Sportul Popular, octombrie 1948 (Anul 4, nr. 1152-1182)

1948-10-01 / nr. 1152

SPORTUL ŞI LITERATURA­L­ ISA!­IA RUGACIUNI S­MPRESIONANTA PREZENTA A 70.000 DE SPECTATORI LA INAUGURAREA STADIONULUI PUBLICI!, cuvântarea rostită de d­­nistru Gh. Vasilich­i, însufleţirea cea unit în timpul desfăşurării concursu­­, surpriza noului public faţă de arie­ni, perspectivele ce se deschid în neniul fizic şi moral pentru tinere­­ţării noastre în drum spre socialism, fte au concurat să atragă atenţia mas­oi şi a oamenilor de cultură asupra unirii sportului. Intelectualul nostru, alt timp închis în «turnul de fildeş», mici excepţii, a igr­rat şi a dispre­­ţ sportul. Am '­ilejul, în urma fiativei Or'- ortului Popu­, să­r - stat în mijlo-I 'in cantona-Acolo, am ..ouă decenii - să-l depăn din e a omului de carte cu spor­ne fapt, o compensaţie pentru ,a din mijlocul naturii. Natura e tot , poate fi mai primitiv; sportul raţiona­­lează influenţa ei asupra corpului o­­enesc. Dar şi raţionalizarea trebue cută cu mare chibzuinţă, ca să nu­­că la desvoltarea exagerată a unor suşiri ale omului în detrimentul altor cultăţi. Am putut verifica pe teren im se are în vedere acest lucru. Orele­­ antrenament alternau cu cele de ctură, cu şedinţe politice, cu unele sferinţe medicale, cu mici divertis­­ente artistice, cu redactarea articole­­i pentru ziarul de perete, etc. Cine taie lemne, de pildă, consumă aşa din energia lui cât e necesar ca­­ spintece un număr de butuci. Nici ai mult, nici mai puţin. Altfel se pl­­ec lucrurile în sport. Dece să te mul­­meşti să parcurgi o distanţă în 15 se­­unde, când s’ar putea s’o străbaţi în I? Deoarece sportul n’are un scop roductiv, nu I se impun îngrădiri. A­­,asta e origina goanei după record. Su­­sfacţiile ce pot da aceste performanţe s­unt variate. Ce-am observat însă la ierii noştri sportivi, este o nouă con­­upţie morală asupra sportului. Tarele ecutului (afacerism, vedetism, profe­­onism) fiind eliminate, sportul îşi re­­nătă sensul lui olimpic. In URSS au­ticipat în anul trecut 26 de milioane ■j sportivi la felurite concursuri. Ve­­­ţî dar, unde poate duce o justă fab­u­­­are a tineretului din uzine, instituţii de la sate. Şi mă întorc la «Parcul portiv» de la Cluj, unde am înţeles şi ■n găsit pe deplin justificate sacrificiile e care Ie face tânăra noastră Republici entru campionii din lotul naţional. Inchipuiţi-vă un parc uriaş, cu alei microase, cu un bazin de înnot, cu te­en de tennis, cu o pistă imensă pentru alergări şi alte exerciţii gimnastice, cu un teren amenajat cu fel de fel de aparate şi toboganuri pentru jocul co­piilor, — în sfârşit un parc în care se practică absolut toate sporturile... La marginea unui câmp înverzit, se iveşte o clădire din ţiglă roşie, prin ale cărei ferestre deschise răzbat o larmă veselă. Intri! Un coridor răcoros te lasă să pă­trunzi în câteva camere pitoresc mo­bilate. Aici dorm fetele. Sunt vre­o douăzeci de atlete. La etaj locuesc a­­tleţii.. In jurul pistei aleargă 8—10 fete în tricouri albastre. Pasul lor e elastic, mişcările corpului estetice, expresia feţii radiază mulţumire. In mijloc, băeţii. Unii aruncă cu suliţa, alţii reped o ghiu­lea de 7 kgr., de parcă ar fi o minge uşoară. O atletă se învârteşte în loc de două ori şi asvârle discul la o distanţă apreciabilă. Mai departe un tânăr înalt, blond, sare la o înălţime de 1,92 m, fă­ră să doboare ştacheta. Iată un «mate­lot«, cu bustul lucind în soare, frângân­­du-se de mijloc, încordând grumazul şi rotind în jurul capului o greutate legată de o sârmă. Greutatea