Sportul Popular, septembrie 1948 (Anul 4, nr. 1122-1151)
1948-09-02 / nr. 1123
. r ~ ^ - — - — l MĂSURA COMITETULUI EXECUTIV U.S.C.FR IA ÎNTĂRIT considerabil ! ECHIPA FEROVIARĂ E chipa de football ®.f.r DIN BUCUREŞTI a început e candionatul cu o formaţie lipsită de Marian şi portarul Valentin Stănescu cu o victorie pentru a pierde în etapa doua la Cluj în faţa CFR-ulu din localitate. Se cunosc desigur motivele eliminării acestor jucător din rândurile echipei şi nu puţini sunt acei care afirmă, că de lipsa acestor jucători se va resimţi formaţia ceferistă. Dacă am considera echipa CFR B ca o echipă ruptă de realităţile vieţii ca o maşină fară suflet pusă să funcţioneze 90 de minute cât este timpu de joc — desigur,, că aceasta ar fi situaţia şi ar trebui, să stabilim, ci conducerea USCFR a făcut un act curajos de slăbire a echipei prin eliminarea celor doi, — pentru a curaţi rândurile jucătorilor. In realitate, situaţia se prezintă cu totul altfel şi noi suntem convinşi, că echipa CFR nu numai că n’a slăbit, ci dimpotrivă, s’a întărit considerabil prin eliminarea celor doi jucători şi a antrenorului. Căci aceştia au întreţinut prin atitudinea lor de provocare, de indisciplină şi de apucături mici burgheze retrograde o atmosferă de permanentă agitaţie nesănătoasă în sânul echipei, care a dus la rezultate proaste din punct de vedere moral şi ca urmare, la înfrângeri sportive. Beţiile repetate, înjurăturile, timp pierdut în plimbări şi în cârciumi, lipsa de punctualitate la programul sportiv şi sustragere sistematică de la muncă, au caracterizat pe aceşti jucători în comportarea lor, lucru ce nu mai putea continua fără periclitarea întregii echipe a CFR-ului. IN ACEASTA SITUAŢIE ELIMINAREA LOR NU CONSTITUE NICIDECUM UN ACT DE SLĂBIRE A ECIPEI, CI ÎNTĂRIREA EI PRIN DISCIPLINA SPORTIVA ŞI PRINTR’O ATITUDINE MORALA MAI SANATOASA FAŢA DE TOATE PROBLEMELE MUNCII ŞI ALE SPORTULUI. Echipa CFR B, purificată de prezenţa acestei carii care rodea însuşi potenţialul de luptă al echipei, va putea să renască mai combativă, mai unitară şl mai sănătoasă, purtând cu ea simpatiile tuturor oamenilor muncii cari vor să vadă In echipa CFR B o echipă care trebue să reprezinte într’adevăr tendinţele de mai bine din sportul românsc. SANCŢIUNEA ELIMINĂRII CELOR DOI jucători a fost privită de unii ca o măsură neserioasă, cum s’au mai luat la noi şî în trecut şi cari au fost urmate de amnestii, de reabilitare sau de alte acte de iertare a pedepselor. Prin acest fel de a minimaliza seriozitatea măsurii de eliminare se caută chiar anularea efectului de exemplu al acţiunii Comitetului Executiv al Uniunii Sindicale CFR. Prin acest fel de a vedea, unele grupări caută de acum să se sustragă de la obligația mor vagă pe care o au de a învăța din exemplul muncitorimii ceferiste în a elimina din rândurile lor elementele burgheze, nesănătoase. Acest fel de a vedea dovedeşte o complectă lipsă de seriozitate un oportunism contrar moralei sănătoase, împotriva căruia trebue să lupte elementele conştiente de la conducerea grupărilor, pentru a se lepăda odată de greşelile trecutului care apasă nici felul de a lucra a multora din grupările noaste» I #■ AR IN CE PRIVEŞTE soarta celor doi jucători, eliminarea lor din sport nu este definitivă şi inapelabilă. Căci cei doi nu au fost eliminaţi şi din muncă în acelaş timp. Ei rămân şi mai departe funcţionarii căilor ferate, în care calitate, calea apelului le este larg deschisă. Ei au posibilitatea să se reabiliteze în domeniul muncii productive încadrându-se în munca