Sportul Popular, decembrie 1948 (Anul 4, nr. 1213-1237)

1948-12-01 / nr. 1213

r V Jh V t SPORTUL IN TARILE CAPITALISTE Con­Mnia d­»wî SB, GOâSTI&AȘ, secretar OSP ţi­­nistă, are organizarea grupării SLT. GODEANU, la »Casa Tineretului*, In ziua de 20.XI*®48 în toate ţările de democraţie populară, sportul a luat un deosebit avânt, având un exemplu viu şi permanent In sportul sovietic. Aceste realizări în domeniul sportului­ fac cinste ţărilor de democra­­fie populară şi se pot situa alături de ce­lelalte realizări din domeniul politic, social, economic şi cultural şi sunt toc­mai consecinţele acestora. Sportul nostru s-a desvoltat foarte mult în ultimul timp şi arată în acest fel, că merge pe un drum sănătos şi îşi dă c­on­t­ibuţia pentru realizarea societă­ţii socialiste în ţara noastră, pentru care trudesc milioane de muncitori din RPR. Nu putem afirma nicidecum, că spor­tul nostru a reuşit de acum să lepede toate rămăşiţele burgheze ale sportului ,şi regimurile trecute, rămăşiţe, care se arată zi cu zi în mişcarea noastră spor­tivă şi cari mai păstrează influenţe des­tul de mari in diferite domenii de acti­vitate. Totuşi noi suntem siguri, că prin sprijinul dat de Partidul Muncitoresc Roman, organizaţia noastră sportivă va reuşi să aibe succese din ce in ce mai mari cari să ne ducă la o complectă li­chidare a rămăşiţelor burgheze şi ca sportul nostru să ia forme din ce în ce mai avansate socialiste, având ca pildă vie şi metodă de lucru, marea experien­ţă a sportului sovietic. O serie de aspecte ale mişcării noa­stre sportive arată desemn clar tendin­ţele no­­i şi acestora se datoresc în pri­mul rând succesele repurtate în acest an de mişcarea noastră sportivă. În re­gimul nostru sportul nu este lăsat pe seama iniţiativei particulare şi fără spri­jin din partea Statului, cum s-a întâm­plat sub trecutele guvernări şi se mai întâmplă în majoritatea ţărilor capita­liste, ci este masiv sprijinit de guvern, care a prevăzut o serie întreagă de in­vestiţii, de amenajări, echipamente, etc. pentru sprijinirea sportivilor. Mai mult decât atât, autorităţile sportive devin în regimul nostru organe guvernamentale uzuindu­-se pe cel mai larg sprijin al Statului, in acest fel Organizaţia Spor­tului Popular este pendinta de guvern pe baza unui plan bugetar. Noi sportul nu-l facem numai de­­fra­gul sportului, ci prin sport clasa mun­citoare, poporul nostru îşi desvoltă fi­zicul pentru a putea contribui mai pu­ternic în procesul de desvoltare a pro­ducţiei, pentru a deveni mai călit, mai pregătit pentru îndeplinirea unor sar­cini de cea mai mare importanţă pentru realizarea socialismului. In ţara noastră sportul de masse se desvoltă zi de zi şi această preocupare devine principală într’o democraţie popu­lară nemai trebuind să existe nici sport amator, nici sport profesionist (distinc­ţie tipic burgheză cu ajutorul căreia se apărau poziţiile de clasă ale burgheziei de ridicarea dementelor din proletariat­ ..Pentru a trece acum la o analiză a sportului burghez, aşa cum este practi­cat el în ţările capitaliste trebue să fa­cem o scurtă Incursiune în istorie pen­tru a vedea cum a evoluat acest sport care există acum în aceste ţări. Să vedem pe scurt situaţia Germaniei la începutul secolului 19, când burghe­zia germană era în plină luptă împotri­va feudalismului, pentru independenţă şi unitate naţională. In această epocă burghezia germană a căutat să lupte împotriva feudalismului pe toate căile şi „părintele gimnasticei” cum era nu­mit Jahn, organiza mii şi­ mii de tineri iei asociaţii de gimnastică în care se fă­cea o adevărată şcoală