Sportul Popular, iulie 1948 (Anul 4, nr. 1059-1090)

1948-07-22 / nr. 1081

ANUL IV — Nr. 1081 4 PAGINI 5 LEI O CONSFĂTUIRE DE MAXIMĂ IMPORTANŢĂ PENTRU CLUBURI ŞI FOOTBALLUL NOSTRU Noul regulament de transferări va fi cunoscut Duminică STMD!NJF­FI 21 3CGATĂ^ ESENŢIALA pentru viitoarea activi­TAT^ ^1F22IJifLLULU| ! situaţia jucători­lor faţă de grupări pROBLEMA JUNIORILOR ŞI ANTRENORILOR, MODALITĂŢILE DE DISPUTARE A CAMPIONATULUI ŞI ORGANIZAREA INTERNA A CLUBURILOR. Pentru prima dată în istoria foot­­ballului nostru, grupările sunt chemate de federaţie la o consfătuire care va fi punctul de plecare al organizării clubu­rilor şi punerii lor pe baze sănătoase, în spiritul nou al fazei organizatorice atinsă de mişcarea sportivă din Repu­blica noastră. Cum se­ ştie, consfătuirea aceasta esi® convocată pentru Duminica aceasta la ora. 9 dimineaţa la sediul federaţiei din str. Batişte Nr. 4. Evenimentul, pentru că este un eveni­ment de­ mare însemnătate pentru foot­­ballul nostru, a fost primit cu nestăpâ­nită satisfacţie de lumea cluburilor divi­zionare A şi B, care văd în hotărârea leiată de­­ Comitetul Federal, nu numai înţelegere, ci şi un nou pas spre adân­cirea colaborării care o doreau cu forul diriguitor şi care trebue să existe. Ordine de zi de mare im­portanţă însăşi forurile conducătoare acordă acestei consfătuiri importanţa deosebită. In afară de faptul că această consfă­tuire va fi prezidată de d. Marcel Vlaicu —secretar OSP,— ordinea de zi est® pregătită cu atenţie specială. Şi — care se va vedea mai jos — ordinea de zi cuprinde chestiuni de interes vital pen­­tru football şi activitatea lui, pentru grupări şi jucători, pentru conducători şi antrenori. Reprezentanţi autorizaţii înainte de a trece la analizarea ordi­­nei de zi a consfătuirii, trebuie să sub­liniem un fapt care priveşte direct gru­pările divizionare. Este vorba anume de calitatea celor care se vor reprezenta Duminică dimi­naţa. * Şi anume, grupările nu vor trimite delegaţi obscinu­ţi cu delegaţii sau îm­puterniciri scrise, ci reprezentanţi din rândurile­­conducătorilor lor efectivi. A­ceasta pentru ca discuţiile cari vor fî pur­tate şi hotărârile cari eventual vor fi luate să aibe valabilitatea şi asentimen­tul depin al grupărilor. Ceea ce nu ar fi in cazul unor simpli delegaţi deoarece aceşt­a au mandat limitat. Noul regulament al trans­fer­urilor Trecând la ordinea de zi, în primul rând trebuie să subliniem că în cursul acestei consfătuiri va fi adus la cunoştin­­ţa grupărilor textul noului regulament al transferărilor. Iar după aceea se vor da îndrumări practice pentru aplicarea lui. Iată aşada­r, dintr’un început, cum con­sfătuirea devine extrem de importantă şi face necesară prezenţa tuturor repre­zentanţilor de cluburi. Situaţia jsicătoril©r In legătură imedatâ cu regimul trans­ferărilor va fi situaţia jucătorilor. Acest capitol va fi prelucrat în mod special şi sub toate aspectele lui, situaţia jucătorilor faţă de grupări şi situaţia lor în câmpul muncii, în producţie. Un subiect de discuţie care va an­grena pe toţi reprezentanţii de grupări şi către — fără îndoială — va duce la rezultate concrete. Pentru că situaţia a­­ceasta trebuia discutată şi clarificată. Juniorii şî antrenorii O altă problemă care va fi prelucrată este aceia a juniorilor, antrenorilor şî a metodei de antrenament. Adică una din preocupările esenţiale ale conducerii footballului şi a conducă­torilor sportului nostru. Juniorii, baza footballului şi a grupărilor, sunt pe pr­i­­­mul plan. Tabăra de la Tg.