de reconstrucţie a ţării noastre. După o verificare îndelungată în câmpul muncii şi ducând o viaţă sănătoasă, celor doi tineri cari s’au abătut de pe drumul moralei, li se oferă posibilitatea reîncadrării în marea familie sportivă, dar numai după ce muncitorimea ceferistă va constata această schimbare de viaţă intervenită la cei doi jucători. In acest caz, cu acordul Confederaţiei Generale a Muncii şi al Organizaţiei Sportului Popular, s’ar putea reda celor doi dreptul de a activa din nou pe terenurile de sport. Până atunci însă actul cinstit şi curajos al conducătorilor ceferişti constitue un exemplu luminos, arătând calea de urmat pentru însănătoşirea grupărilor noastre sportive. Filmul probelor campionatelor naţionale de la Cluj — ASTAZI SĂRITURILE — 671 m; IMm; 3.80 m; 13.69 m. Pairc ■ 'cifre cu zecimalele hr, care redau aritmetic valorile atletice ale săritorilor noştri din cadrul campionatelor de la Cluj. Vă prezentăm astăzi, in continuare, filmul săriturilor... LUNGIMEA: răspund prezent treisprezece concurenţi, care »au după cum urmează: POENARU: dep; 646; 649; 647; 836. 644. WIESENMEYER: dep; 662; dep; dep; 661; renunțat. VIRG DUMITRESCU: 659; 637; 636; 618; 632; 651. HEINRICH: 630; 632; dep. TOPOLOVEANU: 619; 653; 653; 659; 652; 658. OCT. MARCU: 485; 580; 560. RUJA TH.: 575; 629; 650; dep; 632; dep. DUDU C-TIN: dep; 619; dep. LINȚA GH.: dep; 556; 589. GURAN MIHAI: dep; dep; renunță. TOMEȘI ȘT.: 546; 528; 638. BRAN: dep; dep; dep. LAURIAN TAUS: dep. 671; 670; dep; 688 dep. Din tabloul de mai sus, remarcați că doar VIRGIL DUMITRESCU şi VICTOR TOPOLOVEANU n’au depăşit nici o săritură, că WIESENMEYER a avut numai două sărituri una în eliminatorii, cealaltă în finală, că BRAN — cu oarecari şanse. A depăşit toate încercările şi că însfârşit campionul TAUS, care cuce. ..Ca cu această ocazie primu-i titlu staţional, din şase sărituri a depăşit jumătate, iar celelalte trei le-a sărit la un interval de numai trei centimetri. Interesant mai a faptul — desigur îmbucurător—că iarăşi avem pe toţi cei şase finalişti aproape peste 650 m., că în afară de ei încă trei au sărit peste şase metri şi că toţii sunt băieţi tineri, susceptibili de progres, de la care aşteptăm de cât de curând şapte metri. ÎNĂLŢIMEA, adună şi ea doisprezece concurenţi, din care doi în afară de concurs. Se începe să se sară deja 1.60 m, înălţime pe care o trec din prima încercare: WIESENMEYER, HEINRICH BUHLEA, BAIEŞU, TAKACI, MACOVEI, PUŞCAŞ şi NAGHI. Din a doua încercare sar: PREDA MARIUS şi SGAVARDEA, iar l la ultima: EMERIC. La 165 sar: BAIEŞU, MACAVEI şi PUŞCAŞ din prima: WIESENMEYER, HEINRICH, POST, NAGHI din a dea şi singur TAKACI din ultima. Rămân însă: PREDA, BUHLEA, EMERIK Şi SGAV ARDEA. La 170 unde rămân WESENMEYER, BAIEŞU, TAKACI şi NAGH!, intră în concurs SOTER, care firesc" sare din prima, ca şi YOST şi PUŞCAŞ, MACOVEI sare din a doua, iar HEINRICH după ce doboară de două ori, amână a treia încercare pentru.. 175 m. unde doboară. Tot aci doboară şi VOST ca şi MACAVEI — SOETER sare din prima, PUŞCAŞ din a doua. De aci înainte rămâne singur SOETER, care sare şi 1.80 tot din prima încercare şi doar la 1.80 corectează. Romeo Vîlaara (Continuare la rubrică) ZENO DRĂGOMIR Şahul în „ Cupa Unităţii Tineretului“... 10.00 participanţi, primul campionat naţional femenin de şah la care s’aţ prezentat 1 1.500 concurente, nouă talente descoperite, ia-tă bilanţul realizărilor şahului, realizări obţinute (frăţie C. U. T.