politică naţio­­nală, care nu era pe placul guvernanţi­lor feuda!". Au fost luate măsuri a­cre pentru reprimarea acestei mişcări spor­tive, s’a dus un adevărat „război aî gim­nastice!” care s’a terminat prin încar­cerarea părintelui Jahn, disolvarea tutu­ror asociaţiilor de gimnastică şi a cul­minat cu INTERZICEREA GIMNASTI­CEI. Iată dar, cum s’a folosit burghe­zia germană In acele timpuri de sport pentru lupta ei de clasă împotriva re­gimului reacţionar sub lozincile inde­pendenţei şi unităţii naţionale. Dar această perioadă de luptă a bur­gheziei pentru putere a trecut de mult şi burghezia a intrat Încă 1® sfârşitul secolului trecut - în stadiul imperialismu­lui despre care Lenin spunea că este ul­timul stadiu al capitalismului, faza des­compunerii, faza capitalismului muri­bund. In acest stadiu sportul nu mai ser­veşte pentru cucerirea unor poziţii­ po­litice sociale pentru clasa burgheză, ci serveşte pur şi simplu pentru apărarea poziţiilor burgheze şi pentru a împiedi­ca orice acţiune a noilor forţe sociale, ale clasei muncitoare in drumul ei spre distrugerea puterii politice şi economice a burgheziei In această epocă a capitalismului, sta­tul în ţările imperialiste sau înfeudate imperialismului arată trei aspecte prin tipsie: 1) Primul aspect este cel al AFACE­RISMULUI, în care sportul este consi­derat ca o simplă afacere aducătoare de profituri. 2) In al doilea rând sportul este fo­losit ca o DIVERSIUNE pentru apăra­rea poziţiilor de clasă ale burgheziei sau chiar pentru pregătirea unor răsboaie de agresiune şi in fine 3) sportul servind ca o simplă distrac­ţie pentru burghezi, sportul pe care-l definesc ca amator. In cele ce urmează vom analiza spor­tul capitalist văzut din aceste trei as­pecte caracteristice. In ce priveşte primul aspect Lenta ne arată că pentru burghezie totul este considerat ca o afacere. Onoarea, căsă­toria, sănătatea, prietenia, religia, toate pot servi prilej de profituri, de exploa­tare. Un sportiv de talent nu valorează mai mult pentru burghezie decât eventua­lele profituri ce le poate prilejui prin faptul că atrage spectatori, dornici să-l vadă. Sub capitalism sportul capătă un caracter exagerat spectaculos.. Se folo­sesc toate artificiile pentru a denatura rostul adevărat al sportului și pentru *4 degrad* nitrian speetoo»! et naturi, *1 »trag! cSt hm! «altă îmtw dornici sa rââd tt$ 04 sunt specta­s1 -plătească pentru a*I pute* vedea. Ijfi spectacol mai extravagant Însemn profituri mai mari. Sub capitalism în primul voltă acele sporturi, cari si cuîoase și pot deveni afacerii în «cest, fel încă la începutul epocei de «dorina.-!­ţie a burgheziei s'au găsit oameni, cari să-și dea seamă că se poate exploata do­rinţa oamenilor de a vedea sport. Aces­tui lucru i se datorește faptul că anu­mite sporturi mai spectaculoase capăta o amploare deosebită in dauna altora iar aceste sporturi să evolueze în senzul exploatării la turei scandaloase. Cel mai bun exemplu este boxul, care la început a fost practicat cu pumnii goi. Or, un match cu pumnii goi putea da­te® dura până la 50-80 reprize, disputate încet şi fără knock-outarea vre-unuia dintre combatante. Cineva a lansat atunci boxul cu mănuşi care face loviturile mai puţin dure, dar cu efectul de a cutre­mura pe adversar şi de a-1 epuiza mai iute. In acest fel s’a născut boxul în forma modernă durând 12-15 reprize, foarte iute ca alură şi terminându-se des cu knock-ou­tarea unuia din combatanţi Acest fel de box s’a dovedit mult mai spectaculos şi de aceea a fost lansat pe scară mare servind ca o uriaşă afacere pentru întreprinzători, în această epocă