sboară prin aer ca un bolid şi se prăvăleşte lângă un trapez... Vremea nici nu ştii când trece. Sună clopoţelul. Intrăm în sala de me­se. Mesele sunt ocupate de aproape 70 de atleţi... In acest decor plin de culoare am u­­noscut tineri inimoşi, bărbaţi sobri, fete inteligente, elemente tinere venite din câmpul muncii, dornice să ia locul prin justă întrecere celor ce provin dintr’o clasă socială ce-a fost privilegiată... Numele lor Imi vin pe buze, mă stă­pânesc să nu evoc pe vre-o unul, ca să nu vină toţi la rând... Cititorii aces­tui ziar îi cunosc. Eu nu-i cunoşteam. De se vor regăsi în personagiile unei cărţi viitoare, se vor convinge că nu am putut să-i uit... In literatura noastră, sportul a iscat puţine opere artistice. Atletismul era, de altfel, practicat de amatori, de feciori de bani gata. Lucrurile s-au schimbat. Scriitorii noştri ar găsi o sursă ine­dită de inspiraţie în această lume in­teresantă. Ar putea şi ajuta la populari­zarea sportului de masse. Fireşte, nu o literatură decadentă gen Montherlant (Les Olympiques 1924) -au studii inti­tulate «Sportul şi Plictiseala», precum am citit în revistele germane dinainte de război... Lupta dintre ce e vechiu şi ce e nou se dă şi aici. Trebue numai surprinsă în aspectele ei caracteristice. Desigur că un roman valabil din lumea sportului îl va putea scrie un sportiv, înzestrat cu talent literar. Dar nuvele, schiţe, poesii inspirate de sport, ar pu­tea ispiti pe mulţi prozatori şi poeţi. Ar fi în câştig şi literatura, şi sportul, şi publicul cititor. DINU CRISTEA DESPRE ZÁTOPEK Iată ce a răspuns eternul nos­tru campion DINU CRISTEA, când l-am întrebat: ce părere are des­pre ZÁTOPEK: „Extraordinar sportiv şi bun ca­marad. Are o forţă excepţională. Când aleargă, trunchiul întreg se răsuceşte cu braţe cu tot. Nu lu­crează numai cu braţele cum lu­crăm noi şi ceilalţi alergători. In schimb picioarele aleargă normal cu mare uşurinţă. Poate că este chiar mai bine ceea ce face el. Nu am văzut nici­odată un atlet atât de bun.” ANUL IV , Nr. 1152 Redacţia şi Administraţia: Str. SĂRINDAR 5-7-9.­­ BUCUREȘTI Secretariat 3.19.36 . Tipografia 3.84.39 Telefoane. Redacţia 4.07.48 Administraţia 6.14.06 Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni. Taxa poștală plătită în numerar 106.523.945. Cont CEC Nrt 7655 i sâmbătă şi duminică ATLEŢII TIMIŞORENI AU CELE MAI MULTE ŞANSE IN CAMPIONATELE NAŢIONALE DE JUNIORI — BILETUL DE INTRARE VA COSTA NUMAI DOUĂZECI LEI — S­AMBATA ŞI DUMINICA atletis­mul din nou pe afiş. CAMPIONA­TUL NAŢIONAL DE JUNIORI este o nouă etapă pe drumul minunat străbătut de atletismul românesc în anul acesta. Cei mai tineri atleţi, speranţele de mâine, se întâlnesc pentru a desemna pe cei mai buni dintre ei. Alături de nume cunoscute în acest sport, vor fi prezente şi cele evidenţiate dealungul grandioasei competiţii care a fost CUPA UNITĂŢII TINERETULUI. AŞA A FOST LA TIMIŞOARA Dacă privim rezultatele obţinute anul trecut la Campionatul Naţional de la Ti­mişoara şi avem în vedere şi cifrele reu­şite anul acesta,­­ este cazul să preve­dem rezultate foarte bune. Dar nu numai îmbunătăţirea perfor­manţelor este o perspectivă încântătoare dar şi numărul participanţilor care va fi mult mai impunător. Cifrele de anul trecut arată astfel: 100 m. — 11:4; 200 m. 24”0; 400 m. — 55”5; 800 m. — 2’11 ”2; 1500 m. — 4’31”4; 3000 — 10’08”0; LUNGIME — 6.14 m.; ÎNĂLȚIME: - 1.72 m.; TRI­PLU SALT — 12.65 m.; PRĂJINĂ — 3.00 m.; GREUTATE - 11.84 m.; DISC — 40.23 m.; SULIŢA — 47.24 m.; CIO­CAN — 27.31 m.; ŞTAFETA 4x100 m. — 47”7; ŞTAFETA 