Sportul Popular, iulie 1948 (Anul 4, nr. 1059-1090)

1948-07-01 / nr. 1059

Cu acest 2l. S, ultim record ( !. național, pe 200 m. plai, ion ) *! Moina se situează iarăși în ‘ j' fruntea celor maî buni eur'o- j peni ai probei: \ ( 1. ION MOINA (RPR.) 213 . 11 2. Szhcelten (Olanda) 21.6 \ '! 3. M. D. Bailsy (Auriţi®) 2Î.'? ț ! ! Sifidi (Balia) ' 21.5 :! S. Kaaslmeier (Elvefia) 21.9 ( j' Gamas (Pr­aţa) " 21.9 ţ :1 7. Walis (Anglia) 22.® ] 11 Peiwenai (Italia) 22.® 1­­1 Wigner (Germania) 22.® * 11 S'tspha» (Franţa) 22.6­­ 1 1­0.reg®®y (Irlanda) 22.6 j DE CE OARE NU?[ Moina din nou in frunte! ATLETISMUL N’ARE SPECTATORII LUI O PROBLEMĂ DIN CELE MAI IMPORTANTE ALE ATLETISMULUI ROMA­NESC, PE CARE Sii-O EX­PLICĂ UN ATLET (VICTOR POP) ŞI UN SPECTA­­TOR (DINU Z­AH­ARIA) D­eseori, î w clipe de visări a­­tletice, ne-am întrebat nelă­muriţi, ca să nu zicem de­rutaţi, dece atletismului nostru îi este dat să trăiască într’o stare de moleşald, generală şi să fie privit cu atâta, neîncredere şi răceală de obişnuiţii spectatori ai arenelor şi stadioanelor noastre. Şi, mărturisim sincer, problema aceasta, — pentru că în fond este o mare problemă a atletismului nos­tru de pretutindeni, — ne-a pasio­nat, ne-a frământat şi chinuit timp îndelungat Ne-am luptat cu ex­plicaţii mai mult sau mai puţin juste, cu păreri. Tot aşa mai mult sau mai puţin logice, să căutăm­ drumul cel bun spre capătul pro­blemei sau chiar spre rezolvarea ei. Ce crede Vieler Pop..« Aşa, de exemplu, discutam­ când­va, într’o seară de toamnă târzie, după trecutul match atletic Praga- Bucureşti, cu prietenul VICTOR POP, unul din aspectele şi în ace­­laş timp ţelurile problemei: aceea a publicului spectator. Iată păre­rea lui, în rândurile ce urmează. „La noi, tară exagerare» se poa­te spune ca atletismul nu-şi are un public al său, care să-l înţeleagă bucuriile şi tristeţile, victoriile şi decepţiile. Publicul nostru sportiv este a­­cela pasionat mai mult de jocurile de asociaţie, de football în special, iar din cele individuale, de box. Sunt aceste doua sporturi oare­cum simple de înţeles, dinamice şi spectaculoase şi, în plus, au ma­rele merit de a ţine şi mult (un match de football 90 minute şi ţi­nut de box în jur de 20—30 mi­nute). O pregătire speciala de specta­tor aproape că nu-ţi trebue» nu-i mare lucru să vezi că boxeurul „X“ e mai bun, că loveşte mai eficace şi se apară mai înverşu­nat, sau că echipa „Y“ de football are un joc cu înflorituri, dar şi cu shooturi la poartă, care încânta ochiul, pentru ca să-i înţelegi şi să-i aplauzi. Boxeurii şi footbaliştii sunt o­­bişnuiţi, dacă nu chiar au nevoie, să li se facă galerie şi sa fie încu­rajaţi entuziast şi sgomotos“. St­atiptismul e spectacu­los ! — „Atletismul, însă, nu se poa­te spune că «’are spectaculozitate, un final de cursă te va ridica fără vrere în picioare, iar o săritură te va face să-ţi strângi pumnii şi să-ţi bată inima mai altfel decât până acum. O cursă, însă, nu ţine mult: cele mai scurte sunt şi cele mai dinamice şi cele mai spectaculoase, or tocmai lor, câteva secunde sau mânuţe le va fi prea mult să tră­­iască. Şi aci, mai ales aci, înving cei mai buni. Aci, însă, aproape că nu e ca în altă parte, lupţi prea