au luat naştere ma­rile cluburi sportive bazate pe exploa­tarea unor sportivi de talent plătiţi pen­tru exibiţiile lor. Aceste cluburi nu sunt altceva decât adevărate societăţi ano­nime, având firmă înregistrată, acţio­nari, administratori delegaţi şi distribu­ind profitul anual în forma unor divi­dende. în Anglia există circa 200 de clu­buri de acest fel toate de football între­buinţând aproape 3000 de jucători pro­fesionişti angajaţi cu contract. Un alt exemplu pentru a arăta unde duce profesionismul în sport, îl consti­tui cluburile americane de „football a­­merican”, un joc care este un fel de a­­mestec de rugby şi de foot­ball. Aceste cluburi sunt şi ele simple afaceri comer­ciale care trăesc exclusiv de pe urma unui spectacol brutal care numai sport nu se poate numi. Totuşi acest spectacol atrage zeci de mii­lte oameni şi anual se înregistrează în medie circa 18 răniri mortale la matchuri în USA. Un alt sport la fel de brutal şi de a­ceea lansat cu mare alai de reclama a­­puseans simt luptele libere: „catch as catch can” (prinde-l unde poţi) cari con­­stitue o degenerare a luptelor obişnuite în scopul comercializării sportului Rugby-ul american este şi el dominat de un grup de afacerişti cari conduc cele mai bune echipe americane cari îşi dispută anual campionatul lumii (?). A­­ceste echipe au denumiri ca „Giganţii din Chicago”, „Urşii din New York” sau .„Uraganul din Sud”, etc. servind simple scopuri comerciale. Acest fel de sport aduce profituri gra­se capitaliştilor patroni. Sportivii de­ va­loare sunt transferaţi, adică vânduţi pe mari sume de bani cum se întâmplă ca footballiştii englezi. A rămas de pomină cazul lui Bryn Jones vândut pe 1­4.00­0 lire Arsenalului, sau interului naţionalei engleze Mann­on care a fost pus recent în vânzare, de clubul Middlesboroughi pe 25.000 lire, circa 15.000.000 lei. La matchurile mari de box din Statele Unite organizatorii încasează sume până la 2 milioane de d­­ari, din cari feoxeurii pri­mesc sume relativ reduse. (Sfârşitul în numărul de mâine) tt."« ALUL IV - HI, 1213 4 PAGINI 5 LEI »103.s 1. 1 ­s? Redacția şî Administrația s Str.­ SAftlPTDAR 12. — BUCUREȘTI Secretariat 3.10-59® Telefoane.* TiP°8rafi* s-84-39 Redacția Administrația 4.07.48 8.14.08 a»* Abonamentele încep la 8 și 88 de fiecărei fete. Taxa poștală plătită in numerar 108.S23.945. Con­ CEC Nr. 7655 DEIA CAMPIONAT A ANIRENO­­HOR LA CONSFĂTUIREA PE TARĂ $i RESPONSABILILOR DIVIZIONARI CÂTEVA OBSERVAT­IUN­I PE MARGINEA fJLTSMELOR JOCURI OFICIAL­E Sl ÎNAINTE DE EVENIMENTUL FOARTE IM­PORTANT!DELA II SI­­ 12 DECEMBRIE 1 N ( FOOTBALLUL NOSTRU, atât cât mai activează astăzi, sunt ctftep­­tate — cu, interes deosebit, dar fiecare în felul său, — două evenimente: termi­narea campionatului de toamnă fi consfă­tuirea simultană dela București a antreno­rilor fi responsabililor de cluburi divizio­nare A, B fi C. Campionat acesta, mai mult ca ori­care altul, a ridicat o sumă de probleme — cu caracter technic fi de ordin edu­­tiv — a căror rezolvare cade în sarcina celor care au căderea s’o facă: antrenorii fi con­ducătorii. Si invers, consfătuirea acestora la Bucurefti, ifi are punctul de plecare in actualul campionat national. De aceia, cele două evenimente trebuesc privite numai luate împreună şi respectân­­du-le inter­dependenţa. * Campionatul 1648—49 a prilejuit o se­rie de experienţe şi a cre­at isvor de în­văţăminte care — just şi imediat folo­site — pot constitui îndrumar în acti­vitatea viitoare. Turul Diviziei Naţionale ; nu a fost numai o întrecere sportivă la capătul căreia fiecare echipă şi fiecare jucător al său