Sportul Popular, octombrie 1948 (Anul 4, nr. 1152-1182)

1948-10-01 / nr. 1152

­ CARACTERUL DE KASSA Al SPORIM SOVIETIC, I GVEIA OBjlKERII UNO­R PERFORMANŢE EXCELENTE |Ti letice ale U.R.S.S. Desfăşurarea acestor concursuri a fost re­latată de noi la timp. Cititorii noştri au putut observa exce­lentele performanţe obţinute de atleţii sovietici, care, în cadrul a câtorva zile de concurs, au doborît nu mai puţin de zece recor­duri unionale. 1 _­E CURÂND, S’AU DISPUTAT, LA HARCOV, campionatele at-I Mai mult încă, după campionate, s’au mai ţinut câteva con­cursuri, în care s’au încercat câteva tentative de record. Şi cu a­­ceastă ocazie, s’au mai obţinut alte noui recorduri. Este necesar sa insistăm puţin asupra acestor performanţe,­­ pentru că ele dovedesc — în mod limpede — progresul extraordinar­­ al mişcării atletice din Uniunea Sovietică. # Cum a fost posibil acest progres, din ce în ce mai simţit? Cum­­ au fost posibilă doborîrea atâtor recorduri sovietice, care constitue­a în acelaşi timp şi excelente performanţe de talie mondială?­­ Răspunsul e uşor de dat, pentru că realităţile din Patria Socia-­­ lismului vorbesc de la sine. Nouă ne revine doar sarcina să tra­­t­gem concluzia logică din aceste realităţi incontestabile.­­ Uniunea Sovietică este singura ţară de pe glob, in care sportul fi­e cu adevărat de masse. Miile de stadioane şi de săli, dela oraşe­­ şi dela sate, presărate pe întreaga Uniune Sovietică, dela Lenin­grad la Baku şi dela Odessa la Vladivostok, sunt puse la dispozi­ţia poporului muncitor, la dispoziţia elevilor şi studenţilor din şcoli şi instituţii de învăţământ superior, la dispoziţia tinerilor de sub arme. In Uniunea Sovietică, spre deosebire de ţările capitaliste, orice cetăţean nu numai că are dreptul să facă sport, dar are şi posibilitatea materială să-l practice. De ce? Pentru că toate materia­lele sportive, de la accesoriile de pe terenuri sau din săli şi până la echipamentul necesar unui s­portiv sunt puse la dispoziţia ori­cui de statul socialist. Acest caracter de massă al sportului a putut fi demonstrat in mod elocvent cu ocazia „Spartakiade­ de vară a Sindicatelor”, competiţie care a mobilizat pe stadioanele din toată Uniunea So­vietică aproape două milioane de tineri. I Iată dar care este secretul bunelor performanţe ale sportivilor­­ sovietici. Iată care este secretul progresului sportului din Patria­­ Socialismului. In Uniunea Sovietică, nu se urmăreşte obţinerea per-­­ formanţelor în mod special. Nu acesta e scopul în sine al spor­­­­tului. Performanţa nu înseamnă decât încununarea unui efort, de s Pus de sportiv, este stimulentul cel mai puternic pentru cel care,­­ pe stadion, se luptă cu centimetri, secunde sau caută marcarea u­­­­nui goal,, ce-ar putea aduce victoria echipei lui. Performanţa este,­­ aşa­dar, nu un scop­, ci un mijloc, pentru ridicarea calitativă a­­ rezultatelor obţinute, pentru progresul sportului în general.­­ Campionatele atletice ale Uniunii Sovietice au mai arătat ce- i­va, că viitorul sportului în U.R.S.S. este asigurat. Tinerii atleţi , unii din ei doar juniori, au obţinut rezultate excepţionale, produ- i când surprize mari, prin victoriile obţinute împotriva celor consa- I eraţi. • Progresul sportului sovietic e în plină ascensiune. A dovedit-o re­­­cente­le campionate unionale de atletism şi concursurile cu tentati­­­­ve de record. Viitorul va confirma şi mai hotărît acest lucru.