-Mureş este numai începutul — pln de perspectivă — al unei activităi care, mai târziu se va manifesta sub forme şi mai concrete De la rezolvarea problemei juniorilor în­să, nu pot fi excluse grupările cărora le revine un rol important. Ca şi în cazul antrenorilor. Aceştia însă, au sarcina metodei de­­ antrenament, care are un cuvânt hotărâtor în pregătirea jucători­lor din toate punctele de vedere. Organizarea internă şî a campionatului naţional In sfârşit, la consfătuire se vor discu­ta toate modalităţile de disputare a Di­viziei Naţionale sub aspectele prezente: technic, f­ianciar, administrativ, etc. Cu alte cuvinte, chestiunea haremurilor, a pro­gramului, a delegărilor de arbitri ş. a m. d Deasemenea se vor da îndrumări clu­burilor cu privire la reorganizarea lor internă şi la educaţia care trebue asi­gurată membrilor lor. Punct la fel de important ca şi cele­lalte, poate chiar mai important, pentru că imi sunt grupuri şi conducători care nu corespund liniei trasate recent de d. arh. Gh. Lichirardopol, secretarul general OSP. LA CENTRUL DE ANTRENAMENT O. S. P. <DR.PETRU GROZA Pe întinsul liniştit al apei, cu pânzele în vânt, tineri muncitori iau primele lecţii JOI 11 IULIE 1948 [Să ne păstrăm »juniorii! ] U­ltimele concursuri atleticei­­ ne-au arătat din nou o[ înţelegere greşită a pro­­blemei juniorilor. Nu este pri-] ma oară când se repetă astfel] de lucruri, dar, ca întotdeauna, vom încerca şi de astădată sâ­ atragem atenţia asupra lor. Juniorul Paul Farca a par-] curs joi la concursurile de se­lecţie 3600 m. steeple, Sâmbătă, 3000 m. cross şi Duminică din­ nov. 3000 m. Efortul depus în astfel de­ probe, luate izolat, are o in- I fluenţă puternică asupra org­a­­nismului, chiar asupra organis­mululi unui senior, dar mai cui seamă când este vorba de un­ junior şi când acesta repetă’ eforturile la intervale scurte. Paul. Farca este o speranţă a­ fondului românesc şi o prema­tură irosire a lui l’ar rata poa­­­te atletismului Tălmaciu, cărei din fericire şi-a păstrat intactă■ sănătatea, datorită eforturilor­ continue la vârsta de 17 ani, n’am putut atinge valoarea care ar­ fi avut-o în cazul când ar fî­ primit o justă îndrumare. Deci, atenţie deosebită pentru­ juniori! Sfaturile călăuzitoare­, să fie permanent oferite ară-I tăndu-li-se pericolul la care soţ expun. Tinerii juniori să~şii dozeze eforturile în cursele şi­ antrenamentele pe cari le fac.