să cunoască satisfacţiile victoriei sau amărăciunea insuccesului; nu a fost numai prilej de pregătire fizică, sportivă şi morală. In vederea unor jocuri care aveau să tranşeze unele rivalităţi sau a disputelor care asigură puncte în cala­­ment. Ci, — să spunem — un adevărat la­borator în cadrul căruia s’au făcut dife­rite experimentări, analize şi sinteze, to­tul pornind­­dela constatările făcute în şi pe marginea acestui campionat. An­trenorii s’au isbit dtn dificultăţi in alcă­tuirea unui lot suficient pentru o ase­menea probă de regularitate care este Divizia Naţională A, de dificultăţi în a­­plicarea tactice a celei mai potrivite, de lipsa de juniori, de insuficienţa pregăti­rii technice a jucătorilor, de imixtiunea conducătorilor în chestiuni de ordin pur technic, de condiţiunile improprii unei normale şi rodnice activităţi,, la antre­namente şi in jocuri, de terenurile puţi­ne ca humor şi slab înzestrate, etc. Con­ducătorii, îe nivelul politico-social scăzut al jucătorilor, de urmele unei vechi men­talităţi cu reflexe în activitatea jucăto­rilor pe teren şi în afara lui, de defiei­enţele de organizare a cluburilor, etc. Intr’un cuvânt, au fost prezente toate acele, probleme care se ridică dîn metoda de lucru a antrenorilor, dîn ac­tivita­tea conducătorilor şi din manifestările ju­cătorilor sau ale clubului în general. Şi din acest punct de vedere, actualul campionat a dăruit un material vast, concretizat intri o ordine de zi care va îi consumată cu prilejul consfătuirii de la 11 şi 12 Decembrie. Aşadar, campionatul — mai precis concluziile trase din desfăşurarea lui stă la baza acestei consfătuiri. Astfel privită, conferinţa antrenorilor şi responsabililor de grupări divizionare apare extrem de importantă. Şi este cu atât mai importantă, mai cu seamă pentru viitoarea activitate a footballului, cu cât se vor pune abso­lut toate problemele de strictă actuali­­tate. Am arătat înjtr’un număr trecut că ordinea de zi cuprinde — în ce priveşte antrenorii — totul: deia sistemul de joc şi metoda unică de antrenament şi până la terminologia footballului,­ deia proble­ma juniorilor şi a antrenamentului de iarnă la tactica schimbării de locuri, iar în ceea ce privește conducătorii, deja chestiunile de ordin administrativ la re­organizarea cluburilor pe bazele sănă­toase ale principiului sportului de man­șe, dela educarea jucătorilor la stabili­rea contactului mai strâns ca massa muncitorilor din întreprinderile respec­tive, deja preocupările limitate la ca­drul singular al unui sport la sarcinile generale, de ansamblu, care cuprind toa­te ramurile de activitate sportivă. Probleme esenţiale care — fără în­doială — vor provoca discuţii. Şi foarte bine va fi, pentru că acesta este şi sco­pul. Din analiza serioasă a lucrurilor ies întotdeauna măsurile bine chibzuite şi sigure de efect pozitiv. Fiecare partici­pant la consfătuire, antrenor sau res­­ponsabil, va putea să aducă observaţiu­­nile şi criticile sale, să facă complectări sau să aducă noul contribuţii în rezol­varea diverselor probleme. Discutând în acest spirit, nu că ne fa­cem iluzii, dar este sigur că se va pu­tea iniţia o campanie eficace de redre­sare technica şi de reorganizare a clu­­burilor . Revenind la campionatul naţional, se cuvine să facem unele sublinieri. Ele privesc în primul rând problema ar­bitrilor, care încearcă un început de rezol­vare.