-ului. 1 10 SEPTEMBRIE 1948. O zi pe care istoria sportiui nostru o va încrusta la joc de cinste pe răbojul marilor evenimente Concursurile finale ale CUPEI UNITĂŢII TINERETULUI programate în Capitală, sunt fără îndoială manifestaţiile cele mai de seamă ale amilt.i După ce, timp de două luni de vie, uriaşa campanie de trafung cristalizat în jurul său centre necunoscute altădată în sport, adunând la.start -tite de mii de concureţi, iată că s-a apropiat şi ziua scadenţei. Finalele judeţene, dar mai ales provincialele au evidenţiat o serie de elemente extrem de valoroase, elemente (Continuare în pag. 2-a col. 6—7) Redacţia şi Administraţia: Str. SĂRINDAR 5-7-9. — BUCUREȘTI Secretariat 3.19.36 Terniin. • Tipografia 3.84.39 Telefoane. Redacțîa 4.07.48 ______________Administraţia 6.14.00 AHOL IV—No. 6 PAGINI 5 LEI Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni. Taxa poștală plătită In numerar 106.523.945. Cont CEC Nr. 7.655 jTURNEU IHTIRESANT ASTĂZI LA^UCB^VIRNUS» ! DINAMO - PETROLUL SI C. F- H. - METALOCHIMIC IN CADRUL CUPEI CARLUS, PROGRAMUL SAPTAMANAL DE FOOTBALL din Capitală, cuprinde o etapă amicală care va servi celor patru echipe bucureştene participante, drept un foarte bun prilej de verificare a formaţiilor înainte de C. F. R. Justin Apolzan — Mari — Darok Urechiatu — Mîhăilescu Zavoda — Filotti Lungul—Bartha—Tănăsescu AriTdT^I C KY~K R DNER Bădiţi — Drăgan — Cricuoiu Florea — Nicuşor Popa Moise — Anghel Vărzan I - Dobrescu * Pozsgal Voinescu Metalochim Ic etapa divizionară de Duminică. Este vorba de „Cupa ARLUS", o competiţie eliminatorie care se va consuma în două etape. Prima are loc astăzi după amiază pe terenul UCB Venus şi, după cum se ştie, programează două întâlniri extrem de interesante: Ora 14.30: CFR.—Metallochimic Ora 16.30: Dinamo—Petrolul. Simpla citire a acestor două partide suscită interesul de care vorbeam. Se întâlnesc patru echipe — dintre care două pentru prim® dată — dornice de a-şi însuşi invidiatul trofeu pus în joc. Iar două dintre ele vor să folosească prilejul pentru a obţine o reabilitare după eşecurile suferite în etapa divizionară precedentă. Verificarea şi a tradiţiei DACA echipele îşi vor putea verifica formaţiile azi înainta ele Jocurile oficiale de Duminică- spectatorii au ocazia să In pauza dintre matchurile de astăzi de pe Stadionul ,JJ. C. B. l’enus", se va conferenţia desine „SPORTUL IN UNIUNEA SOVIETICA”. Iesă şi ei o verificare a tradiiei matchului DINAMO—PETROLUL. Şi acum este posibilă această verificare a ceea ce se spune că este tradiţie. Sâmbătă, Dinamo a făcut dovada unei forme bune (făcând abstracţie ile acea autorîncredere a jucătorilor), iar Duminică Petrolul a pierdut un Joc ca şi câştigat la meci roman, p© linia rezultatelor din etapa trecută, astăzi trolicus să câştige Dinamo, mai ales că şi echipa îi funcţionează mai bine, dispune de o mai mare omogenitate şi eficacitate decât Pe DINAMO ! Ivan Ambru —Teodorescu—Novac ' Ignat — Siclovan 1 Apostol — Moisescu Bartha — Ozon — Nadu [ Arb. d. TICXTlIESCU ' Marinescu—Popescu—PTFcop' lordache — Flamaropol Pepelea — Torjoc Drăgan-Petrescu-Tănăsescu Popovîci PETROLUL. trolul. Aceasta pe de o parte Pa de at* (Continuare la rubrică) NOVAC (Dinamo) CINE VA CÂŞTIGA CAMPIONATUL CICLIST DE FOND PE ANUL 1948? O PROBA DESCHISĂ !IN CARE BU€U«EŞTENII MCRHADIAW, MAR IA NICuZeSCU SI PANTAZESCU VOR LUPTA DIN GREU ORI PROVINCIALII Campionatul naţional de fond pe 1948, una dintre cele mai importante probe ale sezonului ciclist, se va desfăşura Duminică pe un traseu deosebit de dificil măsurând o distanţă totală de 265 km. Cei mai buni ciclişti din