Sportul Popular, septembrie 1948 (Anul 4, nr. 1122-1151)

1948-09-02 / nr. 1123

. r ~ ^ - — - — l M­Ă­S­U­R­A­­ COMITETULUI EXECUTIV U.S.C.FR IA ÎNTĂRIT considerabil ! ECHIPA FEROVIARĂ E­ chipa de football ®.f.r DIN BUCUREŞTI a început e can­dionatul cu o formaţie lipsită de Marian şi portarul Valentin Stănescu cu o victorie pentru a pierde în e­tapa doua la Cluj în faţa CFR-ulu din localitate. Se cunosc desigur mo­­tivele eliminării acestor jucător din rândurile echipei şi­­ nu pu­­ţini sunt acei care afirmă, că de lipsa acestor jucători se va resimţi forma­ţia ceferistă. Dacă am considera echipa CFR B ca o echipă ruptă de realităţile vieţii ca o maşină fară suflet pusă să func­­ţioneze 90 de­ minute cât este timpu de­ joc — desigur,, că aceasta ar fi situaţia şi ar trebui, să stabilim, ci conducerea USCFR a făcut un act cu­­rajos de slăbire a echipei prin elimi­narea celor doi, — pentru a curaţi rândurile jucătorilor. In realitate, si­tuaţia se prezintă cu totul altfel şi noi suntem convinşi, că echipa CFR nu numai că n’a slăbit, ci dimpotrivă, s’a întărit considerabil prin eliminarea ce­lor doi jucători şi a antrenorului. Căci aceştia au întreţinut prin ati­tudinea lor de provocare, de indiscipli­nă şi de apucături mici burgheze re­trograde o atmosferă de permanentă agitaţie nesănătoasă în sânul echipei, care a dus la rezultate proaste din punct de vedere moral şi ca urmare, la înfrângeri sportive. Beţiile repetate, înjurăturile, timp pier­dut în­ plimbări şi în cârciumi, lipsa de punctualitate la programul sportiv şi sustragere sistematică de la muncă, au caracterizat pe aceşti jucători în com­portarea lor, lucru ce nu mai putea continua fără periclitarea întregii echipe a CFR-ului. IN ACEASTA SITUAŢIE ELIMINA­REA LOR NU CONSTITUE NICIDE­­CUM UN ACT DE SLĂBIRE A E­­CIPEI, CI ÎNTĂRIREA EI PRIN DIS­CIPLINA SPORTIVA ŞI PRINTR’O ATITUDINE MORALA MAI SANA­­TOASA FAŢA DE TOATE PROBLE­MELE MUNCII ŞI ALE SPORTULUI. Echipa CFR B, purificată de pre­zenţa acestei carii care rodea însuşi potenţialul de luptă al echipei, va putea să renască mai combativă, mai unitară şl mai sănătoasă, purtând cu ea sim­patiile tuturor oamenilor muncii cari vor să vadă In echipa CFR B o echi­pă care trebue să reprezinte într’ade­văr tendinţele de mai bine din sportul românsc. S­ANCŢIUNEA ELIMINĂRII CE­LOR DOI jucători a fost privită de unii ca o măsură neserioasă, cum s’au mai luat la noi şî în trecut şi cari au fost urmate de amnestii, de reabilitare sau de alte acte de iertare a pedepselor. Prin acest fel de a mini­maliza seriozitatea măsurii de elimina­re se caută chiar anularea efectului de exemplu al acţiunii Comitetului Execu­tiv al Uniunii Sindicale CFR. Prin a­­cest fel de a vedea, unele grupări caută de acum să se sustragă de la o­­bligația mor vagă pe care o au de a învăța din exemplul muncitorimii cefe­riste în a elimina din rândurile lor e­­lementele burgheze, nesănătoase. Acest fel de a vedea dovedeşte o complectă lipsă de seriozitate un o­­portunism contrar moralei sănătoase, împotriva căruia trebue să lupte ele­mentele conştiente de la conducerea gru­părilor, pentru a se lepăda odată de greşelile trecutului care apasă nici felul de a lucra a­ multora din grupările noa­ste» I #■ AR IN CE PRIVEŞTE soarta ce­lor doi jucători, eliminarea lor din sport nu este definitivă şi inapelab­ilă. Căci cei doi nu au fost eliminaţi şi din muncă în acelaş timp. Ei ră­mân şi mai departe funcţionarii căilor ferate, în care calitate, calea apelului le este larg deschisă. Ei au posibilitatea să se reabiliteze în domeniul muncii productive încadrându-se