­ Duminică, de pildă, cu excepţia ar­bitrajului de la Cluj, toţi ceilalţi au­ satis- Petre Gafi* (Continuare in pag. 4 col 2-3) ; COMUNICAT­­ * Comitetul judeţean -­ O. S. P.Ilfov, convoa­că pentru JOI 2 DE­CEMBRIE a. c., orele 17, la sediul judeţenei , din str. Blănari Nr. 22 , etajul II, pe toţi se-­ cretarii Asociaţilor­­ sportive din Capitală. # În lipsa secretarului­ va veni un delegat alt Asociaţiei, preteentul fiind obligatorie. # JUDEŢEANĂ O.S. A PROVOCAT LA O ÎNTRECERE JUDEŢEN­ELE TIMIŞ Şi utiu­mu­­zarului din numerele trecute ale nostru, am publicat ştirea referitoare la întrecerea pe care ju­deţeana OSP Lugoj a iniţiat-o pentru a ridica nivelul ideologic al sportivilor şi a propaga spontul în massele tinere­tului. Judeţeană Lugoj, a provocat îa a­­ceasta întrecere judeţenele Timiş, Ca­­raş, şi pentru fixarea punctelor după care să­­se călăuzească întrecerea dele­gaţii respectivi s’au întrunit într'o şe­dinţă care a avut loc la Lugoj în ziua, de 20 Noembrie. S‘a căzut in primul târut de acord ca întrecerea să aibe o durată mai ma­re, adică până la data de 6 Martie 1948 cu etape la 30 Decembrie, 30 Februa­rie’ şi 6 Martie. Au fost fixate totodată și punctele principale car® vor servi drept criteriu­ pentru buna îndeplinire a­ întrecerii. Sunt printre de muite care corespund în totul, tratând problemei® principial şi precizând asm se va putea ajunge la atingerea ţelurilor propuse. Altele, însă, trasate prea sumar, privesc problemele în ansamblu, fără date con­crete. Aşa este de exemplu punctul referi­tor la ciclul de conferinţe educative, dar nu se arată subiectul acestor conferin­ţe, cine se va ţine, şi mai ales cum se va face mobilizarea pentru ca partici­parea la ele să fie masivă. Tot aşa, la punctaj referitor la promovarea spor­­turilor de masse, nu se arată cum se va face această promovare şi la ce anume sporturi se referă. Iată acort şi punc­te!« principale fixate: DIN PUNCT DE VEDERE ORGANIZATORIC: a) înfiinţam ie ta«; te«*bsî’ LogoJ 4 si Retft* 8, s ' b) Reorganizarea si complectarea dis­trictelor, subdistricte­lor, grupărilor cu elemente tinere ridicate din sânul cla­sei muncitoare. c) Antrenarea sportivilor in acţiunile de reconstrucţie elaborate de PMR şi Guvernul RPR. d) Manifestaţîuni sportive al caror beneficiu este destinat ajutorării eroi­cului popor grec. e) înfiinţarea de noul grupări sporti­ve: Timiş 8. Lugoj 40 Reşiţa % DÎN PUNCT DE VEDERE AL PRESEI ŞI PROPAGANDEI a) Recrutarea de corespondenţi volun­tari din mediul rural. b) Trimiterea de îndrumători al sa- P. LUGOJ TOVĂRĂŞEASCA CAR­AŞ nume pentru organizarea şi coordona­­rea muncii educative. c) înfiinţarea de biblioteci­­sportive şî ideologice, colecţii de ziare şi reviste sportive. a) Pavoazarea tuturor sediilor, tere­nurilor și sălilor sportive. (Continuare în pag. 2 col. 8­ 7) Conferinţa d-lui Ion Balaş , la Casa Tineretului in cadrul ciclului de confe­rinţe, organizat de „Asociaţia Polisportivă Erou Sit. Const. Godeanu”, d. ION BALAŞ,­­ membru Irt Birou! Executivi C.S.P. vorbeşte JO 1­2 DEC. a.­ c. orele 18, in sala de festivi-s­taţi a d.Casei Tineretului str. Gutember nr 19, etaj spre: SPORTUL IN R. P. R.” După conferinţă va rula un film sportiv, intrarea Sberl­­ui”, dinj :j !, de­ j Ic ri . SPORTULIN ŢARĂ Ciclu «le cottfepitîţe abi« c&tîve la Tuntu SeveHw M­unca de educare a sportivilor noş­tri, se intensifică, în întreaga ţară. Necesitatea creării unor ca­­dre sportive bine pregătite, moral şi po­litic, a îndemnat la lucru judeţenele OSP, care, prin iniţiativele luate în acest sens, vor curma din rădăcini mentalită­ţile vechi, încă existente la unele ele­mente ale mişcării noastre sportive. Astfel, Judeţeană OSP Mehedinţi, inaugurează Duminică 5 Decembrie 1948 ciclul conferinţelor educative. Prima conferinţă va avea ca temă: „SPORTUL IN REPUBLICA