­­ Pentru că din massele poporului se vor mai recruta încă mulţi spor- I tivi, cari vor avea posibilitatea — ca şi până acum — să se pregă- I tească în mod serios pentru succese viitoare. N­e-au vizitat acum CÂTEVA ZILE OASPEŢI DRAGI. Oaspeţi care s-au simţit bine la noi, care ne-au promis că vor mai veni, oridecâ­­te ori îi vom chema. Şi îi vom chema, pentru că ne-am simţit şi noi bine ală­turi de ei, am trăit câteva clipe la fel cu ei, le-am sesizat emoţia, ne-am iden­tificat cu ea, i-am admirat în splendi­dul lor efort. Am împărţit entuziastele noastre aplauze, altădată rezervate nu­mai alor noştri, şi le-am oferit şi lor, solilor trimişi de amici, cu care am le­gat prietenii trainice. O vizită ii! Cehoslovacia SA NU-I LASAM, însă să plece singuri. Să-i însoţim până în ţările lor, să ne ducem să-i vedem cum se pregătesc la ei acasă, pentru succesele, pe care le-am aplaudat atâta. Să vedem cum a fost posibil programul pe care l-au arătat pe stadionul «Republicii», ri­dicat prin munca tinerilor noştri, în zi­lele neuitatului concurs internaţional al RPR. Să mergem pe calea gândului, până la Praga. în Praga, unde căpitanul E­­MIL ZÁTOPEK a înconjurat pentru prima dată în viaţa lui de 25 de ori pista stadionului «Mazaryk», pentru a ajunge, la a doua cursă, pe această distanţă, cel mai mare alergător de 10.000 m. din lume. Să întrebăm — pentru că aici oricine ne poate da răspunsul — cine conduce destinele vigurosului sport cehoslovac. Uite un tânăr îmbrăcat într-o uniformă, pe care am văzut-o la mulţi cetăţeni, pe străzile oraşului Praga. Să-i punem câteva întrebări. Şi să-i aşteptăm răspunsul. „Sake!“ AŢI AUZIT - FARA ÎNDOIALA -DE «SOKOL», de «Sokoliada». Ş­tiţi că aceasta din urmă a fost o mare serbare a întregului tineret din Cehoslovacia, la care au fost invitaţi şi prietenii sovietici. «Soko!» este organizaţia, care se ocupă de destinele sportului cehoslovac, de să­nătatea unei generaţii, care însemnează viitorul unei ţări. Din «Sokol», fac parte aproape patru milioane de sportivi, din toate ramurile de sport şi categoriile so­ciale. Are o tradiţie de peste 100 de ani şi primeşte din partea Statului un spri­jin nelimitat, pentru că şi aici în Ceho­slovacia problema sportivă ocupă, în viaţa Statului, un loc de frunte. Ca nu toate ţările cu democraţie populară. Să începem d­e f­asket­­foaldul ADICA TOCMAI CU CEL MAI POPULAR SPORT din Cehoslovacia Basket joacă cei din fabrici, din armată, din şcoli, de toate gradele. Aproape că nu există sat cât de mic, cât de neîn­semnat, să nu aibe măcar un teren de basket-ball. In oraşe, sunt şi săli, în care activitatea acestui sport este continuată şi în timpul iernii. Astfel, la Praga, sala «Solovka», sala care a găzduit campio­natele europene de basket din anul tre­cut, are 5.000 de locuri. In Cehoslovacia, acest sport se stu­diază pe baze ştiinţifice în şcoli şi in­stitute. Campionatul naţional se dispută pe trei divizii, în afară de campionatele regio­nale. Oraşul cu cea mai intensă activi­tate este Brno, unde se află cele mai numeroase dintre echipele bune, în frun­te cu «Sokol» Brno, în care