Sportul Popular, septembrie 1948 (Anul 4, nr. 1122-1151)

1948-09-01 / nr. 1122

K MBL IV —No. 1122 Redacţia şi Administraţia: Str. SĂRINDAR 5-7-9.­­ BUCUREŞTI Secretariat 3.19.36 Telefoane: tipografia 3.84.39 Redacţia­­ 4.07.48 _____________Administraţia 6.14.06 4 PAGINI ’S e­LE­­y. Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni. Taxa poștală plătită In numerar 106.523.945. Cont CEC Nr. 7.658 WEBCOM 1 SFPTHIRMI 1910 IN PRAGUL FINALELOR «CUPA UNITĂŢII TINERETULUI» SA ARĂTAT A FI O COMPETIŢIE URIAŞĂ, MOBILIZATOARE A MASSELOR DE TINERET PENTRU PRIMA OARĂ, NUMĂRUL SPORTIVILOR S­­E APROPIE DIN CE IN CE MAI MULT, pe măsură ce filele se desprind din calendar, ziua sorocită pentru disputarea finalelor grandioasei competiţii de masse „CUPA UNITĂŢII TINERETU­­LUI" Aceste concursuri de amploare încă neobişnuită în ţara noastră au reuşit să strângă pe stadioane un număr impunător da concurenţi băuţi şi fete, veniţi să-şi încerce forţele sportive din sate şi cătune Îndepărtate. S’AU RELEVAT cu acest prilej nume noui, în atletismul, volleyul, footballul, boxul, românesc. Au foist câştigate pentru sportul de competiţie din Republica Populară Română, zeci de talente tinere cărora li s’a acordat o atenţie de­osebită de către ORGANIZAŢIA SPORTULUI POPULAR care i-a trimis în diferitele cantonamente unde au avut prilejul de a se antrena în compania celor mai buni sportivi, ai țării,­ sportivi pen­tru cari vor fi, curând, adversari de frunte. Consacrarea­ n'a întâr­ziat să vină pentru unii. Caporalul RUSSU TEODOR, un talent masiv descoperit de CUT, a devenit acum câteva zile, cam­pion naţional la aruncarea grena­dei. Asta deşi el a participat pen­tru prima oară la fecest gen de arebă deabia facuxx­ două luni. Este numai un exemplu din atâ­tea altele. Mai ales că e vorba de un ta­lent provenit dintr’un oraş în care sportul era practicat până acum foarte puţin intens. Suceava. Sute sie mii de concurenţi L­A CONCURSURILE de PANA acum, concursuri al căror număr se cifrează la 84, au participat 421.892 concu­­rădeanul HEINRICH, una din descoperirile CUT­renţi, cari au evoluat în faţa a 400.000 spectatori. Este poate pen­tru prima oară când, nu numai că se reuşeşte a se strânge pe stadioane un număr atât de mare de participanţi, dar este pentru prima oară când numărul concu­renţilor se ridică până la a atinge numărul spectatorilor, ba chiar să-i întreacă. Au participat tineri şi tinere­­din 1384 centre, repartizaţi astfel: UTM cu 562 centre şi 168.422 concurenţi, UAER cu 120 centre fi 58.405 concu­renţi, UNSR cu 4 centre şi 6561 concurenţi, TINERETUL SĂTESC cu 667 centre şi 45.340 concurenţi şi, în fine, ARMATA cu 31 centre fi __143.164 concurenţi,__________ (Continuare în pag. IV-a col. 3—4) CONCURENȚI ÎNTRECE NUMĂRUL SPECTATORILOR! Jucători şi antrenori­ învingători sau învinşi, ne vorbesc despre jocurile de Duminică ! „ Sunteţi ghinionişti!” — Vogi nu crede în tra­diţie, ci în greşeli... —­­Asemănarea şi deosebire­a dintre jocurile Dinamo *Metalochimic şi Petro­lul - ICO —­­Speranţele lui Colea Vâlcov — Ecouri de la Cluj, Timişoara, Pe­troşani şi Arad Ca de obice­­u, fiecare etapă de campionat este armată de tr­uz­ime de bucurie, de afectare profundă, de explicaţii, scuze şi tot cortegiul declaraţiilor inerenta. Cum locurile de Duminleft au fost destul de odiste, consemnăm mai jos opiniile autorizate în legătură cu parti­dele