8x4x2x100 m. — 3’52”4. ANUL ACESTA Timişoara, gazdă anul trecut, depla­sează un lot cu care speră să câştige pe echipe campionatul. Bănăţenii au într’a­­devăr dreptate să spere însuşirea titlu­lui deoarece valoarea atleţilor lor este suficient de ridicată. Este de ajuns să amintim de PARTOS 11.2 la 100 m.; TERNOVICI 52.2 la 400 m. şi 6.39 m. la­­ PRIMELE GRUPĂRI ce şi-au anunţat participarea la Campiona­tele Naţionale de Juniori sunt: ,,U“-Cluj, SPARTAK-Timişoara şi ELECTRICA TIMIŞOARA. • RAICA II, la unul din antrena­mente, a parcurs 100 m. în 1194 sec. Se pare că va fi unul din fa­voriţi şi la sprint, nu numai la aruncarea greutăţii.­­ ESTE POSIBIL ca în tentati­vele de la 800 m. băeţi şi 500 m­. fete, participarea să fie mai ma­sivă. Nu va fi decât de câştigat prin aceasta­ lungime: MIHAILOVICI, 2.01.0 la 800 m. şi RAICA II 12.15 m. la greutate. Nu însemnează însă că celelalte gru­pări sunt în afară din cursă. Masivele participări anunţate şi talentele noi ce vor debuta pot înclina de partea lor ba­lanţa. PROGRES ACCENTUAT LA TOATE PROBELE Anul trecut 100 m. s-a câştigat cu 11­ 4 de către GHERGHELI, dar în se­zonul acesta PARTOŞ a reuşit de două ori U’2. RAICA II, fratele fostului du­blu campion junior de anul trecut şi revelaţia aruncărilor, calcă pe urma „fa­miliei“. La numai 16 ani aruncă peste 12 m. şi progresează dela concurs la con­curs. TERNOVICI cu 52’2, nou record naţional stabilit de curând la 400 m. are un timp de 3 sec. şi ceva mai bun de­cât cel obţinut de Gherghely în 1947. MIHAILOVICI, numai printr’un ghi­nion n’a putut coborî până acum sub 2 minute. Campionatele îi oferă ocazia s-o facă şi deci să treacă bariera consacrării Continentale. Am arătat numai câteva probe ce sunt în progres cu performanţele, dar ace­­laş lucru se­­poate face şi în celelalte. Şi cum progresul înseamnă cifre mai bune, este sinonim cu noi recorduri na­ţionale în perspectivă. Elanul tineresc şi pregătirea tehnică adecvată, sunt elementele ce le vor ajuta să reuşească. Juniorii aşteaptă... Ii aşteptăm şi noi... SENIORII ŞI FETELE PE PROGRAM Intercalate în programul celor două zile se găsesc şi câteva probe rezerva­te seniorilor şi fetelor. TALMACIU şi FIREA încearcă do­borî­rea recordului naţional la 800 m., lucru pe care îl va face şi MAGDA­LENA SIMION în compania lui RELI (Continuare în pag. 3 col. 5) DUPĂ CONCURSURILE INTERNAŢIONALE ALE R.P.R. TABILE CAUZE: CLACAJELE ŞI SGURA, AU ÎMPIEDECAT UNII ATLEŢI ARATE VALOAREA NORMALA RÂNDUL ATLEŢILOR n isprăvile lor, au născut .„ de nedescris ce va fi mit timp . ntirea cea mai puternica era aceste prime campionate interna­­anale ale RPR. Comentarii de GH. EHIfiAN ZATOPEK, LOMOVSKI, LUPŞA lOETER, DUMITRU CONSTANTIN, USS, ADAMCZYK, GARAY şi ceilalţi le-au dat prilejul să vedem lupte înver­­şunate şi rezultate foarte bune. Dar aşa cum spuneam şi ieri, peste faptele lor un trecut destul de uşor, iar amănun­­ele au scăpat cercetărilor. Revenim as­­tăzi căutându-le şi explicându-le pentru a spulbera semnele de întrebare care nai persistă poate în gândurile celor care — din locul de unde se aflau — nu au putut vedea cauzele care au in­fluenţat uneori comportările. Mikertz Zsitvay şi John , SURPRINS DESIGUR lipsa din concurs a lui Zsitvay campionul un­­u la săritura cu prăjina, autor al unui ord de 4 m. 11 şi unul din favoriţii mei. El doar era pe stadion. Absenţa era regretată fiindcă alături de KREJ­­KAR şi ZENO şi el ar fi dat emoţii la înălţimi care ne vedem atât de rar dis­putate. ZSITVAY a fost însă împiedecat să participe de un buclucaş