joacă MRA­­ZEK, binecunoscut la noi. Alături de «Sokol» din Brno, echipe fruntașe în basket­ ball-ul cehoslovac sunt «S. K. Bratislava», la care joacă MIHAL și «Sparta» din Praga, având în mijlo­cul ei pe celebrul SVOBODA. Interesant de remarcat e că aceşti ex­celenţi basket­ball-işti practică cu acelaşi succes şi alte sporturi. Astfel, Svoboda mai joacă : volley-ball, tennis, ciclism, etc. Susortul naţional cehoslovac ŞTIŢI CUMVA, CARE ESTE SPOR­TUL NAŢIONAL cehoslovac? Vrem să spunem sportul autohton. Se numeşte hazena şi e o combinaţie între basket şi hand­ball. Se joacă pe un teren aproxi­mativ de basket, cu acelaşi număr de jucători ca la acesta: cinci (un portar şi patru înaintaşi). Câteva spicuiri din regulamentul de joc: panourile sunt înlocuite cu două porţi de cca. 2,30 m. lungime şi 2,40 m. înălţime. Jucătorul nu poate face niciun pas fără să bată mingia, dar nu în pă­mânt, ci în sus. Se trage la poartă din faţa unui semi-cerc, cu diametrul egal cu lungimea porţii. Se joacă cu o min­­gie mică (ca cea Nr. 2 de foot-ball) şi mult mai grea ca cea de basket. Hazena este practicat mai mult de fete, care­ o preferă, din cauză că e mai puţin rapid ca basket-ball-ul. Volley-ball-ul CEHOSLOVACIA ESTE LA BAEŢI RECENTA CAMPIOANA A EUROPEI. Tot aceeaş echipă a câştigat şi turneul internaţional de la Sofia, la care au luat parte şi volley-bail-iştii noştri. Ca şi basket-ul, volley-ball-ul se stu­diază ştiinţific, în şcolile şi institutele cehoslovace. Dealtfel acest lucru s’a văzut şi în jocul selecţionaţilor echipei naţionale, atât în capitala prietenilor bulgari, ca, şi la Roma. ( N’am aflat încă tot ce ne interesa. Aspectele sportului cehoslovac sunt mult­­mai numeroase, decât cele pre­zentate de noi în acest spaţiu restrâns. Să-i mulţumim binevoitorului nostru interlocutor şi să ne întoarcem la Bu­cureşti. Vă promitem, însă ca vă vom mai lua odat­e în călătoria, pe care o vom face peste câteva zile. Pentrucă şi noi — ca şi dumnea­voastră — suntem tot atât de curioşi să cunoaştem şi ceea­ ce n’am putut afla acum. Deci pe curând! I. Tomescu SA NE CUNOAŞTEM PRIETENII IN CEHOSLOVACIA, BASKET­ BALL-UL OCUPĂ LOCUL DE FRUNTE HAZENA, SPORTUL NATIONAL CEHOSLOVAC . CUM E POSIBIL PRO­GRESUL VĂDIT AL AMICILOR NOSTRI IN TOATE RAMURILE DE SPORT? • O CĂLĂTORIE, PE CALEA GÂNDULUI,­ LA FRAGA. ECHIPA NAŢIONALĂ PROBABILĂ ERI LA LUCRU CU DINAMO A. Pregătirile in vederea m­atchului cu Po­lonia de la 10 Octombrie, au intrat în faza finală. Au rămas jocurile de cam­pionat de Duminică drept ultimă verifi­care a lotului care s-a alcătuit aseară, urmând ca Luni sau Marţi Comitetul federal FIFA, să dea formă definitivă echipei naţionale şi să fixeze şi rezer­vele. Eri, un lot de 18 jucători au fost su­puşi unui antrenament la două porţi constând din trei reprize a 30 minute, în compania primei echipe a clubului Dinamo Bucureşti. Fireşte, în cele trei reprize au fost încercate câteva formule de echipă dar scopul principal a fost nu verificarea jucătorilor — aceasta j se­ poate face cu mai multe succese iritr’un joc de cam­pionat, unde jucătorul sau jucătorii fac uz de toate­ posibilităţile lor, — ci asi­gurarea unei mai bune cunoaşteri între jucători, a unei omogenităţi cât mai mari. Din acest punct de vedere, antrena­mentul