Capitală şi provincie, verificaţi în urma „ Cupei Victoriei” şi „Cursei Eliberării”, vor duce o luptă înverşunată pentru câştigarea tricoului de campion naţional, un trofeu de invidiat. Aşii bucureşteni la start Dintre cicliştii pe care ii va prezenta Capitala, se detaşează în mod special , cei trei”. MARIN NICULESCU, campionul J. B. E. C. de fond. ER VÂNT NORHADIAN, campionul naţional de anul trecut şi DUMITRU PANTATTPACU un vftrchin al ArifStfir ftfllCe s’a afirmat puternic în cursul acestui an. La fel, DEDE NEGOESCU, CONSTANTIN CIOHODARU, IULIAN GOCIMAN, MARTIE ŞTEFANESCU, ION SILVESTRU, VICTOR NAIDIN, OLAH ALEXANDRU, VICTOR DRAGANESCU etc., se vor lupta pentru a reuşi comportări cât mai onorabile şi, implicit să obţină un joc de frunte în clasamentul campionatului. In rândurile de mai jos vom încerca o prezentare a „ateuurilor” cu care se prezintă alergătorii bucureşteni în cursă. INCEPEM CU MARIN NICULESCU, care în urma performanţelor reuşite în cursele, din, ţară şi peste hotare (Continuare la rubrică) . MARIN NTVULESCU JOI 2 SEPTEMBRIE 1948 ABONAMENTE ANUALE Studenţi, sindicalişti, militari, lunar 120 lei Instituţii ................................... 5.000 „ Particulari .............. 3.000 „ ANDREI ALEXANDROV. JDANOV A ÎNCETAT DIN VIATA In ultima zi a lunei August s’a stins din viaţă, după o boală grea unui din făuritorii şi activiştii de frunte ai Partidului Comunist al statului sovietic, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunei Sovietice şi deputat în Sovietul Suprem al URSS, generalul Colonel ANDREI ALEXANDROVICI JDANOV. Teoretician marxist de frunte şi unul din propagandiştii cei mai talentaţi ai măreţelor idei ale lui Lenin şi Stalin, Andrei Alexandrovici Jdanov a făcut o serie de rapoarte strălucite asupra problemelor de literatură, artă, filosofie şi asupra situaţiei internaţionale. Conducând munca de agitaţie şi propagandă a Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice, Andrei Alexandrovici Jdanov cunoştea în deamănunt problemele literaturii şi presei, lucrările sale în acest sens fiind un minunat isvor de călăuzire a scrisului pe linia marxist-leninistă. întreaga lui viaţă a fost o luptă neîntreruptă împotriva ideologiei burgheze putrede, fiind purtătorul stindardului pentru victoria ideilor progresiste în filosofie, literatură şi artă. De aceea după cum spune telegrama Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român către Comitetul Central al Partidului Comunist (bolşevic) al URSS, nu vom uita niciodată minunata pildă a drumului de vieaţă a acestui dârz luptător pentru triumful ideii socialismului în întreaga lume. N, Dragomircu Ieri a fost ultima zi când în Braşov, chiar sub poalele Tâmpei, au răsunat „bombele” trăgătorilor din echipele naţionale de volley-ball ale R. P. R. S-au împlinit ieri 17 zile de când 12 jucători şi 9 jucătoare de volley-ball sunt cantonaţi în întreg etajul opt al hotelului Aro-Palace. Şaptesprezece zile în care locuitorii Braşovului se deprinseseră să vadă zilnic pe străzile oraşului un grup compact de ,,traininguri albastre” îndreptăndu-se disciplinat, sus, la poalele Tâmpei unde un teren de tennis a fost transformat în teren de volleyball pentru a servi drept câmp de activitate celor mai buni jucători şi jucătoare din R. P. R. Locuitorii din Braşov au regretat cel mai mult plecarea lotului naţional de volteyball din localitate. In fiecare zi, la orele fixe când se făcea antrenamentul pe teren, spectatorii sezonişti şi localnici, erau prezenţi pentru a asista la „lucrul” băeţilor şi