clacat surve­nit la antrenamentul de Sâmbătă dimi­neaţa făcut pe Stadionul Tineretului. In timpul probei, el a stat undeva pe aproape ajutând cu sfaturi pe colegul său de echipă HOMONNAY, care însă, în dispoziţie proastă, nu a reuşit să sară nici ace! 3 m. 80 de anul trecut de la Bucureşti. Şi fiindcă tot suntem la prăjină, e bine să ştim­ că al doilea reprezentant al no­stru, CLEMENT BACIU, ar fi ocupat locul trei chiar dacă nu sărea 3 m. 80 Fusese doar singurul care sărise şi trecuse 3 m. 70, în timp ce HOMONAY şi MORONCZYKi încrezători au trecut de la 3 m. 60 la 3 m. 80. Şi cum 3 m. 80 nu l-au putut sări, au rămas cu sin­gura săritură bună: 3 m. 60. De unde concluzia că oricât ai fi de sigur pe o înălţime, nu este deloc rău să te obo­seşti la fiecare ridicare de ştachetă o­­dată ce concursul a fost început. Trecând acum la probele care s’au disputat în groapa dela capătul celăla­­t al pistei de sărituri, descoperim că și alți doi favoriţi nu s'au văzut deloc în lup­tele ce s’au dat pentru primul Ioc. Primul a fost Fiketz care, cu o săp­tămână mai înainte sărise In lungime 7 m. 41. Un clacaj intervenit la încăl­zire, adică numai cu 15 minute înain­tea probei l-a împiedicat să sară aşa cum poate el. S-a clasat al treilea, dar e bine să ştiţi că acel 6 m. 57 l-a rea­lizat la prima săritură. Din cauza muş­chiului clacat, următoarele două sărituri Ie-a depăşit, iar la cele din finală a re­nunţat, aşa că ADAMCZYK nu a mai a­­vut emoţii câştigând detaşat cu acel­­ n. 15 obţinut la a doua încercare. In aceeaş groapă, Duminică, JOHN, coleg de echipă cu FIKEJZ şi favorit la triplusalt, repeta figura, neputând să treacă peste 13 m, deşi avea în obiceiu sărituri peste 14. Curios că şi el era je­nat tot de un proaspăt clacaj la coapsa dreaptă. Trecând la atleţii noştri — suntem doar aproape — constatăm că VICTOR TOPOLOVEANU repetă figura de la lungime şi se clasează înaintea lui CHI­­RIACESCU, care normal era mai bun, aşa cum cu o zi înainte se clasase îna­intea lui TAUS şi WIESENMAIER. Ex­plicaţia? Mai uşor decât ceilalţi, TOPO­LOVEANU a fost mai puţin influenţat de pista moale. Se pare însă că Topo­­loveanu nu este numai mai uşor dar şi mai constant. Această afirmaţie rămân­’ însă să o verificăm. Clacare te AM POMENIT MAI SUS DE TREI clacaje. Lor trebue să le adăugăm încă două. Al lui MOINA, reeditat şi al lui LUPŞĂ, care nu este o înoire a celui de anul trecut ci altul, piciorul drept fiind încercat acum. Şi cuta vă ghicim întrebarea, voi­­d­uta ca, până se va gândi un doctor să scrie un detailat articol despre acest accident curent în atletism, să vă dăm câteva explicaţii. Vă vom spune doar că aceste clacaje sunt rupturi de fibre muşchiulare cauzate ori de supunerea muşchiului la un efort prea mare, ori de trecerea bruscă a lui din repaus la o mişcare violentă, ori de oboseală. Gra­vitatea lor diferă de întindere, unele putându-se vindeca în câteva zile altele necesitând luni de zile. Cele petrecute cu ocazia acestui con­curs nu trebue să vă alarmeze. Sunt a­­proape normale, atleţii găsindu-se la sfârşitul unui sezon care le-a cerut o muncă deosebit de intensă, au trecut u­­neori peste culmea la care trebuiau să se oprească, peste ceea ce atletic se nu­meşte forma maximă. Ei au continuat antrenamentele, obosind organismul. Și oboseala aceasta­ le-a adus neplăcerea clacajelor. Mai multă grijă din partea lor, din partea antrenorilor lor i-ar fi scutit de ele. Sgwra, sgura... DAR NU NUMAI CLACAJELE au împiedicat pe unii atleţi să arate tot ce pot, ci şi sgura. Da, sgura, dar nu în