a fost reuşit, eşind în evidenţă, de pildă, felul cum s’au înţeles Mercea cu Bartha,­­ Mercea, Paraschiva şi Ior­­dache, Paraschiva cu Dumitruescu, sau Mercea cu Oană, cum şi coeziunea din­tre mijlocaşi şi înaintaşi. Evident, au fost şi lipsuri, după cum au existat ju­cători cu scăderi în două reprize conse­cutive. Dar toate acestea sunt remedia­­bile, sau chiar de evitat în momentul în care jucătorii vor trebui să abordeze în mod serios jocul. O altă constatare îmbucurătoare­ este că parte din jucători tind spre acea schimbare de posturi atât de utilă azi in foot-ball. Au fost momente in repriza doua şi a treia când, mai ales în tri­pletă, schimbarea de posturi a fost exe­cutată corect şi în mod eficace. Iar din punct de vedere al condiţiei, jucătorii nu au lăsat cu nimic de dorit. In prima repriză, echipa probabilă a aliniat formaţia: Justin-C. Marinescu, Farmati-Băcuţ, Fitter, Mihăilescu-Bar­­tha, Mercea, A. Rădulescu, Iordache, Dumitrescu. Iar Dinamo: Ivan-Ambru, Novac-Ig­­nat, Niculescu, Siclovan-Ozon, Marin A­­postol, Petcuiescu, Moisescu, Naciu. Scor: 2-0 prin punctele marcate de A. Rădulescu şi Băcuţ In repriza doua au jucat echipele: RPR: Tr.­ionescu-And­ozan, Farmati- Băcuţ, Petrescu, Woronkowki-Oană, Mercea, Paraschiva, Iordache, Dumi­trescu. DINAMOT Lăzăreanu-Ambru (Teodo­rescu), Novac-Ignat, Teodorescu (Nicu­lescu), Siclovan-Naciu, Marin Apostol, Petcuiescu, Moisescu, Ozon. Scor: 2-0, goalurile fiind marcate de Paraschiva. Iar în ultima repriză: RPR: Franciscovici-C. Marinescu, Far­maci-Băcuț, Ritter, Mihăilescu-Oană, Mercea, Bartha, Paraschiva, Dumitrescu. Scor: 3-0. Au marcat: Mercea (3). In mod deosebit au lăsat impresie foarte bună: Marinescu, Băcuţ, Ritter, Petrescu, Mercea şi Paraschiva, un­ele­ S-A ANTRENAT 7-0 (2-0, 2-0) ment care ar putea fi de mare folos echipei naţionale. Este potrivit pentru jocul cu Polonia. Va trebui să se ţină seama insă, c­ă el este un centru înaintaş care servit bine şi precis, poate fi de o eficacitate neaşteptată. De la Dinamo am reţinut din acest antrenament pe Ni­­culescu, Ignat, Teodorescu, Novac (cât a jucat pentru că în repriza doua a fost lovit şi a eșit) și Naciu. Tot ce-i nou în football Arbitrii j'ccvăios* divizionare A CCA a fixat următoarele delegări de arbitrii la jocurile divizionare A. de Du­minică: CFRB—Jiu!, d. St. Alexandria Universitatea—CSMM, d. Bartolomeu V.­­Politechnica—Metalochimie, d. C. Să­­raru. ICO—Dinamo, d. Bogdan Andrei. Rata—CFRT, d. Emil Kroner. Petrolul—CFRC, d. St. Fianu. ITA—CSC­A, d. Dragom­irescu Ploești. Cazulu­l arbitrului Pfeifer Am comunicat la timp cazul arbitrului Pfeifer la jocul Explosivii—CFR Tg. Mu­reş, acuzat de ultima echipă de a fi con­dus în stare de ebrietate. Cazul acesta a venit Miercuri seara, în discuţia comi­siei Secolului de Nord, care , după ce a audiat pe jucătorul Zongor (CFR) care a fost pălmuit pe teren de numitul ar­bitru, şi pe conducătorii clubului CFR, a decis să facă o anchetă la Făgăraş. In acest scop, doi arbitrii clujeni se vor de­plasa în acest oraş, chiar în cursul aces­tei săptămâni. Medicii delegaţi la jocurile din Capitală Sâmbătă 2 Octombrei UCB—Metalochimic Braşov, teren U. C.B., ora 16, dr. Dorel Weinberg. Duminică 3 Octombrie: BNR—Danubiana Roman, teren Uni­rea ora 9, dr. N. Preda. Dinamo B.