fetelor care ne vor reprezenta la Sofia. Dar activitatea lotului naţional cantonat la Braşov era mult mai vastă decât ceea ce puteau vedea spectatorii din localitate. Astfel, în spaţiul suficient de mare al etajului opt şi al terasei hotelului Aro Palace, avea loc zilnic desfăşurarea programului care cuprindea: exerciţii fizice, vizite medicale, duş, odihnă, şedinţe tehnice teoretice, şedinţe de educţie cetăţenească şi mese calculate la 5600 calorii pe zi, 10 mingii şi 21 corzi pentru sărit era materialul car© servea activităţii lotului. Echipa feminină deţine o formă excepţională Rezultatele, din punct de vedere tehnic, al® cantonamentului de la Braşov, sunt excepţionale în ceeea ce priveşte echipa feminină. Forma pe care o deţine naţionala noastră feminină este foarte bună Singura echipă masculină dsalo- Rodica SSdeaim CTR a fost nevoită să cedeze în două «e(Continuare la rubrica) . pUPA 17 ZILE DE CANTOfriAML^T LA ESSASOV? ECHIPA NATIONALA DE VOLLEY-BALL PLEACĂ ASTĂZI LA SOFIA PENTRU A PARTICIPA LA J.B.E.Q. Comitetul central psp a trimis Confederaţiei Generale a Muncii din RPÎi următoarea telegramă. „Cu ocazia sărbătoririi a patru ani de la refacerea pe baze unitare a mişcării sindicale din ţara noastră, Comitetul Central al Organizaţiei Sportului Popular, in numele tuturor sportivilor, urează Confederaţiei Generale a Muncii şi conducătorilor mişcării sindicale din RPR succes in muncă, pentru îndeplinirea sarcinilor ce stau astăzi în faţa muncitorimii organiizată In sindicate”. Ziua de 1 Septembrie 1914 este o dată însemnată în istoria poporului nostru Acum patru ani, mişcarea sindicalistă, care se manifestase viguros şi îu timpul de oprimare şi neagră exploatare a tuturor celor ce muncesc, de dinainte de 23 August 1944, şi-a strâns răndurile, a chemat sub steagul unităţii nepoţi muncitorii, de la oraşe şi sate, pentru a duce lupta comună împotriva celor care — făţiş sau ascuns — căutau să pună stavilă mersului înainte spre o viaţă mai bună, pentru lumea muncitoare. Lupta a fost grea, pentru că pe lângă duşmanii din afara mişcării sindicale, exploatatorii şi vârfurile reacţionare din ţara noastră, unitatea muncitorească era iSubmina fi de anumite elemente social-democrat. Aceştia, încă, au fost demascaţi, rând pe râad, şi alungaţi de muncitorimea conştientă, din mij locul ei. Sportivii din Republica noastră Populară sărbătoresc, pe lâtngâ aniversarea a patru mi de la refacerea mişcării sindicale, şi pe aceea a urnei mari biruinţi. INTRAREA SPORTULUI NOSTRU PE ADEVĂRATUL LUI FĂGAŞ. Timp de patru ani, alâturi de lupta împotriva exploatatorilor şi duşmaniilor clasei muncitoare, sportivii au dus lupta de îndepărtare a practicilor mercantiliste şi bolnăvicioase din sportul burghez EDUCAŢIA FIZICĂ A DEVENI UN BUN AL POPORULUI, UN MIJLOC DE ÎNTĂRIRE FIZICĂ, DE ELEVAŢIE MORALA, O ÎNALTĂ ŞCOALĂ DE EDODARE A VOINŢEI DE A ÎNVINGE, DE A TRECE ORICE OBSTACOL. Profesionismul, această racilă care transformă spertul în teatru •ment do satisfacere a poftotei de câştig als câtorva afacerişti, lipsiţi da scrupule a dispărut In locul lui, s’a întronat spiritul nea, sărnătos, al sportului practicat din plăcerea de a-1 practic» dia dorinţa de a respira aerul proaspăt depe stadioanele plice de viață şi tinereţe. S’A INTRODUS IN SPORT — ca şi in toate domeniile de activitate — O NOUĂ MORALĂ, morala proletară. Sportivii au av.am o altă atitudine faţă de muncă; ei se fortifică pa stadioane pentru a fi folositori tării, la uriaşul efort A r«(Contiruare în pag. 3-a Col. 2~3) O ANIVERSARE