sensul care v-aţi aştepta şi de care am pomenit, adică nu din cauza pistei. Şi aici ne referim la cursa de 400 m gard­uiţi şi 1500 m. plat. In seriile de 400 garduri, am avut (Continuare în pag. 3 col. 4-5) 4 PAGINI 5 LEI Noui pretendenţi la primele trei locuri şi noul leaders In semifinalele Campionatului N­aţional de Şah Constatări după runda Vi a C­AMPIONATUL NAŢIONAL DE ŞAH, a continuat Miercuri după amiază, cu disputarea celei de a VI-a rundă a semifinalelor. Cunoscând aceiaşi animaţie, atât din partea specta­torilor care se găsesc la primul campio­nat de şah al Republicei Populare Ro­mâne, cât şi din partea concurenţilor de a da o partidă cât mai spectaculoasă, de a ocupa un loc printre primii trei şi de a acumula cât mai multe puncte nece­sare unei cât mai bune calificări. Clasamente şi constatări după runda VI-a SERIA I-a Cu şase puncte din şase posibile şi cu un avans de două puncte asupra celui de al doilea clasat, Szabó Stefan se poa­te considera ca şi campion al acestei serii In continuare la o diferenţă de două puncte îl urmează Wasserman, cu o par­tidă întreruptă şi cu 3% puncte, Ciobanu Vasile este situat pe locul trei, dar cu şanse de a ocupa locul doi. Cu două ju­mătate puncte şi cu trei întrerupte la Ciobanu, Herzendorf şi Zeicu, UNGU­­REANU este situat pe locul patru, în luptă cu ceilalţi doi pentru un loc între primii trei clasaţi. (Continuare în pag. 2 col. 6-7) VINERI 1 OCTOMBRIE 1348 ABONAMENTE ANUALE Studenţi, sindicalişti, militari, lunar 120 lei Instituții ..................................... 5.000 „ Particulari ............. 3.000 „ DIZOLVAREA UNOR GROPARI DIN BUCUREŞTI COMUNICATU­L BIROULUI EXECUTIV D­S Biroul Executiv OSP, în şedinţa din 29 Septembrie a. c., a luat in discuţie activitatea grupărilor V­iforul Dacia, Tennis Club Român, Atletic Club Român (ACR), Ski, Club Român, Start Club şi Brâuleţul toate din Bucureşti, în baza numeroaselor demisii ale unor membri1, precum şi în urma reclamaţiunilor primite cu privire la activitatea conducătorilor acestor cluburi, constată următoarele:­­ 1. Cu toate sfaturile şi îndrumările date de Organizaţia Sportu­­lui Popular, conducerea acestor grupări a perseverat în a avea oi atitudine ostilă faţă de OSP şi faţă de regimul nostru,izolând­u-se la masse prin nepermiterea accesului în aceste grupări a celor dornici de sport. 2. In conducerea acestor grupări au rămas şi după 23 August 1944 până astăzi, aceleaşi elemente recrutate dintre rămăşiţele cer­curilor capitalisto-moşiereşti, precum şi a lacheilor acestora, coruptei şi purtătoare ale moralei putrede burgheze, cari încearcă să frâneze desvoltarea sportului de masse precum şi acţiunile iniţiate de OSP. 3. Conducătorii acestor cluburi nu au nicio legătură cu organi­zaţiile de masse democratice, întreprinderi sau instituţii; nu dau o­ educaţie sportivă cetăţenească sănătoasă tinerilor membrii, şi folo­­sesc aceste cluburi pentru a creşte tineretul într-o mentalitate înve­chită şi retrogradă, contrară desvoltării regimului de democraţiei populară.­­ Faţă de aceste abateri de la principiile cari stau la baza sportu­lui popular din ţara noastră şi faţă de influenţa dăunătoare ce exercită activitatea acestor grupări în mişcarea noastră sportivă,­­ Biroul Executiv al Organizaţiei Sportului Popular decide:­­ Imediata dizolvare a acestor grupări, sportivii legitimaţi la a­­cestea fiind liberi să opteze pentru alte grupări, cu drept de partici­pare imediată în orice competiţie.