disputate. Evident jocul Petrolul—ICO com­­portă cele mai multe discuţii, pen­tru că foarte rar er a întâmplat ceea ce a... reuşit Duminică echipa bucureşteană: să piardă cu 3—5 un match în care nu numai că con­ducea cu 3—1, dar şi stăpânea jo­cul de o manieră care nu lăsa nici o speranţă orădenilor. Şi, în aceas­tă privinţă este semnificativă măr­turisirea lui Vaczi făcută lui Vogi, antrenorul bucureştenilor, imediat după majdi sub tribună: — „Sunteţi ghinionişti că aţi scă­pat un astfel de joc”. De o cu totul altă părere este însă, Vogi, care ne-a spus: — „Nu cred în puterea tradiţiei, jucătorii noştri au avut, din contră o psihoză favorabilă. Erau plini de dorinţa de a învinge. Şi au arătat tu prima repriză. Dar erorile ele­mentare ale câtorva jucători au dus la prăbuşirea echipei. Aceste erori au determinat rezultatul, pentru că echipa b­a a fost depăşită de joc. Libertatea mi-a plăcut cum a ju­cat, atunci când echipa noastră a că­zut, pentru că a ştiut folosi situaţia ivită, la prima repriză, însă, oră­denii au jucat moaie, fără nerv la asemenea, mi-a plăcut Spielman. La vârsta lui şi cu­ cariera lungă, Joacă mai calm şi cu mult cap”. Vorbesc doi net­tri »■* Braun atribue căderea Petrolului în repriza doua unei cauze de na­tură sufletească : — „In mare măsură, matchul Pe­trolului s’n asemănat cu cal de Sâmbătă al nostru. Petrolul, ca şi noi, e’a văzut în situaţia de a fi egalat şi de aici cele două jocuri încep să se deosebească, fet timp ce noi am reuşit să depăşim punc­tul critic. Petrolul nu a mai avut acea putere sufletească de a relua lupta”. Cârjan, antrenorul Universităţii, a rezumat astfel povestea înfrân­gerii neaşteptate­­pentru cei care au fost prezenţi la match): — „Petrolul a pierdut maiciba­, nu Libertatea, l-a câştigat” Lipsa d­e condiţie a clu­­jenilor Dar, a propos de Universitatea. Multa lume s’a întrebat după mat­chul cu CSC. Armata, cum de a putut echipa studenţească din cluj să învingă pe ITA­, când este în forma arătată Duminică la „UCB. Venus”. L-am întrebat şi noi pe Cârjan. Răspunsul­ explicaţie nu a întâr­ziat : — „Contra ITA ei, echipa a în­cât cu mult mai bine. Apărarea a fost promptă, atacul omogen şi in­sistent iar timpul... ceva mai răco­ros. Duminică, jucătorii au fost _________________ (g) (Continuare la rubrică) CSCA a egalat: 2—2. Autorul goaluluî, GICA POPESCU, pe care fotograful nu pa­re prins“ în această fotografie în care se vede cum CRISTE­A a plonjat inutil, pentru că mingea a intrat în poartă (CSCA nU 3—2). ABONAMENTE ANUALE Studenţi, sindicalişti, militari, lunar 120 M Instituţii _________ 5.000 „ Particulari 3.000 „ «MARELE PREMIU AL ORAŞULUI BRAŞOV» A CONSTITUIT UN REAL SUCCES PENTRU SP­ORTURILE CU MOTOR ALERGĂTORII DIN PROVINCIE, AU AVUT COMPORTĂRI MERITOR!! C­onfirmând prevederile NOASTRE, succesul obţinut de „MARELE PREMIU AL ORAŞULUI BRAŞOV” a avut da­rul să mulţumească din plin şi din toate punctele de vedere atât pe spectatori, cât şi pe organizatori şi concurenţi. Un timp excelent, smn număr de circa 15.000 de specta­tori, iată primul aspect al unui concurs care reprezintă pentru mo­­leciclismul şi automobilismul nos­tru, dovada confirmării sale definit ( Din cuvântarea d-i«»» j 5 ministru Oh. Vasilichi,­­ „Motorul este viitorul ome-5 f* nirii. Pentru viitor, trebue săi t luptăm pentru industrializa • ? \ rea ţării, ca să putem aveai I maşini şi motociclete romă* * [ neşti, cu ajutorul cărora, t­a sporturile cu motor se vor} \ des volta şi mai mult.