puţin cu alţii, adversarii cei mari viv sunt alăturea de tine, ci în faţa ta, nevăzuţi: spaţiul şi timpul. Cu ei te lupţi propriuzis... efortul tău va fi răsplătit de acele cronometrului şi centimetrii ruletelor, iar cifrele, eternele cifre, sunt puncte de ple­care şi comparaţie cu alţii Aci, in atletism, poţi spune că Moina e primul european şi poate şi cel mai bun pe 400 m. plat, fără ca to­tuşi el să fi alergat vreodată cu adversarii pe care-i domină cu al său 47.8 sec.”. E însă şi mai greu de înţeles ? — „Atletismul, insă, are marele neajuns, dacă poate fi numit astfel, de a nu fi de toţi prea bine în­ţeles. Pentru că im concurs are douăzeci şi ceva de probe, fiecare cu viaţa ei, cu cifrele şi caracte­­ristiele ei. (liferiad aproape funda­mental de la fete la băieţi, cifre cari tălmăcesc eforturile, altfel pentru un junior sau senior. Puţinii spectatori care-i avem cunosc aceste lucruri şi tocmai de aceea înţeleg atletismul, ceilalţi însă nu, pentru ei nu, şi zicem, 13­0 sec. pe 80 mn. garduri nu spu­ne mare lucru, pentru ceilalţi, însă, da!” Despre pale«41!« atleţilor . „Fara îndoială, un atlet are şi el nevoie de încurajări de galerie. Aci însă trebue să ştii când să o faci. A încuraja sgomotos un aju­­tor de înălţime, să zicem, în. timp ce se concentrează asupra pregăti­rii elanului, înseamnă că face cel mai mare rău, acelaş lucru unul sprinter aşteptând liniştit, dar foar­te atent, pocneul pisoiului. Aci în atletism trebue să cunoşti viaţa cu emoţiile fiecare­ probe în parte, pentru a aprecia şi înţelege p­e a­­tleţii respectivi’3. . A­r mai fi ars alt punct, care trădează greşita mentalitate a pur­­cului nostru : că toa­te spectacolele unde nu se percep taxe de intrare valorează prea puţin, In comparaţie cu cele unde se plăteşte. Şî părerea «nai s|*«©iat®r« Dinu Zaharîa a­cum, după ce am judecat — oarecum — pubicul numai prin punctul de vedere ale intereselor atletismului, găsim ne­cesare să vă prezentăm și părerea unui oarecare din acest public. Am ales întâmplător, ca să fie pe un teren neutru, la basket­ball. Heme® Wilssra (Continuare în pag. S-a col. 3—4) [PENTRU SUPHIŢE ŞI MODENTATE ARTICULARA ! GIMNASTICĂ PENTRU ALERGĂTORII PE GARDURI MATHIAS FARK­AS RECCftAN®A O SERIE DE FOURI C­ontinuăm în numărul de_faji expli­caţiile sumare asupra exerciţiilor de % 8)m­nastica pe care antrenorul mag­rafkat, Mathyas le recomandă atleţilor,, *-« recomandă pentru antrenamentele de .şi mai ales pentru cele de pe sta­dion. De aceea au figurat în programul trecut şi figurează şi în cei de azi tine­­ri­i exerciţii care necesită aparate (în spe­ţa»­ scrisă fasă şi bârnă). Pe stadion a­­cestea vor fi înlocuite după posibilităţile : fantezia celei care lucrează (un gard, j­on stâlp, etc.) .