în munca de reconstrucţie a ţării noastre. După o verificare îndelungată în câmpul muncii şi ducând o viaţă sănă­toasă, celor doi tineri cari s’au abătut de pe drumul moralei, li se oferă posi­bilitatea reîncadrării în marea familie sportivă, dar numai după ce muncito­rimea ceferistă va constata această schimbare de viaţă intervenită la cei doi jucători. In acest caz, cu acordul Con­­federaţiei Generale a Muncii şi al Or­ganizaţiei Sportului Popular, s’ar putea reda celor doi dreptul de a activa din nou pe terenurile de sport. Până atunci însă actul cinstit şi curajos al conducătorilor ceferişti con­­stitue un exemplu luminos, arătând ca­lea de urmat pentru însănătoşirea gru­părilor noastre sportive. Filmul probelor campionatelor naţionale de la Cluj — ASTAZI SĂRITURILE — 6­71 m; IM­m; 3.80 m; 13.69 m. Pairc ■ 'cifre cu zecimalele hr, care redau aritmetic valorile atletice ale săritorilor noştri din ca­drul campionatelor de la Cluj. Vă prezentăm astăzi, in continuare, filmul săriturilor... LUNGIMEA: răspund prezent trei­sprezece concurenţi, care »au după cum urmează: POENARU: dep; 646; 649; 647; 836. 644. WIESENMEYER: dep; 662; dep; dep; 661; renunțat. VIRG DUMITRESCU: 659; 637; 636; 618; 632­; 651. HEINRICH: 630; 632; dep. TOPOLOVEANU: 619; 653; 653; 659; 652; 658. OCT. MARCU: 485; 580; 560. RUJA TH.: 575; 629; 650; dep; 632; dep. DUDU C-TIN: dep; 619; dep. LINȚA GH.: dep; 556; 589. GURAN MIHAI: dep; dep; renunță. TOMEȘI ȘT.: 546; 528; 638. BRAN: dep; dep; dep. LAURIAN TAUS: dep. 671; 670; dep; 688 dep. Din tabloul de mai sus, remarcați că doar VIRGIL DUMITRESCU şi VICTOR TOPOLOVEANU n’au de­păşit nici o sări­tură, că WIESEN­­MEYER a avut numai două sărituri una în eliminatorii, cealaltă în fi­nală, că BRAN — cu oarecari şanse. A depăşit toate încercările şi că în­­sfârşit campionul TAUS, care cuce. ..Ca cu această ocazie primu-i titlu staţional, din şase sărituri a depăşit jumătate, iar celelalte trei le-a sărit la un interval de numai trei centi­metri. Interesant mai a faptul — desigur îmbucurător—că iarăşi avem pe toţi cei şase finalişti aproape peste 650 m., că în afară de ei încă trei au sărit peste şase metri şi că toţi­i sunt băieţi tineri, susceptibili de progres, de la care aşteptăm de cât de curând şapte metri. ÎNĂLŢIMEA, adună şi ea doisprezece concurenţi, din care doi în afară de concurs. Se începe să se sară deja 1.60 m, înălţime pe care o trec din prima încercare: WIESENMEYER, HEIN­RICH BUHLEA, BAIEŞU, TAKACI, MACOVEI, PUŞCAŞ şi NAGHI. Din a doua încercare sar: PREDA MARIUS şi SGAVARDEA, iar l la ulti­ma: EMERIC. La 165 sar: BAIEŞU, MACAVEI şi PUŞCAŞ din prima: WIESENMEYER, HEINRICH, P­­OST, NAGHI din a dea şi singur TAKACI din ultima. Rămân însă: PREDA, BUHLEA, EMERIK Şi SGAV ARDE­A. La 1­70 unde rămân W­ESEN­­MEYER, BAIEŞU, TAKACI şi NA­­GH!, intră în concurs SOTER, care fi­resc" sare din prima, ca şi YOST şi PUŞCAŞ, MACOVEI sare din a doua, iar HEINRICH după ce doboară de două ori, amână a treia încercare pen­tru.. 175 m. unde doboară. Tot aci doboară şi VOST ca şi MA­CAVEI — SOETER sare din prima, PUŞCAŞ din a doua. De aci înainte rămâne singur SOE­TER, care sare şi 1.80 tot din prima încercare şi doar la 1.80 corectează. Romeo Vîlaara (Continuare la rubrică) ZENO DRĂGOMIR Şahul în „ Cupa Unităţii Tineretului“... 10.00 participanţi, primul campionat na­­­ţional femenin de şah la care s’aţ­ prezentat 1 1.500 concurente, nou­ă talente descoperite, ia-­­­tă bilanţul realizărilor şahului, realizări obţi­­­nute (frăţie C. U. T.