—Metalochimic Reşiţa, te­ren Unirea, ora 11, dr. M. Ipcar. STB—Danubiana Giurgiu, teren STB, ora 11, dr. Tudor Rădulescu. Petrolul—CFRC, teren UCB, ora 14, dr. Tr. Dumitrescu. CFRB—Jiul, teren UCB, ora 16, dr. Şerban Florian. Socec—Astra Română Moreni, teren Macaby, ora II, dr. Koch. .­­ Cuplaj poSs-spopSiw la CSjsj Duminică la Cluj se va desfășura ur­mătorul program sportiv pe stadionul «Gh. Gheorghiu Dej»: Ora 13.30 (football): Dermata—CFR Oradea. Ora 15.30 (basket femenin): Dermata- Tetxila. Ora 16 (Football): Universitatea—C. S.M.M. In pauze se vor desfăşura câteva pro­be din matchul atletic femenin Ferar— Turda. Noutăţi di­vizionare C de la Cluj CLUJ, 30. (Prin telefon). — Jocul di­vizionar C. Stăruinţa—CFR Dej, progra­mat Duminică la Satu Mare, se dispută dimineaţa deoarece după masă are loc o mare serbare sportivă. Jocurile restante din Divizia C. Secto­rul de Nord au fost astfel programate: 10 Octombrie: CS Armata—CFR Cărei, la Cluj. Minaur—Stăruinţa Satu Mare, la Zlat­­na. Vitrometan—Topitorul B. Mare, la Me­diaş. Match amical eri la Arat! ARAD, 30 Prin telefon­. — Astăzi s’a disputat un match amical in­tre CFR si SSCA. Jocul s-a termi­nat la egalitate: 1—1 (1—1) prin punctele înscrise de Siboteanu (min 11) pentru CFR și Tipei în proprie poartă (min. 14) pentru SSCA. In urma acestui joc, CFR și-a al­cătuit echipa pentru matchul cu Aurul: Hevessi — Bretoteanu, Doc­­manov-Mosco, Zelenak, Fried-Uies, Siboteanu, Perneki, Henegar, Palfy. Jocul cu Aurul de la Brad va fi con­dus de d. Steiner (Timisoara) in lo­cul d-lui Stan. iÂCSBY a dispus se metalochimic m MATCH AMICAL GO 2-1 (1-0) Pe terenul din Dudeşti, Metalochi­mic a susţinut eri, un match amical, în compania districtului Macabi. Rezultatul, o surpriză pentru cei ce n’au văzut matchul şi o oglindire fidelă a realităţii pentru cei ce­ au fost în tri­bune. Echipa de divizie a trebuit să pă­răsească terenul, învinsă, după 90 de minute de joc cu un adversar care s’a dovedit ori, superior. Cele trei goaluri ale partidei au fost marcate de Grecu şi Bobancu pentru Macabi; unicul punct al învinşilor a fost consecinţa unei lovituri de la 11 m, executată de Nuţescu. D-lui F. Kroner, i s’au aliniat urmă­toarele formaţii: MAC­AB­: Badea — Sarvaş, Mujik— Heller, Puiu Sergiu — Saşa, Bobancu, Grecu, Lupu (Mişu) Solt (Marcu). giu — Sasa Iau cmt­isind smnd­en METALOCHIMIC: Ştefan Ionescu (Voi­nescu). — Safta, Poszgal — Popa Moise, Dobrescu (Marinescu), Nuţescu — Costel (Bădin), Anghel (Florea), Salam (Dragan), Voinescu II, Cricitoiu. Societatea Națională de Editură și Arte Gr­a­fice „DACIA TRAI­AN­A”, București. Str. Const Nr. 5-7-9. Ungaria a învins Austria la tennis de masă In cadrul cupei Europei de tennis de masă, s’au întâlnit la Viena echipele masculine naţionale ale Ungariei şi Aus­triei. Prima a învins cu 4 la 1. Iată re­zultatele înregistrate: Koczian—Bednar 21—13; 21—12; 21- 19. Sido-Just 21-13; 21—15; 21-15. Sido, Koczian—Just, Bednar 21—15( 21 — 17; 21 — 19. Sido—Bednar 21—17; 21—16; 21—17 Just Koczian 19—21; 21 —18; 21—12ţ 23—21. O mare surpriză constitue înfrânge­rea lui Koczian, care cu câteva zile îna­inte a dispus de cunoscuţii jucători Vana şi Andreadis. • COPENHAGA. — Concurs in­ternaționali; 100 