* In general într’o şedinţă de antrena­ment nu se execută toate mişcările ei ,1/2 sau 1/3, urmând ca celelalte să fie introduse in programele următoare. A­­ceasta pentrucă numeric şi cantitativ depăşesc timpul rezervat lor şi cu o cheltuială de energie prea mare în com­­­paraţie cu cea pe care o solicită antre­namentu! de câmp sau pistă şi tot odat pentru a avea de fiecare dată exerciţ nouî şî variate. în nîci un caz gim­na­sca pregătitoare să nu obosească şî an* ales să nu plMîseasca pe executant Exerciţii ii© gimnastică pentris alergătoril |teste gardu­rî (MurdlerS) a Pe spate culcat, cu sprijin pe ceafă și coate, se imită mişcările trecerii gardurilor (Fg. 47) .S Legănarea alternativă a picioarelor înainte In sus şi "foarfeci" (uşor, fără efort) (Fig. 48) 1 Legănarea alternativă a picioarelor prin înainte lateral (Fg. 49). H Şezând, pe pământ, şi în pozţia de trecere a gardului, 1 pici­or întins inain­­te, celălalt cu coapsa lateral şi gamba formând un ghiu drept cu coapsa. Triun­­chiul şi braţele iau poziţia respectivă. H Din poziţia de trecere a gardului (Fig. 50) se îndoaie trunchiul înapoi şi se culcă pe spate (Fig. 51) 1 Din poziţia anterioară (Fig. 50) flexiuni, cu sprijin pe ambele mâini'(Fig. 52). M Un picior sprijinit pe gard sau la scara fixă, îndoirea trunchiului înainte. Se schimbă picioarele alternativ (Figura , 53). ţ E Cu un picior agitat, îndoirea trun­­­­chiului lateral şi înainte (Fig. 54) ■ Cu faţa spre scara fixă, poziţia de trecere a gardului, sprijinit pe un picior celălalt înainte sus c­u tensiuni. (Figura I 55). » Aceeaşi poziţie, aplecarea şi îndoi­rea trunchiului înainte. Acelaş exerciţiu apoi pe pământ. (Fig. 56). %■ Exerciţiile de mai sus au de scop si realizeze la cei care le execută o mobi­litate articulară amplă, cu alte cuvinte să-i dea posibilitatea de a-şi desăvârşi pregătirea de specialitate. Efectele exer­­ciţi­lor nu trebuesc aşteptate duna două trei şedinţe. Uneori e chestiune de sz­­zoîî sau de un an, doi. Modelarea cor­­pului, mobilizarea articulaţiilor, supleţea se abţin după muncă îndelungată, cu efort de voinţă susţinută. In asta stă — de altfel­—valoarea educativi a atletismu­lui - M. Ep. — έNCEPÂND cu­ numărul­­ astăzi, veţi putea citi în tu­rul nostru, la rubrica de atletism, „COLŢUL PREDEAU­LUI" în care veţi găsi ultfeter ştiri şi amănunte în legătură cu sărbătorirea împlinirii a doui de­cenii de concursuri predeleni­e PRIN îngrijirea O. S. U . PR­A şi a oficialităţilor locaîepîsia stadionului d’n Predeal a fot re­­făcută, adăogându-i-se un noi strat de sgură, refac,ându-e îr ace-îaşi timp g­opile de săriţi Io curîie de aruncări. Î^.R.A. a trimis pe d. Cin Di »oft­u să supravegheze U­răriie • F. R. A. COMUNICA p acea­stă^ cale cluburilor din ţar, că o ferS. întreţinere pentrui trei zile­l or şi atletelor care a reali performanţe standard,sau ce ier care se clasează în pru­sle şase­le mixj.2â, — precum şi o subvnţie di căi Ju.tarie pentru fiecare trei $ atletă care îndeplinite mâifdu­nile de mai sus astfel: celor din Reşiţa­­şi Oradea câte 2500 lei; Timişoara, Arad, Cluj şi Constanţa câte 2000 lei; Bucureşti 1000 lei şi Braşov 200 lei. * PENTRU concurenţii care nu se vor clasa sau nu vor realiza performanţele standard, cluburile vor fi obligate să achite la Pre­deal, costul întreţinerii, adică lei 400 pe zi.