-ului. 1 10 SEPTEMBRIE 1948. O zi pe care istoria sporti­­ui nostru o va încrusta la joc de cinste pe răbojul marilor eveni­mente Concursurile finale ale CU­PEI UNITĂŢII TINERETULUI pro­gramate în Capitală, sunt fără îndoia­lă manifestaţiile cele mai de seamă ale amilt.i După ce, timp de două luni de vie,­ uriaşa campanie de trafun­g cris­talizat în jurul său centre necunoscute altădată în sport, adunând la­.start -tite de mii de concureţi, iată că s-a apro­piat şi ziua scadenţei. Finalele judeţene, dar mai ales pro­­vincialele au evidenţiat o serie de ele­mente extrem de valoroase, elemente (Continuare în pag. 2-a col. 6—7) Redacţia şi Administraţia: Str. SĂRINDAR 5-7-9. — BUCUREȘTI Secretariat 3.19.36 Terniin. • Tipografia 3.84.39 Telefoane. Redacțîa 4.07.48 ______________Administraţia 6.14.00 AHOL IV—No. 6 PAGINI 5 LEI Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni. Taxa poștală plătită In numerar 106.523.945. Cont CEC Nr. 7.655 jTURNEU IHTIRESANT ASTĂZI LA^UCB^VIRNUS» ! DINAMO - PETROLUL SI C. F- H. - METALOCHIMIC IN CADRUL CUPEI CARLUS, P­ROGRAMUL SAPTAMA­­NAL DE FOOTBALL din Capitală, cuprinde o etapă amicală care va servi celor patru echipe bucureştene participante, drept un foarte bun prilej de ve­rificare a formaţiilor înainte de C. F. R. Justin Apolzan — Mari — Darok Urechiatu — Mîhăilescu Zavoda — Filotti Lungul—Bartha—Tănăsescu AriTdT^I C KY~K R DNER Bădiţi — Drăgan — Cricuoiu Florea — Nicuşor Popa Moise — Anghel Vărzan I - Dobrescu * Pozsgal Voinescu Metal­ochim Ic etapa divizionară de Duminică. Este vorba de „Cupa ARLUS", o competiţie eliminatorie care se va consuma în două etape. Prima are loc astăzi după amiază pe te­renul UCB Venus şi, după cum se ştie, programează două întâlniri extrem de interesante: Ora 14.30: CFR.—Metal­lochimic Ora 16.30: Dinamo—Pe­trolul. Simpla citire a acestor două partide suscită interesul de care vorbeam. Se întâlnesc patru echi­pe — dintre care două pentru prim® dată — dornice de a-şi în­­suşi invidiatul trofeu pus în joc. Iar două dintre ele vor să folo­sească prilejul pentru a obţine o reabilitare după eşecurile suferite în etapa divizionară precedentă. Verificarea şi a tradiţiei D­ACA echipele îşi vor putea verifica formaţiile azi îna­inta ele Jocurile oficiale de Duminică- spectatorii au ocazia să In pauza dintre mat­ch­urile de astăzi de pe Stadionul ,JJ. C. B. l’enus", se va confe­renţia desine „SPOR­TUL IN UNIUNEA SO­VIETICA”. Iesă şi ei o verificare­ a tradiiei matchului DINAMO—PETROLUL. Şi acum este posibilă această ve­rificare a ceea ce se spune că este tradiţie. Sâmbătă, Dinamo a făcut dovada unei forme bune (făcând abstracţie ile acea auto­rîncredere a jucătorilor), iar Duminică Pe­trolul a pierdut un­ Joc ca şi câşti­gat la meci roman, p© linia re­z­ultatelor din etapa trecută, astăzi trolicus să câştige Dinamo, mai ales că şi echipa îi funcţionează mai bine, dispune de o mai mare o­mogenitate şi eficacitate decât Pe­ DINAMO ! Ivan­­ Ambru —Teodorescu—Novac ' Ignat — Siclovan 1 Apostol — Moisescu Bartha — Ozon — Nad­u [ Arb. d. TICXTlIESCU ' Marinescu—Popescu—PTFcop' lordache — Flamaropol Pepelea — Tor­joc Drăgan-Petrescu-Tănăsescu Popovîci PETROLUL. trolul. Aceasta pe de o parte Pa de at* (Continuare la rubrică) NOVAC (Dinamo) CINE VA CÂŞTIGA CAMPIONATUL CICLIST DE FOND PE ANUL 1948? O PROBA DESCHISĂ !IN CARE BU€U«EŞTENII MCRHADIAW, M­AR I­A NICuZeSCU SI PANTAZESCU VOR LUPTA DIN GREU ORI PROVINCIALII C­ampionatul naţional de fond pe 1948, una dintre cele mai importante probe ale sezo­nului ciclist, se va desfăşura Du­minică pe un traseu deosebit de dificil măsurând o distanţă totală de 265 km. Cei mai buni ciclişti din Capitală