m. plat: Falessen 10 sec. 8; Wilkinson (Anglia) 10 sec. 9; 400 m. plat: Pugh (Anglia) 49 sec. 6; 800 m. plat: Strand (Suedia) 1 min. 56 sec. 3; Parrett (Anglia) 1.56.7; 2000 m. plat: Wilson (Anglia) 5 min. 29 sec. 6; Poulsen (Danemarca) 5.30.6; lungime: Svensson (Suedia) 6 m. 55; prăjină: Sternild (Dane­­marca) 3 m. 85 greutate: Nilsson (Suedia) 14 m. 47; ciocan:: Nemeth (Ungaria) 58 m. 68. De remarcat a­­runcarea lui Nemeth, care e o Per­formanţă excelentă şi care dovede­şte că va mai arunca foarte curând peste 59 m. • HELSINKI. — Fanny Blankens Koen, atleta olandeză, quadruplă record romană mondială, a câştigat trei probe, egalând, totdeodată un record mondial: 11 sec. 2/10 pe 80 m. garduri. Celelalte două perfor­manţe: 100 m. plat: 11 sec. 9 şi lun­gime: 5 m. 69.­­ BRUXELLES. In cadrul unei competiţii atletice, la care au parti­cipat atleţi din mai multe ţări, bel­gianul Gaston Reiff a bătut recordul mondial pe 2000 m, realizând tim­pul 5 minute 7 secunde. Vechiul re­cord era deţinut de suedezul Sundar­ Haegg cu timpul 5 min. 11 sec. 8. Reiff a câştigat atât de uşor cursa, încât a terminat cu 16 secunde îna­intea francezului Hansenne, al c­­ă­­rui timp a fost de 5 minute 23 se­cunde. 4. In acelaş concurs, olandezul Zwaar­ a câştigat proba de 110 metri gar­duri în 15 sec. 6. După el au sosit belgianul Vande Sype şi olandezul­ Lanniers. La 1000 m, luxemburghe­zul Barthel a câştigat în 2 min. 27, sec. 3. Al doilea a sosit francezul Vernier. Box , PARIS. — In cadrul unei reuniuni George Mousse a învins la puncte pe Annalora. In această gală Mickey Lau­rent a învins prin abandon în repriza a 8-a pe Schmidt, în cadrul categoriei mijlocie. 0 LOS ANGELES. — Jean Mougin, fostul campion al Franței la categoria ușoară a învins prin k. o. tehnic in repriza 3-a pe Johny Turner, în cadrul unei gale de la Olympique Stadion. Opt zile mai târziu, în aceiași sală, Mougin a învins la puncte în zece reprize pe mexicanul Tommy Vargas. f­ LONDRA. — Francezul Jean Stock a învins pe englezul Randolph Turpin. Englezul a fost nevoit să abandoneze la începutul reprizei a cincea. @ PARIS. — Optimile de finală ale concursului internaţional de la Rolland Garros au dat următoarele rezultate: Stolpa (Ung.) b. Dubuc (Fr.) 7—5, 6— 3; Feher (Ung.) b. Ducas Delahaille 2—6, 6—3, 6—2; Asboth (Ung.) bi Thomas (Fr.) cu 8—10, 6—3, 7—5, După cum se vede câştigătorii au fost obligaţi să se întrebuinţeze serios pent­­ru a învinge. Cei trei unguri, care au­ câştigat la Rolland Garros, vor fi van­zaţi în scurt timp în ţara noastră, cu ocazia m­atchului internaţional de tennis România—Ungaria. $ ROMA. — In matchul internaţio­nal intercluburi, Falioti din Roma—Sta­dium din Stockholm, italienii conduc, până acum, cu 10—3.­­ $ SIDNEY. — Primii doi profesio-­ nişti americani, Jack Kramer şi­­ Bobb Riggs, s-au întâlnit din nou­ căutând sa tranşeze rivalitatea dintre KS. De a­­ceastă dată a câştigat, dlej-ul de uşor, Jack Kramer cu 7—5, 6—ly Terenis ERI AM CONTINUAT PE LACUL HERĂSTRĂU CAMPIONATELE NAŢIONALE DE VOLE OLIMPICE După cea de treia zi de regatei, Paira Mutu s-a detaşat categoric, consolidându-şi poziţia şi va câş­­tiga campionatul fără prea mari emoţii, mai cu seamă că doi din pretendenţii la titlul de campion au pierdut în regatele