­­ VOR putea prinv cazarea şi întreţinerea precum şi subvenţia de deplasare conducătorilor gru­părilor care vor prezenta cel puţin cinci atleţi sau atlete cu standard. In niciun caz FRA nu suportă cheltuelile pentru întreţinerea şî deplasarea altor însoţitori, indi­ferent de numărul concurenţilor. * ÎNSCRIERILE la concursul de la Predeal, se fac la FRA Str. Batiştei 4, până 1­5 Iulie ori * LA PREDEAL nu va putea concura nimeni fără legitimaţie cu piza ERA pe anul în curs C­OLŢUL PREDEALULUI Tot în zorii zi­lei si tot in can­tonamentul de la clur, alt antre­nament de încăl­zire­ al fetelor, Luiza Ernst, Hi­mn Schusster, Ju­dith Treybăil și Margareta Lasset ideig stânga la ""e.T­pta). •H» fe. \ V'\ '?, ■ ' ” •'is S. •'* ’ -f.. V I PESTE HOTARE ! U.R.S.S. • Leningrad: Înălțime Iliasov 1.90­0 m.; Greut. Gorlanov 15.71 m­.; Femei: I­suliţă Diatlova 46.39 m.; Anokina 45.80 m.; Înălţime Ganeker 1.54 m. [­­ Moscova: 800 m. Demin 1:57.7; 5000 m. Popov 15.12.0; Pugacevski 15.12.2; prăjina Ozolin 4.10 m­; Greu­tate Lipp 16.47 m.; Tutevici 15.31 m.; Femei: înalt. Candina și Borogina 1.55 m.; greutate Andreieva 13.05 m. • Charkov: 110 m. g. Bulancic 15­6 sec.; înalt. Sidorenco 1.85 m. • Dulevscopetrovsc: 60 m g. De­­viscenco 15.4 sec.; prăjină Deviscenco 3.90 m. • Helsinki: aruncătorul de ciocan. Kuivamarki a aruncat constant la antrenamente peste 58 m. Un nou pretendent olimpic?!? SUEDIA i Stokholm: 800 m. Bengtsson 1:50.4 1509 m­ M. Eriksson 3:50.4; prăjină R. Lundbherg 4.22 m.; Rec. Suedez; suliță Berglund 70.17 m.; triplu Ahman 14.93 m­ m Goeteborg; înalt: Palengo 1.00 m; suliţă Peterson 68.01 m.; 3000 obstacole Albertsson 8:20.2; 800 m. Gustafsson 1:53.3; 1500 m. Svensson 3:58.8. DANEMARCA • Copenhaga; 400 m. Holst Soeren- Isen 49.5 sec.; înălţime Cudmundsson 1. 90 m.; femei 60 m. Lovsoe 7.5 sec. BELGIA • Bruxelles; 3000 m. Herman 8:42.8. Everaert 8:44.0; înălțime Mullen 1.881 record belgian ANGLIA m Londra: sulița Dalrymple 62.24 m. ; 100 g. M. D. Sanyiei 12.1 sec. 1 milă Douglas Wilson 4:19.4; 880 g. Taraway 1.501; inaj.amc Pavitt 1­903 vi.: femei: m g. Mauren Gardner 12.0 sec. 80 m. g. Gardner 12,5 sec. 1 pe distanța de 5 mile, englezul Chnechi­r a stabilit un nou record mondial de marş: 35:43.4. ELVEŢIA • Berna: săritorul de prăjină Schene­rer a realizat recent un nesperat 4,10 Bi, STATELE TUNIEE ■ Două rezultate neaşteptate la arun­carea ciocanului: Fulton 55,00 m. şi Dragor 54,67 m POLONIA • Varşovia: greutate Lomovskî 15.46 ra.; disc. Lomowski 47.46 m.; suhţă Gburszyek 59.11; lungime A- damczyk 7.29 tn, CEHOSLOVACIA « Prag»; 110 m. g. Krul 15.1 sec, record cehoslovac egalat; femei: greu­tate Komarkova 12.68 rec cehoslovac^ 80 m. garduri Zenske 11.9 rec. ceho­slovac. ITALIA » Roma: femei: ICO m. Tcigliafersi 12.2 s«c.; 800 m. Tonanî iiít2.0; 80 m. g. Franco 12.2; greut. PlccMrii 13.07 m. disc cordiale 42,70 m. OLANDA u Haga: 5000 m. Síijkln*s 14:39.0; HO m. garduri Zwaan 15,2 sec.; femei 80 m, garduri Blanksrs Koen 11.4 sec. EIN LAV DA IN ZORI DE ZI... ...ia cetcnsmeaiul dela Cluj, spH» te unii fac încălzire. — Dela stingă la dreapta: STOENESCU, LUPFA, MOINA si SF-NTDE — stafeta n«a.­str» pe 4X190 P­e locuri... îiţi gata... Poc! S’a dat plecarea într’una din seriile cursei de 110 m garduri pe care Zâmbreşteanu o câştigă uşor, cu adversarul departe în spatele lui. Asta se întâmpla Sâmbătă după masă, când am păşit pe Stadionul Tinere­tului la prima zi a campionatelor regionale de juniori şi junioare. Venisem cu intenţia de a urmări pe cei ce sunt speranţele atletismului nostru. Şi iata-mă după câteva ore plecat cu materia­ pentru un reportaj. Cum s-a Întâmplat? Simplu! „SAL­VE BEBE “ — „Bună Paul !