­­ tive ca sport de reală importanţă. Moto’Clubul Braşov, grupare motociclistă „veterană”, care însă mult timp a fost în imposibilitate de a activa cum trebuie, s-a achitat excelent de misiunea încredinţată. Imediat după concurs,­ alergăto­rii şi oficialii au fost invitaţi de cL Ministru GH. VASILICHI, care a ţinut să felicite personal pe câşti­gătorii zilei. D. WALTER, AGATON, secretar federal F. R. A M., a mulţumit în câteva cuvinte d’lui Ministru pen­tru prezenţa sa în mijlocul sporti­vilor, subliniind apoi rolul pe care regimul actual îl are în desvolta­­rea sporturilor din R­­P. R. După d. TUDOR CORDEA, pre­şedintele Consiliului Judeţean, ia cuvântul d. Ministru GH. VASILI­­CHI, care «rată rolul educativ şi necesitatea practicării sporturilor cu motor,­ arătându-şi speranţa, pentru viitor, a construirii de automobile şi motociclete româneşti. Duminică seara, a avut loc îm­părţirea premiilor pentru câştigă­tor şi a plachetelor de participare celorlalţi concurenţi. Comportarea con­curenţilor înainte de a nota comportarea concurenţilor, ţinem să remarcăm un lucru de primă importanţă. Este vorba de numărul excepţional de marş al concurenţil­or care au luat startul. Acest fapt întrece ca va­­loare orice alt argument pentru demonstrarea nivelului înalt la care motociclismul şi automobilis­mul au reuoit să ajungă şi la mari satisfacţii graţie regimului de de­­mocraţie populară, în care sportul a­ devenit problemă de stăt In general, s’a putut observa o dorință vie de afirmare a tuturor. _______________ rat­s. (Continuare în pag. III-a col. 6—7) * Pentru astăzi, revenirile tehnice vor oglindi fidel, pentru cei ce n’au avut ocazia au astete la aceste cam­pionate, mtreaga desfășurare a pro începem cu sprintul 100 M. PLAT: Cele trei serii nu prezintă nicio surpriză, adică nu... poate doar victoria lui SIMION TOMA-CUT asupra lui Zenide încă nerestabilit complect după clacajul dinaintea concurarilor de selecţie. Câştigă Al Stoenescu, Eugen Lup­şa şi Simion­ Toma. Timpuri: 11.4 sec.; 11.0 sec.; 11.2 sec. FINALA, după cum am mai ară­tat, a dat loc unei lupte Înverşu­nate, cu atât mai mult că lipsea Moina, şi că patru din cei şase fi­­nalişti erau şi sunt încă de forţe egale în plus şi ceilalţi doi. Gergely care reintra şi Coja plin de promi­siuni se anunţau a fi adversari pu­ternici. LUPŞA a plecat puternic şi chiar de la jumătatea cursei a­­vea un­ serios avans. Stoenescu insă recuperează mult şi tamana la un metru de Lupşa însă, puţ­in difi­cultate de finişul lui Simion Toma Luptă tot atât de strânsă pentru ultimele locuri. 200 M. PLAT: Din nou lirei sâab pe care le cuceresc cu destulă uşu­rinţă: ZENIDE (23.2 sec.), STOE­­NESCU (23.5 sec.) şi EUG. LUPŞA (23.4 sec.) Finala prezintă o cursă spectacu­loasă şi mai ales dârză, din care performanţele de valoare n’au lip­sit.. A câştigat iarăşi Lupşa, după un final care a entuziasmat tribu­nele, şi în care Zenide şi Stoenescu ca şi Jecu­ţ. Ludu au format tot atâttea dueluri soldate cu aceleaşi cifre 22.3 sec. şi respectiv 22,8 sec. şi tot atâtea ameninţări pentru Lupşa. Cu excepţia lui Zenide, dar în plus Coj a sosit al şaselea şi*au realizat recorduri personale. 