia Dinu; Zaţman Florin. Candidaţii admişi şi la proba orală, vor trece In cursu] dimineţii de Sâm­bătă pe la redacţia ziarului nostru, In­d. Ion Mărgineanu pentru a complecta un chestionar, fără de care nu vor putea fi prim­iţi la ora 1. Primele concluzii la un reuşit turneu de basket-ball DE CE A CÂŞTIGAT «C.F.R.» DE CE A PIERDUT «SELECŢIONATA» DESPRE COMUNE, FACTOR DETERMINANT AL UNO VICTORII IN BASKET-BALL­ ­-acu­m concluziile...­­ Am asistat la cele ifose­­* matchuri­cile turneului inter­naţional de basket-ball de pe arena O. S. P. 13FR” şi „START.CLUB” au cu­cerit primele victorii odată ,cu ele ne-au oferit şi primele satisfac­ţii. Au urmat apoi două înfrângeri: „VJF. DACIA” şi „ARDEALUL” au permis ..S. K. BRATISLAVEI” şi ..ELŐRE” să-şi ia revanşa. In sfâr­­şite cea de a treia zi a încheiat turneul cu alte două victorii ale formaţiilor oaspe. Selecţionatele ro­mâne ce le-au fost opuse au cedat am­bele — categoric, la scoruri ce pentru unii sunt inexplicabile. Socotim că, pentru concepţia ese­celui public care a rămas decepţio­nat după ultima zi a turneului, noi suntem datori a veni cu câteva ex­plicaţii. Rece a învins­­,CIF.R.“ şî perctru ce a cedat „Selec­ţie mai»“ Mai mult ca după oricare alt tur­­neu internaţional, basfcet-ballul ro­mânesc are de tras multe concluzii şi învăţăminte, acum, după consu­marea celor trei zile de jocuri de la Bucureşti. Există în sport un principiu de la care cu greu te poţi abate. Cohe­­ziunea, înţelegerea între comparti­mente şi între jucători trebue să fie perfectă pentru ca o echipă cu joc de asociaţie să dea randament. Acest principiu, daca se aplică d­e succes în sport în general, la basket­b­all devine o regulă. Jucătorii nu trebuesc căutaţi­­pentru a li se servi balonul şi, în plus, rapiditatea cu care trebue să se desfăşoare fazele în basket-ball impun o cunoaştere perfecă a jucă­torilor dintr’o echipă, între ei. Temperamentul, vigilenţa, plasa­mentul, caracteristicele fiecărui jiSP* câtor, trebuesc cunoscute, pentruc* jocul, să fie făcut la funcţie de ca*a­lităţile individuale ale fiecărui jud i câtor. 'Mi On, la noî, aşa cum este pregă­tită, echipa naţională, nu se poat® — cel pufin deocamdată —? prezent* altfel decât cu deficienţe în ceea ce priveşte coheziunea. Din această cauză, o echipă de club — «Maas dacă are elemente mai slab pregl® tite individual — este superioară unei selecţionate. Iată, aşa­dar, adevăratul motiv al eşecurilor suferite în acest trur­neu şi totodată al splendidei victorii ceferiste. C.F.R. a avut în maiderăr coheziune Vă amintiţi de jocul furnizat ’de C. F. R. în primul match al tur­­neului. A fost de nerecunoscut. Ju­cătorii de la Tg. Mureş s’au înţeles perfect cu cei din Bucureşti, deşi jocul iar, în genere, diferă mult. Explicaţia este simplă. Echipa C. F. R.-ului căpătase coheziune şi rutină în turneul efectuat cu câte­ prim ministru K­r. FETRU CRO­ZA este întâmpinat cu Holl HERMANN și FERENCZ, căpi­tenii echipelor bratislava” şi ..Bucureşti” . m Acum luptă «F.C. Ploeşti» şi «A.S.A.» pentru locul patru din baraj. — COMPLICAT DUPĂ ETAPA. No. 3. CLASAMENTUL URMEAZĂ CLARIFICAT DE JOCU­RILE ,,POLITEHNICA“'- „CSMM“ ȘI „ASA“—,,ME­TALOCHIMIC“ — in nou, echipele la turneul de calificare au realizat rezultate inegale, cari corespund in general unei in­constanţa în comportare. Faptul l-am mai subliniat şi cu prilejul u­­nei alte etape. Cu foarte puţine ex­cepţii, toate opt echipe au reuşit rezultate diferite de la etapă la eta­pă, după cum au jucat, mai bine sau mai slab. Evident, contribue la această inconstanţă şi oboseala fi­rească a jocurilor disputate la doua şi trei zile unul de altul, dar nu este mai puţin adevărat că şi echi­pele au fluctuaţii de formă după capriciile jucătorilor. Uita singura nu». O singură formaţie, în ciuda rezuma­telor cari ar face să se presupună o m-­ constanţă, a jucat totuşi regulat, „Des-­ robirea“ din Constanţa. Cu excepţia pri-­ mului match din turneu — când terenul ’ era alunecos şi jucătorii n’au avut cram-­­ poane.V. gî.:lp. — constănţean­ au jucat­ participante la fel de bine în toate celelalte partide. * ‘Uneori chiar mai bine, în ultimul joc chiar, acela cu „Metalo­­chimîc“. Dovadă că „Desrobirea“ nu este un adversar care poate fi desconsiderat şi * « SĂ FIE ci în ultimele etape va mai avea un cuvânt de spus chiar în faţa fruntaşlor. Etapa 91a. V... Etapa de Sâmbătă şi Duminică a dat Continuare în pag. 5 la rubrică) (Continuare in pag. 3 col. 5—f 7) „Bîdislav B" j­­raf*** (gtftaga), feiahs-to® jmatehol p) de Drunto­eS-

Next