“ Bébé (SILVIU DUMITRESCU) se „încălzea“ într'un tempo de 80 sec, pe 400 m­. —• „In sfârȘit te văd iar pe pistă după malaria pe care ai avut-o“ — „Ce să fac, mă simt bine și, cum „Predealul“ s© apropie, sunt nevoit să-mi reintru în formă". — „Dar, apropos de Predeal, n‘ai vrea să-mî spui ceva de el? Cum ai concurat prima oară acolo, ce impresii și amintiri ai ?“ — „încă de acum 7 ani, când ne an­trenam amândoi pe Velodrom, ştii că doream din tot sufletul să pot ajunge şi eu să iau startul „acolo“. Ei bine, asta s-a întâmplat în 1944, când am a­lergat 400 m, şi m-am clasat al doile. De atunci, am fost nelipsit. Prima curs de la Predea, îmi amintește ceva nos tim. Când s*a dat plecarea tribuna ei, plină, lucru care se schimbase la ,,-îâr sîtul probei. Ce se întâmplase? Apăru­seră avioane la orizont, era pe vrem©­­bombardamentelor, și spectatorii „sprin­­.faseră“, care pe unde au putut. In alt an, fugeam la 400 garduri în serie cu Carol Krupka. M'am instalat în frunte şi pe ultimii 200 m. am­ tras nebuneşte, simţind că sunt urmărit Coada ochiului zărea ceva nelămurit în spate şi asta mă făcea să pând aripi. Când în sfârşit s’a terminat cursa, m'am lămurit. Krupka, pentrucă imediat avea altă proba, era departe, neîntrebuinţân­­du-se, iar ceea ce mă urmărise nu fusese decât umbra mea... profilată pe sgură“. . ..Crezi ca­re vor scoate rezultate bune ?“ •— „Sunt sigur. Predealul este primul concurs al anului care adună tot ce are atletismul nostru mai bun“. M-am despărţit de SILVIU DUMI­­TRESCU cu gândul de a găsi şi pe alţii ce smi-ar putea vorbi de Predeal. Rotbin­du-mi ochii, am zărit pe... &mexist Russe Proaspăta campioană regionala la 100 m­. şi lungime îşi aştepta plecarea în Anală. Am profitat de cele câteva mo­mente libere şi m-am apropiat. — „Primul meu Predeal a fost cel de anul trecut. Atunci am făcut cunoştinţă tu pista lui şi începutul relaţiilor noa­stre, prin prizma rezultatelor obţinute, n'au fost prea cordiale. La 10 şi 11 iu­lie vreau să mă răzbun, un 13,4 la 100 m. şi peste 5 m. la lungime mă vor mulţumi“. — „Crezi că Luiza Ernst te va în­trece cu mult?“ — „Vara asta. Da ! La anul....'5 —• „Concurentele la finala probei de 100 i­. la start“, anunţă crairicul, lip­­sindu-mă de posibilitatea de a afla „ce va îî 5a anul“. Putem bănui, insa Daca acum câştî»­ gătoarea dintre Lu*za Ernst şi Claudia Russe poate îi „väzuia“ cu uşurinţă, nu tot aşa se va întâmpla în 1949... Tost L-am găsit ca oficial la săritura înăl­ţime. YOST ‘aştept câ-l voiu întâlni. Când îndrăgeş' până la pasiune o probă, orice câmpie i­ate o anunţă, te face să fi nelipsit aci desfăşurarea ei. — „Merg­ la Predeal?“ — „­Mai încape îndoială? Cine a fos odată acolo şi a concurat crezi că lip­seşte? Farmecul “Predealului“, pr­ete­niile legate, amintirile, sunt lucraţi veşni­cii şi, în afară de asta, sunt încă în star de rezultate bune. În 1939 am concura pentru prima dată şi de atunci în fiecar an. întotdeauna am luptat pentru locul în­tâi şi regulat am eşit, a! doilea, cu o singură excepţie: 1942, când am câştiga Performanţa cu care obţineam ocul de era identică aceleea a inviigătorului , chior în 1942 -ei de al doilea clasat, Stoi­chiţescu, a sărit 5,75 m. ca şi mine.