de azi puncte preţioase. Otti Peters a fost penalizat cu o regulă, iar Voicu Silviu a avut un accident pe tra£eu în urma căruia a aban­donat. Se anunţă totuşi o luptă strânsă pentru locul II între Ni­culescu Paul U­CB­ şi Otti Peters A S. Godeanu şi pentru locul III între Voicu Silviu şi Aurel Pe­trescu ambii din gruparea Elec­trica București. Clasamentu­l general se pre­zintă astfel: 1. Puiu Manu, Electrica Buc.; 2. Niculescu Paul, U . B.; 3. Otti Pellis, A. S. Godeanu; 4. Voicu Silviu, Electrica Buc.; 5. Petrescu Aurel, Electrica Buc.; 6. Stossel Bubi, A S. Godeanu; 7. Dinu Voi­niec, A M A.; 8. Venculescu AMA; 9. Bujenito, A S. Armata; 10. Moldoveanu, A S. Armata; Îl. Pe­trescu Bebe, Sindicatul Metalochi­mic; 12. Petrescu Sandu, Sind. Metalochimic. REZULTATELE JOCURILOR DISTRICTUALE DE ERI In cadrul campionatului distric­tual s’au înregistrat eri următoarele rezultate: Luther (rez) — Sind. Sanitar (rez) 5—0 (2—0) Flacăra Roşie (jun) — Luther (jun) 7—5 (2—0) Dinamo A (jun)­­—­ Grivița CFR (jun) 7—0 (3—0) Tricotaje 5300 — Ind. Lemnului 16—0 I.O.R. — Wolff 1—0. Meseriașul .(jun) — Seri Über (jun) 7—1 ’s»­Gagel (jun) — Tipografia CFR (jun) 8—0 (4—0) Macabi (jun) — Godeanu Albas­tru (jun) 1—1 (1—0) CAM (rez) — S. B. Colentina (rez) 3—1 Arte Grafice (jun) — Magazinul de Stat (jun.) 6—2 (4—2) Jocuri amânate Cauciucul Quadrat (rez) — Vulcan (rez), Quadrat (jun) — Mon. Ofi­cial (jun), P.T.T. (rez.) — Armata (rez), Petrolul .(rez) — Macabi (jun.)! OSTAȘII CONTINGENTULUI 1346 (Urmare din pagina l­a) — Păi nu-ți spusei? Mi-a scris de acasă. — Ei și? Par’că ai citit tu? — Eu — ce dracul — E drept că atunci când am venit milital, mă uitam pe carte ca mâţa’n căiindar. Dar acu citesc ca apa, că mau învățat aici la regiment să citesc și să scriu. Când oiu ajunge acasă şi olu începe să-mi fac singur jalbele şi socotelile să vezi cum o să caşte ai mei ochii de ui­mire... ...Cuvintele fruntaşului NICOLAE, un flăcău vânjos de pe meleagurile teleor­­mănene sunt rostite cu o neînchipuită mândrie. In ochii iobagului de eri, slugă la ciocoi, exploatat la sânge de stăpâni moşieri, sclipesc lumini de recunoştin­ţă pentru regimul nostru, care şi-a do­vedit prin fapte nepreţuite grija şi dra­gostea pentru el şi pentru ceilalţi sol­daţi ai Armatei Populare, ţinuţi dinadins în bezna ignoranţei de burghezo-mo­­şierimea de până acum. ■$r In drumul nostru spre garajele un’­taţii poposim lângă un fag umbros şi fără voia noastră surprindem frânturi dintr’o conversaţie între doi ostaşi. — Mare lucru a fost în viaţa mea milităria, spune primul, despre care am aflat că-1 cheamă HOREANGĂ VASILE şi-i de loc dintr’o comună covurluian­i de pe malul Prutului — neam de nea­mul meu nu visase vreodată s’ajungă priceput în motoare şi maşini. Când e­­ram boeţandru tânjeam după sculele şi îndemânarea mecanicului neamţ dela ba­toza boerului şi acum ştiu să conduc eu însumi ditamai tractorul, maşina şi tan­cul. Când oiu veni acasă s’or minuna toţi ce-a învăţat Vasile al Ilincăi la mi­litărie, pentru că de aici plecăm astăzi ştiutori de tot ce trebue pentru gospo­dăritul ogoarelor şi satelor noastre. — Eu unul — răspunde interlocutorul lui Horeangă, un tânăr chipeş, cu părul de culoarea spicului de grâu, sergentul KERESZTES IMRE de pe lângă