400 m. PLAT: Lipsind câţiva dintre c®i înscrişi, cele trei serii se reduc la două în care LUDU şi JECU sunt copii de seria. Prima, acea a lui Ludiu e destul de mo­notonă, in schimb a doua e dusă într’o edură­­ susţinută, deşi Jecu merge uşor 51.7 sec. iar Mosco­­vici îşi realizează rec. personal. Moarcăş soseşte oprit complect, al treilea. Finala­ a fost să fie una din luptele cele mai spectaculoase a campioraitelor.­­Dela plecare Truică, culoarul şase, porneşte extrem de rapid şi conduce autoritar vreo două sute metri. In urmă s’a văzut că Truica alerga doar să ducă trena celor­lalţi. Ludu (culoarul I) forţează să-l ajungă. Jecu (culoarul II) şi Moarcăş. (culoarul III) se menţin în apropiere. La intrarea in tur­nantei doua ajung odată toţi mai puţin Gânscă. In linia dreaptă Je­cu e cel care intră primul, urmat de Ludu, Moarcăş, Moscovici. Gân­scă şi Truică rămas acum mult în urmă. Tot aşa se şi termină cursa, numai că Moarcăş depăşeş­te pe ultimii metri pe Ludu. Toţi au realizat cifre excepţionale: Je­cu 50.3 sec., Moarcăş 50.8 sec., Luz­ău 50.9 sec., Moscovici 51.5 sec., Gânscă 53.4 sec. şi ne-au făcut să regretăm absenţa lui Moina care ar fi determinat — fără îndoială —■ timpuri şi mai bune. Curse excepționale Sa­­. saen* if­­ml 1­ 808 M. PLAT. „Ob­iul” campion»« telor, a fost aşa cum am şi previi* zut cursa cea mai tar« a concursă* lui. Şaisprezece concurenţi la star* tul dim cai® se pleacă rapid şi Pan« diea întră primul ici turnantă If urmează d® aproape Tâlmaciu, Pop şi ceilalţi.. Abia după trei sute de metri, cei trei încep să s« distan,­ţeze Sg merge foarte rapid și Tâl­maciu e cel care conduce, în ca/! de al doilea tur. Tot cu trei sutii metri, dar înaintea e Osivel Pop­a* tacă, Tâhttaciu rezistă si duelul »« __________________R. Di Mama (Continuare la rubrică) • [~CLUJ 19*0 ~\ UN FILM DE «LUNG METRAJ»... CAIS TRECE IN REVISTĂ TOATE#RUBELE CAMPIONATELOR NAŢIONALE — ASTĂZI ALERGĂRILE - S­TADIONUL ,«B. CHEORCHIU DEJ*’ DIN CLUJ, a găzduit Sâm­bătă şi Duminică a 28-a ediţie a Campionatelor Naţionale de Atlettem şi In acel­aş timp primei« campionate ale Republicii Popu'are Române. Ultimul mare concurs al nostru, team­tea viitoarelor competiţii internationale s a de­sfăşurat in condiţiuni care i-au dăruit caracterul de superlativ, nu numai al acestui sezon, ba chiar şi — cel puţin —, al ultimilor zece ani atletici. VICTOR POP ) ŞEDINŢĂ DE PRESĂ | j LA O. S. P. I ) VINERI 3 SEPTEMBRIE £ } a.c­ otele 11 sunt convocați i ^ la Dir- Propagandei OSP,­­ J str. Aristide Briand 21, toți ^ l responsabilii rubricelor dej t sport ale ziarelor din Capi-J j tală, în vederea unor împor-J £ tarite comunicări- J f Şedinţa cu responsabilii de J j propagandă din federații. Se? i convoacă la Dir. Propagan- £ î deî OSP pentru azi Miercuri ! J orele 16 toţii responsa- J y bijii de propagandă din Co-J £ mitetsie federaţiilor. ^ SM-FiliElE §! FINALA CAMPIONATULUI NATIONAL DE PITICI SE DISPUTĂ IN CUPLAJ CU JOCURILE DIVIZIONARE Ne-am­­ocupat ori pe larg de compe­tiţia unică pe care o organizează Uni­unea Sindicatelor CFR, primul­­ cam­pionat­ naţional de pitici, care începe mâine pe terenurile CAM Belvedere şi Ciuleşti II. Revenim astăzi cu unele amănunte în legătură cu programul şi nodul de disputare al jocurilor.­­Mâine joi se vor disputa 8 partide şi anume patru pe terenul CAM Bel­vedere şi patru pe, Ciuleşti II, orele de disputare fiind aceleaşi pe ambele tere­­nuri: 8, 9, 10 10,20 şi 11,30 dimineaţa. Vineri, campionatul va continua la ,UCB Venus“ după programul urmă­­or: 14. 