­ Atletismului românesc îi va fo­losi, şi juniorilor îi se,vor adu-­ ce la maturitatea­ sportivă sa-­­tisfacţiile ce şi le doresc azi. IN ATENŢIA CORESPONDENŢILOR NOŞTRI Corespondenţii noştri din următoarele oraşe, trebuie să ne comunice Duminică 25 iunie, imediat după terminarea concur­surilor, rezultatele regionalelor C. U. T. respective: SATU­­MARE, TG. MUREŞ, PITEŞTI, TURDA, ALBA IULIA, SIBIU PLOEŞTI, FOCŞANI, BACĂU, VASLUI, ARAD, CRAIOVA, DOROHOI, TR. MĂGURELE şi REŞIŢA. Reamintim numerele de telefon la care trebue să cheme: 4.07.48; 3.19,36 şi 6.14-06. •wvMvvwiWTiWHfOTfttiirtfvinfiii^jwwwiBWiW»^ nfwff nwinnmwfliwr wfuriiMiWMfvwyirinify>iivT | TINERI ŞI TINERE, |­I PREGĂTIŢI-VĂ PENTRU I FINALELE REGIONALE C.U.T. I DE DUMINICA 25 IULIE ! ! ­discuţii In preajma finalelor regionale . Concurenţi din C.U.T. se pregătesc şi speră in performanţe de valoare F­inalele judeţene CUT, au fost un prim bilanţ al înfăptuirilor de până acum ale marei competiţii polisportive care a adunat la start tine­retul din toate colţurile Republicii. Am arătat în numerele noastre trecute felul cum au decurs aceste fînale, performan­ţele de valoare — unele — înregistrate, dar mai ales participarea masivă , en­tuziasmul concurenţilor. Au fost centre unde pentru prima oară au fost orga­nizate competiţii de amploarea finalelor judeţene CUT, şi lucrul acestei a fost un mare succes. Au fost fără îndoială unele deficienţe, au lipsit în cele mai multe locuri materialele necesare unei bune desfăşurări a probelor, dar entu­ziasmul celor ce concurau a­ trecut peste toate acestea asigurând întreceri­lor succesul scontat. Continuăm azi şirul prezentărilor, în­făţişând cetitorilor noştri concurenţ­i din regionalele Iaşi, Vaslui şi Reşiţa. Rezultatele reuşite sunt excelente şi luptele vor fi foarte strânse. Regionala Vaslui PARTICIPA: Huşî, Iaşi, Vaslui. BAEŢI 100 m. PLAT: Studentul Vâl­­voi­ este cel mai bun. Va câştiga fără emoţii. Pentru locul doi Gheorghiu (Iaşi) —urmat de vasluienii Ignat şi Ungu­­reanu. In cursă. Marin şi Lovîn (Huşi). 800 m. PLAT: Dacă timpul realizat de Hortolomei (Huşi) este just, acesta va fi învingătorul. Luptă „mu­re, pentru secundul „­loc, între Vaida şi Boboc (Iaş ), Ungureanu (Vas­­luî), Goloca (Huşi). 3000 m­.­PLAT: Adona (Vaslui) a fă­cut o cursă minunată, il instalăm­­favo­rit. Concetăţeanul său Bodeanu, îl ur­mează ca şanse. Ceilalţi: Cireş, Alexan­dru loan (Huşi) Cuptor şi Toma V. (Iaşi) sunt cu timpuri de 11 sau peste 11 mi­nute. Dar nîci o surpriză nu-î exclusă. LUNGIME: Şi aci Vâlvoî (Iaşi) se detaşează. Simetric cu proba de­ 100 m. Gheorghîu (Iaşi) îl urmează. Dintre cei­lalţi­ cel maî periculos Slăvescu (Vaslu') care cu cei 5.50 m­. ai săi este oricând capabil de surpriză. Mai concurează Al Constantînîu şi Grîgorescu (Huşi). ÎNĂLŢIME: Huş' are doi reprezen­tanţi cu 1,60 m.: Dobre şi A­vădanei. Se vor înfrunta pentru locul de onoare. In rest cu performanţe apropiate Va­siliu, Ardeleanu (Iaşi) Bernard şi Preda (Vaslui). 80 m. PLAT: Radu Sîlvîu (Iaşi) este cea mai bună. Constantinescu Silvia (Huş) Ura,gata (Iaşi) şi BoFn sunt toa­te cu timpuri în jurul luî 12 sec. X cîn cea concurentă Croitoru Maria (Huş) 500 m. PLAT: In mod normal Tiffei (Iaşi) nu poate pierde, Costin (Vaslui) o va urma iar Gruşin (Vaslui) şi Nea Olga vor luptai pentru locurile trei*ţî patru. ÎNĂLȚIME: Despărţite doar de doi centimetri, Ollacu Draga (Iaşi) și Boeu * 1 2 3 4 5 6 7 Continuare în pag. IV eol. 3—­ Fete SITUAŢIA TERENURILOR DIN CAPITALA Stadiul lucrărilor de la ANEF şi viitorul aspect al R­ecent, Convieţui FRFA a desem­nat echipele participante in Divi­zia Naţională A şi B 1948-49; pe­ste câteva zile se va