şi provincie, verifi­caţi în urma „ Cupei Victoriei” şi „Cursei Eliberării”, vor duce o luptă înverşunată pentru câştiga­rea tricoului de campion naţio­nal, un trofeu de invidiat. Aşii bucureşteni la start Dintre cicliştii pe care ii va prezenta Capitala, se detaşează în mod special , cei trei”. MARIN NICULESCU, campionul J. B. E. C. de fond. ER VÂNT NOR­HA­DIAN, campionul naţional de a­­nul trecut şi DUMITRU PANT­A­­TTPACU­ un vftrchin al ArifS­tfir ftfllCe s’a afirmat puternic în cursul a­­cestui an. La fel, DEDE NEGOESCU, CONSTANTIN CIOHODARU, IU­LIAN GOCIMAN, MARTIE ŞTE­­FANESCU, ION SILVESTRU, VICTOR NAIDIN, OLAH ALE­XANDRU, VICTOR DRAGANES­­CU etc., se vor lupta pentru a reuşi comportări cât mai onora­bile şi, implicit să obţină un joc de frunte în clasamentul campio­natului. In rândurile de mai jos vom în­cerca o prezentare a „ateu­urilor” cu care se prezintă alergătorii bucureşteni în cursă. INCEPEM CU MARIN NI­­­­CULESCU, care în urma performanţelor reuşite în cursele, din, ţară şi peste hotare (Continuare la rubrică) . MARIN NT­VULESCU JOI 2 SEPTEMBRIE 1948 ABONAMENTE ANUALE Studenţi, sindicalişti, militari, lunar 120 lei Instituţii ................................... 5.000 „ Particulari .............. 3.000 „ ANDREI ALEXANDROV.­ JDANOV A ÎNCETAT DIN VIATA I­n ultima zi a lunei August s’a stins din viaţă, după o boală grea unui din făuritorii şi activiştii de frunte ai Partidului Comunist al statului sovietic, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunei Sovietice şi deputat în Sovietul Suprem al URSS, generalul Colonel ANDREI ALEXANDROVICI JDANOV. Teoretician marxist de frunte şi unul din propagandiştii cei mai talen­taţi ai măreţelor idei ale lui Lenin şi Stalin, Andrei Alexandrovici Jdanov a făcut o serie de rapoarte strălucite asupra problemelor de literatură, artă, filosofie şi asupra situaţiei internaţionale. Conducând munca de agitaţie şi propagandă a Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice, Andrei Alexandrovici Jdanov cunoştea în deamănunt problemele literaturii şi presei, lucrările sale în acest sens fiind un minunat isvor de călăuzire a scrisului pe linia marxist-leninistă. întreaga lui viaţă a fost o luptă neîntreruptă împotriva ideologiei bur­gheze putrede, fiind purtătorul stindardului pentru victoria ideilor progre­siste în filosofie, literatură şi artă. De aceea după cum spune telegrama Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român către Comitetul Central al Partidului Comunist (bolşe­vic) al URSS, nu vom uita niciodată minunata pildă a drumului de vieaţă a acestui dârz luptător pentru triumful ideii socialismului în întreaga lume. N, Dragomircu Ieri a fost ul­tima zi când în Braşov, chiar sub poalele Tâmpei, au ră­sunat „bombe­le” trăgătorilor din echipele naţionale de volley-ball ale R. P. R. S-au împlinit ieri 17 zile de când 12 jucători şi 9 jucătoare de volley-ball sunt cantonaţi în întreg etajul opt al hotelului Aro-Palace. Şaptesprezece zile în care lo­cuitorii Braşovului se deprinsese­­ră să vadă zilnic pe străzile ora­şului un grup compact de ,,trai­­ninguri albastre” îndreptăndu-se disciplinat, sus, la poalele Tâm­pei unde un teren de tennis a fost transformat în teren de volleyball pentru a servi drept câmp de activitate celor mai buni jucători şi jucătoare din R. P. R. Locuitorii din Braşov au regre­tat cel mai mult plecarea lotului naţional de voltey­ball din locali­­tate. In fiecare zi, la orele fixe când se făcea antrenamentul pe teren, spectatorii sezonişti şi lo­calnici, erau prezenţi pentru a a­­sista la „lucrul” băeţilor şi fete­lor care