15,10, 16.20 şi 17.30 după ma­să. Adică au loc Sferturile de fin­ală. Semi-finalele vor avea loc Sâmbăta în program cuplat cu jocuri de divizio­nare B şi C din Capitală. Sunt interca­lata astfel: ora 13 prima semifinală și ora 16 a doua. Finala se dispută Duminică la ora 15.45 pe terenul UCB Venus, între jocurile divizionare A Metalochimic—■ Jiul şi CFRB-CFRT. Programul întregii competiţianî va fi alcătuit în cursul zilei de astăzi. A­ I «cupa a­rlus» mâini la «ucb venusTI » ********** * ♦ i*hw«m UN TURNEU DIVIZIONAR A CU DINAMO, C.F.R. PETROLUL SI METALOCHIMIC M ANUNTAT IN NUMĂRUL NOSTRU DE ERI că arenî UCB Venus va găzdui mâine un foarte interesant și chiar pa­sionant turneu între patru echipe divizionare A din București. Or­ganizarea acestei competiţiuni re­vine ARLUS'ului care a dotato cu un foarte frumos trofeu denumit „CUPA ARLUS”. Participă la acest turneu echi­pele: DINAMO, CFR, PETROLUL şi METALOCHIMIC, iar progra­mul a fost stabilit prin tragere la sorţi. » Ora 14.30: CFR * Metal© chimic C*s*a (0.30: Dinamo - Pe M­ul In primul moment se stabilise ca jocurile să se dispute sistem fulger, adică în câte două reprize a 20 de minute, dar ulterior, gru­pările c au intervenit pentru a juca jocuri întregi, cu reprize de 45 minute. Astfel că mâine, sportivii bucureșteni vor asista la jocuri întregi eliminatorii, învingătorii se vor întâlni între ei şi învinşii în­tre ei la o dată care se va stabili ulterior.­ Aşadar, pe de o pa­rte jocuri eli­minatorii, iar pe de alta jocuri întregi. Ceea ce păstrează intact interesul pentru aceste matchuri căare servesc drept o repetiţie ge­nerală nu numai la jocurile ofi­ciale de Duminică, ci la jocurile de campionat dintre aceste patru formaţii divizonare. In partidele de mâine, echipele participante­­vor­­prezenta formaţii remaniate pentru că ele consideră turneul drept un foarte nimerit prilej de a verifica echipele pro­babile care vor juca Duminică în campionat. Astfel, PETROLUL va reintro­duce pe Petrescu în postul de half centru iar Tor­joc va trece half dreapta. Braun va face în echipa lui DINAMO o încercare care — după el — va produce senzaţie. CFR­ va beneficia şi de Comșa (Continuare în pag. 3-­ col. 3) , WT POPESCU (Petrolul) I Paranteze­i I de la Cluj­­ C­LUJUL ANULUI 1948 a­ fost orașul cantonamem­n tului, recordurilor reborâte.a entuziasmului tineresc, confir­mă-i ni categorice a descoperirilor Ci V T dar și locul unor întâmplări f mai mult sau mai pufin amu-­ zante. } © SCHULERI ISI DOROIRA* PROPRIUL RECORD? !? In finală la aruncarea greutăţii , Walter Schuler­, recordmanul pro - bei cu 14.82 m. şi a doborât recor­­­did cu o aruncare de 13 m. Cum­ e posibil? Simplu! î Greutatea după ce a luat con-t tact cu pământul a continuat ro-­­­sogolir­ea şi a lovit fanionul care1 marca locul recordului naţional.­­ Deşi nimeni nu poate ’contestai valabilitatea doborâtei, totuşi ve- * chiul record va continua să s€­­ mână..„ în picioare. } ® ILUZIA CA AVEM UN SARI­­ TOR DE PESTE 7 M LA LUN- * GIME f In timp ce concurenţii de la\ lungime îşi măsuraţi pdlşii, unul­ dintre eî a făcut o­­ săritură de­ încercare. Căderea pe nisip s’st Prodv,s dincolo de steguleţul cei indica­t m. şl. câteva glasuri au T strigat entuziasmate. Ceî ce Pri­ţ viscfTă săritura au împărăşit «sar.J priza* şi celor neatenţi aşa că ^ Paul Gesngale­ț (Continuare la rubrica) V

Next