stabli­i data în­ceperii campionatului naţional (fapt care se va produce după toate probabilităţile, peste o lună) şi se va publica şi pro­gramul respectiv în timp ce grupările îş vor fixa datele antrenamentelor. Cu alte cuvinte, un moment important pentru viitoarea activitate oficială a footballului nostru, o situaţie care ne determină să ne gând­m la problema care a fost prezentă sub un aspect în­grijorător , în sezonul de primăvară: problema terenurilor. Un teren scos din..., joc Campionatul de primăvară a programat în Bucureşti, la înce­put, jocuri şi la ANEF şi în Giu­leşti. Cum­ acesta din urmă a fost mai­ mult închis la începutul pri­măverii, din cauza reparaţiilor care se făcuseră de cu toamnă, cele mai multe jocuri s’au dispu­tat la ANEF. Până­­când însă acest, teren a devenit impropriu, lipsa unei împrejmuiri a câmpu­lui de joc şi deteriorarea terenu­lui propriu zis a făcut, ca după redeschiderea stadionului din Giu­­leşti, să se programeze partide de campionat numai pe acesta. Şi s-a jucat în Giuleşti mereu, pe timp frumos şi pe ploaie, până când şi acesta a fost stricat. A su­ferit mai ales gazonul şi astăzi se pune chiar problema închiderii terenului chiar pentru tot sezonul de toamnă. Oricum, câmpul de­­ joc trebue radical reparat şi conducătorii fe­roviari au decis să înceapă cât de curând lucrările. Cum va fi reparat în special gazonul — pe lângă renivelarea lui pe anumite porţiuni, — înseamnă că stadio­nul din Giuleşti nu va fi disponi- Cum se prezintă terenurile lil la începutul campionatului di­vizionar 1948—49. Atunci, pe ce terenuri va conta footballul în toamnă, mai precis, din August? In momentul de fată sunt in re­paraţii destul de avansate două terenuri: ANEF şi UCB Venus. Să vedem în ce stadiu se găsesc aces­te lucrări, ce anume se face şi când vor fi încheiate. Volifintarîi renonstrussc ANEF «­ La ANEF, lucrările sunt pur şi simplu grandioasa. Aspectul ve­chiului ANEF a rămas o simplă a­min­tire. Astazi, prin muncă voluni­­lară, răsare um stadion măreţ, pro­dus grandios al voluntariatului. Sub conducerea unei adevărate armata tip ingineri, cot la cot ca muncitorii calificaţi, sute de volun­tari lucrează cu sâveniraţă entu­ziastă zi de zi­­Deşi munca nu le este uşoară, cară ze­­i de metri cubi de pământ toarnă stâlpi masivi de beton, nivelează, dărâmă unde est© nevoie, etc., totuşi fac totul cu cân­tecul pe buze însufleţiţi de mul­tă voie bustă şi de dorinţa aprinsă ca la 23 August să ofere Republicii noaste» o măreaţă o­peră sportivă. Noul şi viitorul aspect al ANEF-ului Şi acum, iată ceea ce se face la ANEF. Se construesc în primul rând tribune de jur împrejurul terenu­lui. Pe lângă vechea peluză şi tri­bună a doua, care sunt ridicate din nou se construeşte şi înspre vechile terenuri de basket, astfel că ANEF-ul va avea forma unui stadion olimpic. De notat că, tribuna existentă va fi legată prin două tronsoane noui cu peluza şi cu aripa nouă. Aceasta necesită dărâmarea ex­tremităţilor, lucru care a şi înce­put. O realizare importantă este apro­pierea tribunei dinspre linia tram­vaiului 4, (prin micşorarea peluzei de iarbă) astfel că vizibilitatea din această parte va fi considera­bil ameliorată. Aici