RO­­MANA“. Iniţiativa Judeţene! O. S. P. a suscitat şi pe drept cuvânt, un viu interes în rândurile tineretului sportiv din Turnu- Severin. SANDA LILIAC, Corespondent Cursuri de educaţie fizi­ca şi atletism la Călăraşi In sala de gimnastică a liceului teore­tic din localitate s’a deschis un curs de predare, teoretic şî practic, a gimnasticei «sarate şi atletismului. Participă la *. «£•' mă m iiUsgi # Mjfc Cursurile sunt ţinute de profesorii de e­­ducaţie fizică Mihăîţă Neagu şi lori Cucu­. Cursurile au foc zilnic, o oră pentru fiecare serie şi vor dura două luni. Un mare cross popular de ski la Miercurea Ciuc­ului Odată cu venirea iernei sportivii din localitate au pornit cu entuziasm să în­tâmpine noul­ sezon de sport prin acte concrete. Astfel ei au lucrat la refacerea trambulinei de ski și a terenului de hoc­key, prin muncă voluntara. Astfel ei au putut începe din vreme antrenamentele pentru a se putea pregăti în mod serios în vederea viitoarelor concursuri. Cu toate greutăţile ivite şi­­ care au fost depăşite cu energie şi hotărîre, pati­natorii, hockey-­ştii şi skiorii deja cei mai în vârstă până la cei mai mici sunt sa­tisfăcuţi ca pot să practice aceste spor­­turi tradiţionale în judeţul nostru. Se fac de pe acum febrile pregătiri pentru crossul popular de ski ce se va organiza in curând şi la care vor­ parti­cipa skiuri de toate categoriile. Datorită străduinţelor judeţene, DSP Cluj, a dispărut pasivitatea din trecut şi se constata o tot mai îmbucurătoare so­­c Mtete sip®r»f|­o* assss!» făr ­ K Kft CMf 1 M 1948 ABONAMENTE Abonament individual lunar. Instituții .­­p Organizații, au JO*VooOOOOOOO HSC 2 KM TINERETUL DIN R­P R PARîM ACTIV LA LUPTA PINTRU FACE F­EDERAŢII MONDIALA A TI­NERETULUI DEMOCRAT, a primit d­o toate spîţirl­e la­­nsiî, ml­ de rezoluţii, scrisori­­şi tele­grame, prin care tineretul dornic de pace, cere O.N.U.-lui oprirea ime­diată a ajutorului economic-politic şi militar acordat lui Franc® şl că­lăilor poporului grec, de către trape­­rîa'fsdîl anglo-americamt. Făcân­du-se Interpreta şi purtătoa­rea de­zuvânt a tineret«!«! dem®« erat din temea tatreagS, delegaţia Federaţie! Mondiale a Tîsseretului Democrat îa O.N.U. a prezente! d-lui CORDIER, secretar general adjunct al Organizaţiei Naţiunilor Unite, mape cupriijzândl aceste do­cumente semnate de sat® de «af!­fi milioane de tineri Uoitcomiteat, delegaţia a înaintat un memorandum care a fost Imul. n-’f tuturor delegaţilor la O.N.U. care expune situaţia de mizerie şi teroare la care sunt supuşi trueuîl de către guvernele lu! Franco Si Spania şi cel monarho-fascist dlss Grecia. Memorandum-ul arata că situaţia din Spania şi Grecia nu este doar St o chestiune internă cum vor s’o a- trate diplomaţii imperialişti şi care ar interesa doar cele două ţări. Fas­ciştii din cele două­ ţări, precum şi elemente criminale refugiate dela Germania, ca­re învrăjbesc la ură şi aţâţă la război, fac dîn această si­tuaţie o problemă de importanţă ca»­nicală pentru pacea mondială. În numele a 5® miîioane de tînert, mem­orsmîiumil cere: = ADOPTAREA unor măsuri cole® tive eficace de câtre O.N.U. care si penă capăt imediat teroare! şi map» «aerelor din Grecia şl Spania. — SA FIE CHEMAT! şi ascultaţi în plenul Adunării Generale a O.N. U.