­­ 1946, când,, constant faţă de concursuri,­ de la Predeal, m’am situat la locul doi, ci 1.65 m., după terminarea probei am reu­şit 1.75, cu 5 cm. mai mult decât cifra câştigătoare a lui Seeter“. — „Ce figură vor face campionii C . T. la Predeal“. — „Foarte buni. Iniţiativa organizare acestei competiţii, care este cea ma mare înregistrată la noi vreodată, este mai mult decât fericită. Talente,­ relevate vor îi oamenii de bază ai atletismului românesc de mâine. Noi bătrânii­ (deşi are 29 ani) le vom ceda locul, pentru că, ori câtă voinţa de a continua avem, totuşi se apropie­m pen­sionarea“. La Predeal vor învăţa mult şi vor îndrăgi atetismuL Aş! dori «sevs, însă: Să „intre pre mâna" miori caffleei de specialitate, pentru a nu fi rataţi şî deci pierduţi faţă de viaţa noastră spor­tivă“. 5 Vost s'a desferăcat între timp Şi trece uşor 1.75 m. El poate fi un exemplu la vârsta lui, fiindcă la 29 ani nu numai cea mai mare parte din săritori sunt „tre­cuţi“, dar şi mulţi aruncători şi-au pus „cuiere’n cuiu“. PROF. AUREL LUFAN Pe omul căruia nimeni nu-i poate „fura“ startul l-am întâlnit când seara începuse să se coboare şi atleţii se pre­­găteau de plecare. Secretarul federaţiei de atletism, rea cordman de juniori la săritura în lungimte cu 6,89 m„ fost cronometrof, comisar, judecător, etc. la nenumărate concursuri şi-a deşertat, deasemenea din tolba a­­nuntirilor. ■— „Primul meu ’’Predea!“ a fost la 1933. Nimeni nu reuşise să treacă alei de 6,50 m. la lungime. Şi eu am izbutit în acelaşi an, 6,67 m. De atunci, au urmat atâţia ani când am fost nelipsit, ne ca participant până în 1940, fie ca oficial de atunci încoace. Amintiri de tot feliur se leagă de această competiţie, iată una. Concuram în 1933 pentru „Clubul Atletic Timişoara” şi fuseserăm cazaţi la Orfelinatul CFR. Paturile erau de copil aşa că ii poţi închipui comoditatea ear£ ne-a fost oferita in acele nopţi. Ea, de­ bine de rău, mă chircisem într’umsi (a fost singura dată când m’a favorizat statura), dar lângă mine aveam pe Haeckel, lung de 1.90 m., care fsî ţfu­ite picioarele spânzurate în afară. Pe lângă poziţia de „odihnă“ în care mă aflam şi emoţiile concursurilor de a doua zi, erate şi alături de gară, cu clădirea. Toată noaptea locomotivele care se schimbă cont­inu în gara Predeal ne-au fluerat în urechi,­­ aşa că dimineaţa, la sculare, eram mai obosiţi şi, cu fttchee­turile mai anchilozate ca la culcare. . Anul acesta voiu fi aco’o ca de obicei tl S­eara devenise noapte ■..1 -A am pi*­rasi Stadionul Tineretului. Elanul con. jrenţ ‘­or se potolise până a doua zi dimineaţa, când avea sa se d«s­­lănţuie din nou cu »ceauşi putere C­âţi din ei ver f­­a Predeal? Des’gur, mult- Şi r.ştcf.. $1 suntem siguri că nu sie vor dezita k-u. Mrî sunt doar 19 zile.-, Paul Gcastgat« 10— îl lULIC 1948 A XX-a EDIŢIE A CONCOMIOR NAŢIONALE DELA PREDEAL... DEBUTURI, AMINTIRI ŞI SPERANŢE, POVESTITE ŞI DESTĂINUITE DE SILVIU DUMITRESCU, CLAUDIA RUSSE, POST ŞI PROF. AUREL LUPAN !mi voi regăsi prietenii şi jocurile care-m­i sunt atât de dragi“...

Next