turnarea beto­nului a început Sub nouile tri­bune se amenajează cabine pentru jucători, pentru arbitri, duşuri, in­stalaţii sanitare, cameră pentru medici, etc Nouile tribune vor avea câte 19 trepte şi o capacitate de 35.000 de locuri. La acestea se adaugă două gradene (trepte) inferioare, lucrare care măreşte capacitatea la 37.000 de spectatori In ce priveşte terenul de joc, el va avea o lungime de 105 m. şi o lăţime de 70 m. El va fi gazonat. Până acum, mai mult de jumătate din suprafaţa de joc a fost acope­rită cu brazde. Pista din jurul terenului va avea o lungime de 400 m. şi o lăţime -Umare in pea. II col. 3—4 stadionului.­.­Venus va fi gata înstre 10 și 15 August,­­pentru Divizia Națională B. DIVIZIA NAŢIONALĂ DE BASKET­ BALL Matchul de Duminică nu prezintă niciun pericol pentru «V­if. Dacia» Divizia Naţională de basket­ball va fi reluată Duminică în Capita­lă cu matchul „DERMATA” Cluj — „INF. DACIA” Bucureşti. 11 Pentru „IIF. DACIA” întâlni­rea nu prezintă niciun pericol căci indiferent de rezultat va rămâne pe primul loc fără să-şi vadă a­meninţată situaţia de leader. Nu acelaş lucru însă se poate spune despre „DERMATA”- O eventuală victorie, îi poate aduce pe clujeni la locul 5 în clasament. Desigur acest lucru nu este prea uşor de realizat, căci, pe lângă re* vidiatul titlu­ de leader „VIF. DA'*' CIA” se mai prezintă şi cu o im* punătoare carte de vizită, nein* vinsă în actuala divizie. Deşi „DERMATA” se găseşte în formă bună, confirmată dealtfel prin victoria asupra „MEDICINEI” Bucureşti, nu vedem cum ar pu* tea produce emoţii viforiştilor. Clasamentul, înaintea acest® match se prezintă astfel: Marţi „DERMATA” va susţine ultimul său match din cadrul di­viziei în compania echipei bucu­­reştene ..TELEFOANE”: 1. Iif. Dacia 10 10 0 465.354 20 2. Telefoane 11 6 5 424.377 12 3. CFR Tg. Mureş 10 6 4 306.333 12 4. SFR 12 6 6 426:482 12 5. Medicina 12 5 8 446:553 8 6. Dermata 10 3 7 340:384­­ 11 7. Carmen 11 2 9 294:342 4 O SĂ MENAJĂM JUCĂTORII echipă naţională reprezintă quintesenţa sportului respectiv. In mod real, „naţionala" ar trebui să cu­prindă pe cei mai buni jucători — dacă ne referim l­­a football, de pildă. Dar, în general, sunt selecţionaţi cei mai în formă în momentul în care se pune problema alcă­­t­­uirii echipei naţionale. La noi, cu prilejul jocurilor, cu Bul-­­ tar­a şi Cehoslovacia, s’a demonstrat că se poate realiza­­ victoria şi cu elemente modeste, fără pretenţii şi înfumu- I rările vedetelor. I Şi este normal ca echipa reprezentativă să cuprindă ju- I cătorii cei mai în formă. Criteriul valoric, al clasei, cade I dacă nu este dublat şi de condiţiunile bune de formă şi I condiţie fizică. In zadar vom selecţiona pe „marele” jucător , X dacă acesta este complect ieşit din formă. Selecţionat, I randamentul va fi nu! pentru că valoarea, clasa nu-i poate­­ da nici rezistenţă şi nici dispoziţie de joc. Toate acestea­­ vin automat în urma unui program de pregătire metodică, aşa cum a spus d. MARCEL VLAICU, secretar OSP, la­­ instalarea noului comitet FRFA.