ne vor reprezenta la So­fia. Dar activitatea lotului naţional cantonat la Braşov era mult mai vastă decât ceea ce puteau vedea spectatorii din localitate. Astfel, în spaţiul suficient de mare al etajului opt şi al terasei hotelului Aro­ Palace, avea loc zil­nic desfăşurarea programului care cuprindea: exerciţii fizice, vizite medicale, duş, odihnă, şedinţe tehnice teoretice, şedinţe de edu­­cţie cetăţenească şi mese calcula­te la 5600 calorii pe zi, 10 mingii şi 21 corzi pentru să­rit era materialul car© servea ac­tivităţii lotului. Echipa feminină deţine o formă excepţională Rezultatele, din punct de vedere tehnic, al® canto­namentului de la Braşov, sunt ex­cepţionale în cee­ea ce priveşte echi­­pa feminină. Forma pe care o deţine naţionala noastră feminină este foarte bună Singura echipă masculină dsa­lo- Rodica SSdeaim CTR a fost nevoită să cedeze în două «e­(Continuare la rubrica) . pUPA 17 ZILE DE CANTOfriAML^T LA ESSASOV? ECHIPA NATIONALA DE VOLLEY-BALL PLEACĂ ASTĂZI LA SOFIA PENTRU A PARTICIPA LA J.B.E.Q. C­omitetul central psp a trimis Confederaţiei Generale a Muncii din RPέi următoa­rea telegramă. „Cu ocazia sărbătoririi a pa­tru ani de la refacerea pe baze unitare a mişcării sindicale din ţara noastră, Comitetul Central al Organizaţiei Sportului Popu­lar, in numele tuturor sportivi­lor, urează Confederaţiei Gene­rale a Muncii şi conducătorilor mişcării sindicale din RPR succes in muncă, pentru înde­plinirea sarcinilor ce stau as­tăzi în faţa muncitorimii orga­niizată In sindicate”. Ziua de 1 Septembrie 1914 este o dată însemnată în istoria po­porului nostru Acum patru ani, mişcarea sindicalistă, care se ma­nifestase viguros şi îu timpul de oprimare şi neagră exploatare a tu­turor celor ce muncesc, de dinainte de 23 August­ 1944, şi-a strâns răn­durile, a chemat sub steagul uni­tăţii ne­poţi muncitorii, de la oraşe şi sate, pentru a duce lupta comu­nă împotriva celor care — făţiş sau ascuns — căutau să pună sta­vilă mersului înainte spre o viaţă mai bună, pentru lumea munci­toare. Lupta a fost grea, pentru că pe lângă duşmanii din afara mişcării sindicale, exploatatorii şi vârfurile reacţionare din ţara noastră, unita­tea muncitorească era iSubmina­ fi de anumit­e elemente social-demo­crat. Aceştia, încă, au fost demas­caţi, rând pe râad, şi alungaţi de muncitorimea conştientă, din mij­ locul ei. Sportivii din Republica noastră Populară sărbătoresc, pe lâtngâ a­­niversarea a patru mi de la reface­rea mişcării sindicale, şi pe aceea a urnei mari biruinţi. INTRAREA SPORTULUI NOSTRU PE ADEVĂ­RATUL LUI FĂGAŞ. Timp de pa­tru ani, alâturi de lupta împotriva exploatatorilor şi duşmaniilor cla­sei muncitoare, sportivii au dus lupta de îndepărtare a practicilor mercantiliste şi bolnăvicioase din sportul burghez EDUCAŢIA FIZI­CĂ A DEVENI UN BUN AL PO­PORULUI, UN MIJLOC DE ÎNTĂ­RIRE FIZICĂ, DE ELEVAŢIE MO­RALA, O ÎNALTĂ ŞCOALĂ DE E­­DODARE A VOINŢEI DE A ÎNVIN­GE, DE A TRECE ORICE OBSTA­COL. Profesionismul, această racilă care transformă spertul în teatru •­ment do satisfacere a pof­totei de câştig als câtorva afacerişti, lipsiţi da scrupule a dispărut In locul lui, s’a întronat spiritul nea, sărn­ătos, al sportului practicat din plăcerea de a-1 practic» dia dorinţa de a respira aerul proaspăt depe stadi­oanele plice de viață şi tinereţe. S’A INTRODUS IN SPORT — ca şi in toate domeniile de activitate — O NOUĂ MORALĂ, morala pro­let­ară. Sportivii au av.­am o altă atitudine faţă de muncă; ei se for­tifică pa stadioane pentru a fi folo­sitori tării, la uriaşul efort A r«­(Contir­uare în pag. 3-a Col. 2~3) O ANIVERSARE

Next