-uluî, reprezentanţii poporul «3 democrat grec şî ai guvernului pro­vizoriu grec. — SA FIE CONDAMNATA tete*-» (Continuare în pag. g co£. ’ ASTĂZI Și MĂIHE... ...se mai primesc răs­punsuri la concursul^ M-411-00© A­u mai rămas doua zile, până la deschiderea cursurilor şcoalei de antrenori şi oficiali, organizată de Federaţia Română de Atletism. După cum se ştie pentru această şcoală OSP a prelungit angajamentul antrenorului maghiar MATHYAS FAR­­KAS, care va fi directorul tehnic. E bine de ştiut, ca Mathyas Farkas, îm­preună cu Kiss Mártani şi Bácsalmási au organizat acum un an o şcoală de antrenori la Budapesta, pe modelul că­reia e organizată şi această şcoală a F.R.A. Prezentarea eletrilor în ziua de 2 Decembrie După ce a făcut o selecţie serioasă, în rândul celor peste şapte zeci de îns­crieri, FRA a hotărât ca prezentarea elevilor din provincie să se facă in cursul zilei de 2 Decembrie, urmărid ca în aceiaşi zi în orele 16, la serviciul medical OSP, toţi aceştia sft-şi treaca vizita medicală, obligatorie dar şi eli­minatorie. Deschiderea şcolii Deschiderea oficială a şcoalei va fî făcută în ziua de 3 Decembrie orele 10, In sala Club­ului OSP, din str. Batiştes 4. Cu această ocazie vor lua cuvântul un delegat al G.C. OSP, apoi secreta­rul FRA, Un ceas mai târziu d. EGON HORN, va tine prima ora de curs, vorbind de®­­pre „ATLETISMUL IN COMUNA PRI­MITIVA, şi IN TIMPUL SCLAVAGIS­MULUI». Cursurile primei zi8@ Apoi cursurile teoretice vor continua după amiază deja orele 16. Cele trei ore de curs vor trata despre: «Ce se cere unui bun antrenor» de Mathyas Farkas, «­Anatomie si fiziolo­gie» de Dr. Clement Baciu, «Pedagogie si psihologie» de Prof. M. Epuran, antrenori, Decemvrie In fiecare zi, se vor face dimineaţa trei ore practice în sala ASFC, şi după amiază tot trei ore, dar teoretice in­­tr’o *ală de curs a liceului tehnic spor* tiv. I €ei 46 «I© admişi lată acum pe cei admişi ca elevi ai şcoalei de antrenori: BUCUREŞTI: Radu Ioniţă, Prof. Ant­­drei Simu, Vanghele Chiose, Ion Parasts­chîvescu, Petre Stănescu, D-tru Osiae, Silviu Dumitrescu, Prof. Gh. Simiones­cu, Const. Dimoftin, Adrian Zu­graves­­cts, Ion Ciobanu, Teodor Tufă, Coatu Liviu, Mâţu Alexandru, Virginia Calciu,, Anghel Dumitru, Nie, Paiş, F. Bîavaş» Georgeta Niţoiu, N.Ruţă, Const. I.Nicu­­lescu, Prof. V. Prunescu, Prof. L. Co« (Continuare in pag. 2 col. 7) DN­ 70 AU Cursurile şcoalei atletici încep Vineri 3 A MURIT ARHITECTUL MARCEL POMPEI a, murit şi pierderea este dureroasă pentru sportul nostru. Născut în 1895 la Ploeşi, Mar­cel Pompei a urmat cursurile univer­sitare la Şcoala Superioară de Ar­te Frumoase din Paris, obţinând cu succes diploma de arhitect. Marcel Pompei a fost unul din acei innte­­lectuali cari s’au alăturat clasei muncitoare, luptând hotărît ală­turi de ea şi pentru ea. Cu o con­ştiinţă politică ridicată şi împăr­tăşind idealurile proletariatului, Marcel Pompei şi-a pus tot elanul său creator în slujba poporului muncitor. El deţinea importanta funcţie de Director General ppreate al Primăriei Municipiului Bucu­reşti. Paralel cu­ munca sa profe­sională, el ducea şi o intensă acti­vitate im, cadrul Sindicatului Sala­riaţilor din PMB. Prin munca ta neobashă pe tărâm sindical, Mar­cel Pompei s’a ridicat până la funcţia de Preşedinta a­ Sindica­tului Salariaţilor PMB. Defunctul iubea sportul cu rn­­sinite şi a fost întâiu preşedinte al Federaţiei Romă­e de Ciclism, mod membru în Comitetul Federal. In această calitate, el a sprijinit cu toată tragerea de inimă desvolta­­rm cMfefflttUt« la Ih Cehoslovacia, Polonia şi Ungaria, unde a însoţit echipele naţionale, înconjura cicliştii cu o dragoste împletită cu cele mai bune sfaturi tehnice. Numeroase au fost actele prin care el dovedea dragostea cea mare ce o nutrea sportului şi spor­tivilor. Marin Niculescu îşi poate aminti că atunci câ­t a câştigat, ■ cu un avans de 17 minute, — campionatul internaţional dom in tai®, 2 e&L Si

Next