­­ „Am făcut un început pentru instaurarea unei atmos- I fere favorabile echipei naţionale. Experienţa ne-a dovedit­­ că jucătorii aleşi să reprezinte interesele naţionale în com­­­­petiţiuni cu alte ţări, trebue să aibe condiţii optime de pro- I gătire”. . Problema insă, nu este atât criteriul de selecţionare, cât I faptul că jucătorii ajing la un moment dat perioade de ie­­şire din formă. Aici trebue îndreptată întreaga atenţie , pentru că numai aşa putem evita cauzele. . In general, făcând abstracte de cauzele isvorâte din ne- I respectarea regulilor elementare ale vieţii sportive (capitol I care va constitui obiectul unui viitor articol), un jucător I iese din formă şi din cauza supra-antrenamentuluî şi a programului prea încărcat cu materiuri. Deci, oboseala. I Cum s'a întâmplat în sezonul de primăvară. J­ucătorii au fost supuşi la eforturi prelungite cu depla­sările prea apropiate şi cu jocurile prea numeroase , pe un scurt interval de timp. Sistemul de programare d­ele jocuri Duminică-Joi-Duminică a dus în mod firesc la epuizare, chiar totală, mai ales că la aceasta contribuia şi­­oboseala deplasării. In plus, prin faptul că jucătorii trebuiau menţinuţi în­­ condiţie fizică, deci trebuiau să mai facă şi antrenamente,­­ fie ele cât de sumare, s’a ajuns şi la o stare sufletească , cât se poate de defavorabilă. Pur şi simplu, jucătorii erau­­ sătui de football. In asemenea condiţiuni, se mai putea pune problema se- j­­ecţionării celor mai buni jucători în echipa naţională şi a unui randament normal? ’­­ D­esigur că nu. In alte ţări, poate este posibil un astfel de program de campionat, pentru că jucătorii sunt­­ mai bine pregătiţi. Dar, acolo, jucătorii au pregătire raţională la cluburile lor şi atunci când sunt chemaţi de se­­­­lecţoneuri nu mai ridică nicio dificultate din acest punct­ de­­ vedere. La noi însă, jucătorii trebuiesc menajaţi în pri-­ mul rând la grupările lor şi în campionate şi apoi ne pu­­t tem­ gândi la o selecţionare fără riscuri. • Concluzia nu poate fi decât una: menajarea jucătorilor ş­I prin alcătuirea unor programe raţionale şi prin antrena- j mente metodice. Mai precis, un program planificat — cum spunea 4 ’ Marcel Vlaicu — „pe un întreg exerciţiu, astfel ca cele­­ mai bune^ elemente să nu­ fie obosite în campionate com-, plicate, să aibe în ziua jocurilor o condiţie optimă pentru­­ asigurarea potenţialului de luptă". . . Şi nu trebue să surprindă faptul că punem accentul pe­­ calitativ. „Dacă ne preocupă în cel mai înalt grad proble- 3 mele sportului de masse — spunea d. Marcel Vlaicu --s nu trebue să­ neglijăm sporirea însuşirilor celor mai­­buni­­ jucători­­daţi de această m­assă“. î? . j A­şadar, mai întâi program metodic de antrenament la I grupări şi apoi program raţional în campionat. J Astfel menajaţi, jucătorii nu vor mai fi­olosiţi ina- I inte chiar de terminarea sezonului oficial, vor fi în perm­a-­­ nenţă buni pentru echipa naţională şi încă cei mai bun­­i sub raportul clasei, iar toate măsurile luate de selecţioneuri­­ vor fi mult uşurate, putându-se pune accentul pe latura­­ sportivă, politică şi socială a pregătirii din cantonamente. ] Astfel procedând, aşa cum a trasat în linii generale d.­­ M. Vlaicu politica echipei naţionale, vom ajunge la o se-­ lecţionare sigură şi ferită de­­ facultăţi, a celor mai în­­ formă jucători. I (p- 90)

Next