­­ Bunurile mobile şi imobile ale acestor grupări dizolvate vor tre­ce în patrimoniul Organizației Sportului Popular pe baza legii Nr. 135 din­ 9 Martie­­1946, care va da aceste bunuri spre folosinţă spor­tivilor și grupărilor lipsite­ de aceste mijloace. * * 1 BIROUL EXECUTIV O. S. P. ! Ostaşii contingentului 1946 se întorc la vetrele lor! Aspecte fugare din curtea unui regiment­­­STRUNGARUL ILIUŢA MAROLE ŞI-A ÎMPLINIT VISUL VIEJH, DEVE­NIND INSTRUCTOR SPORTIV —­ IN REGIMENT DOMNEŞTE O AGI­TAŢIE NEOBIŞNUITA. Zvonul, la în­ceput zumzet de şoaptă, prinde aripi, se involburează şi pătrunde pe nesimţite prin toate cotloanele. In curând, vestea se confirmă şi primind investirea oficia­lă a cancelariei cu glas tare tuturor. Con­tigentul 1946 e lăsat la vatră. Neastâmpărul dorinţei de revedere a căminului drag, a celor iubiţi de acasă e vizibil pe feţele ostaşilor. Prin pavi­lioanele cazărmii, în sala de mese, la clubul de educaţie politică şi cetăţeneas­că, pretutindeni marea veste e primită cu înflăcărare. In mintea tuturor se perindă imagi­nile celor de cari­­au fost despărţiţi timp de doi ani şi tot­odată se urzeşte ima­ginea clipei de revedere şi un fior cald de nespusă bucurie străbate trupurile oţelite prin exerciţii ale celor ce urmea­ză să se întoarcă printre ai lor. Conversaţiile sunt animate şi trădea­ză voia bună a celor ce le întreţin: — Auzişi Niculae! Plecăm acasă! — Tii, ce bucurie pe capul femeii Tare-ași vrea să văd ce mutră o să-mi facă ăla micu. N’avea nici trei luni când am­ plecat la militărie şi acu’ e flăcău în lege. Mi-au scris de acasă că a în­ceput să vorbească de toate şi cât îi ziua de mare aleargă peste tot locul, de nu-l poţi prinde. — Da de unde ştii tu toate astea. (Continuare in pag. 4 pol. 5-6-7)! PROGRAMUL FOOTBALLISTIC DI­VIZIONAR DIN CAPITALA îl asigură Sâmbătă şi Duminică nu mai puţin de şapte jocuri în cadrul Diviziei Naţio­nale A, B şi C. Două din ele contează pentru prima divizie şi se dispută pe terenul U. C. B. după următorul program stabilit la fe­deraţie: Ora 11: Petrolul—CFRC, arh. d. St. Alexandria. Ora ÎS: CFRB—fiul, ar­bitru d. St. Wimtu. Desigur, un program interesant care promite dispute de campionat specifice. Pentru că nu trebue uitat că orice match este de mare importanţă pentru clasa­ment şi că cele patru echipe au de apă­rat sau de depăşit poziţii convenabile sau deloc plăcute. CFRB şi CFRC nu vor să piardă contactul cu plutonul fruntaş, bucureştenii au de apărat chiar locul doi. Jiul are de apărat şansele unei ameliorări în clasament, iar Petrolul vrea să­­scape­ odată de «lanterna roşie». Şi fiecare, din aceste motive­ va fi determi­nant din comportarea celor­­ patru echipa. Bucureştenii, iu­pijoraţi DIN CAPUL LOCULUI trebue să su­bliniem faptul că ambele echipe buci­­reştene privesc cu îngrijorare jocurile de Duminică şi nu atât din motive externe cât din motive interne. Intr’adevăr, fie­care are de suportat handicapul unui a­­tac încă sub nivelul său obicinuit. Fap­tul a putut fi verificat în partidele prece­dente, care au scos în evidenţă fie lipsa unei eficacităţi continue, fie lipsa de o­­mogenitate. CFRB, evident, înregistrează în pre­zent o ascensiune accentuată.1 Jocurile cu­ Diaarrio — mai ales, — Metallochi­­mic­ şi CSMM la Mediaş, au constituit dovada unei reveniri ’ «tridente. Totuşi, {Continuare in nsg. 9 I» rubrici) CINE VA CÂŞTIGA?... CFRB ŞI PETROLUI PRIVESC CU CARE, JIUL SI CFRC AŞTEAPTĂ CU ÎNCREDERE­ ORDINEA JOCURILOR DE DUMINICA DIN CAPITALĂ A FOST FIXATĂ Intense pregătiri pentru naîchol i ma­ p între re RPR, g; noaşter« vecine ș Echip _ • motoare STULP, HER KS­TAN șl Cele 1 cadril î

Next