Mier­curea Ciucului — mă simt apăsat ca de o durere acum când mă despart de re­­giment şi de oamenii dragi pe care i-am cunoscut şi am învăţat să-i iubesc. Când am fost încorporat, familia mea a plâns ca după mort. Ştia din cele ce pătimise Şandor fratele meu mai mare că la oaste nu-i a bună pentru minoritari. Corvezi peste corvezi, bătaie, carceră aste-au fost amintirile lui Şandor din militărie Din „boanghen” şi „oagăr” nu-i mai scoteau majurul şi căpitanul, de-i venea bietului băiat să-şi ia lumea’n cap. Când le-am scris celor de-acasă că acum to­tul s’a schimbat, că toţi ostaşii laolailă şi român şi ungur şi tătar suntem fraţ­­i, nu le-a venit a crede că aşa e. Deaceea îmi vine atât de greu să mâ despart acum de voi şi de superiorii no­ştri cari ne-au fost ca nişte părinţi n­i­ r­bitori. ’­­ Şi eu plec la Miercurea dar tare-a­i vrea să nu ne pierdem urma şi să nu scriem. — O să ne scriem frate, îl aprobi emoţionat moldoveanu Horeangă. La magazia de efecte nr. 1 ostaşii stau­­tăcuţi la rând cu uniformele şi mi­cul echipament frumos împăturite în mână şi aşteaptă să le predea ofiţeru­lui de serviciu, care le înmânează în loc hainele civile. — Mă despart cu greu de haina ostă­şească pe care-am purtat-o cu mândrie, ne spune strungarul ILIUŢA MANOLE de la şantierul naval din Turnu Severin. Imi pare par’că rău că „ţoalele” mele nu sunt chiar aşa de chipeşe. Am eu acasă altele mai frumoase, dar nici că mă aşteptam ca să am la mdlitărie strac atât de bune care-mi veneau turnate. La regiment m’am specializat şi mai mult în meseria mea dar am învăţat şi altele pe cari sunt nerăbdător să le îm­părtăşesc celor de acasă. — Ce anume? îl întrebăm noi. — In primul rând că uzina în care lucram este acum a noastră, a poporu­lui și că am datoria s’o apăr și s’o faci să prospere. Dar mai e și altceva. — Zău? îl iscodim noi mai departe... — Eu mă omor după sport. De mici îmi plăcea gimnastica și atletismul. Ca ucenic la șantier nehrăn­it şi rupt ca vai de capul meu nu mă dedam la sporturi. Aici la militărie am avut în sfârşit posi­bilitatea să mă instruesc deabinelea şi să învăţ metodic practicarea sporturilor. Am şi brevet de instructor. ...Şi mândru, Iliuţă Manole ne pune în faţa ochilor un brevet de instructor parafat cu ştampile. — Bravo Iliuţă! Şi ce-ai acum de gând, te laşi de strung pentru sport? — Da, de unde! Merg bine amândouă împreună. Când voi ajunge la fabrică am să-i îndemn pe toţi tovarăşii să facă sport, fiindcă sportul ne oţeleşte trupu­rile, ne sporeşte agerimea, curajul şi nu face mai disciplinaţi”. . . . . . . s Iliuţă Manole ne-ar fi spus mai mul­te. Oltean gureş cum îl ştim nu mai prididea să ne descrie, ce atleţi o să facă el din tovarăşii dela Turnu Severin, dar îi venise rândul să-şi depună efectele şi a dispărut pe uşa magaziei. Am părăsit într’un târziu cazarma. Pâlcuri, pâlcuri, ostaşii de eri, civilii de acum se pregăteau să se despartă de instituţia — odinioară prilej de nes­fârşite umiliri, degradări morale şi fi­zice — astăzi o şcoală a vieţii, care cu dragoste neţărmurită pentru toţi fiii ţării fără osebire formează într’un sp­i­rit nou un cetăţean-ostaş, conştient de drepturile şi îndatoririle sale, scut al păcii şi al progresului pentru cei ce muncesc. ' % — mass — 4

Next