Sportul Popular, martie 1949 (Anul 5, nr. 1285-1315)
1949-03-01 / nr. 1285
HU ACUM 163 ANI Ml MURIT Ţărănimea din Transilvania, avea în veacul al XVlI-tea, o situaţie economică şî socială din cele mai disperate. Nobilimea maghiară şi română, proprietară de mari latifundii, avea tot interesul să ţină poporul în cea mai neagră mizerie, pentru a-şi putea lucra moşiile cu iobagii oropsiţi. Aşa se prezenta situaţia, când la 28 octombrie 1784, ţăranii din Apuseni, conduşi de Horia, Cloşca şi Crişan, ridică glas de revoltă şi armele împoriva nobilimii. Mulţi grofi au fost atunci ucişi de poporul însetat de dreptate, şi focul răscoalei s-a întins în multe locuri. Cruntă a fost represiunea nobilimeî, răsculaţii plătind cu ţapul cererea lor dreaptă. Şi ceace este important de remarcat, este făptui că iobagii unguri au ridicat laolaltă armele cu iobagii români împotriva aceloraşi exploatatori: grofii. Pentru a avea timp să se întărească, să ridice cât mai micită armată pe picior de bătaie, nobilimea a acceptat formal revendicările (câteva din ele) prezentate de răsculaţi, dar apoi, ie-a dat uitării, începând aceiaşi opresiune, şi exploatare nemiloasă. In faţa acestei situaţii, răscoala reisbucneşte cu mai multă tărie, de astă- dată însă trupele imperiale înzestrate cu armament reuşesc să o înăbuşe în sânge. Căpeteniile iobagilor, Horia, Cloşca şi Crişan, sunt trădate şi astfel cad în mâna stăpânirii. Aduşi şi închişi în temniţa din Albă Iulia cei trei conducători ai răsculaţilor iobagi, aşteptau judecata. Pe care nu o apucă decât doi, Horia şi Cloşca, pentrucă cel de al treilea, Crişan, s-a spânzurat in Închisoare. Judecata se face in cea mai mare taină, pentrucă nu cumva poporul să afle şi să întreprindă o acţiune de revoltă, şi judecătorii, oameni ai nobililor, condamnă pe Horia şi Cloşca la moarte, prin tragere pe roată. In ziua de 28 Februarie 1785, pe ,,Dealul Furcilor“ drin Alba lulia, în faţa ţăranilor aduşi cu forţa de către autorităţi, au fost omorâţi cei doi martiri. Dinţii de fier ai roatei au muşcat din trupul lor de iobagi, dornici de libertate pentru popor, sfârtecându-i. Dar jertfa lor nu a fost în zadar. Pentm că revoluţia pe care au iniţiat-o şi condus-o, a avut urmări dintre cele mai importante. In primul rând, ea a determinat desfiinţarea iobăgiei, a adus apoi un puternic sprijin la crearea alianţei între iobăgimea maghiară şi română, înfrăţită in decursul luptelor comune împoriva aceluiaşi vrăşmaş: nobilimea exploatatoare. Revoluţia condusă de Horia, Cloşca şi Crişan, a dat mai multă încredere ţarănimei în forţele ei, i-a deschis drumul spre noi lupte pentru cucerirea libertăților și a drepturilor sate. CONCLUZII DUPĂ ULTIMILE CONCURSURI DS TSR. Antrenamentele au devenit o problemă. ...care poate fi totuşi rezolvată! Sunt foarte puţini specialiştii la pistol viteză care ating in mod constant 30 de ţinte. In ultimul timp numărul acestora s-a mărit prin alăturarea lui Sorin Cantilli (Banca RPR). Dar, deşi această probă este în funcţie aproape numai de un antrenament ce trebue făcut cu asiduitate până când ajungi să tragi mecanic, nu aceasta este explicaţia victoriei lui Sorin Cantilli la concursul de pistol viteză ce s-a disputat pe poligonul ,,Gh. Vasilichi“. Sorin Cantilli posedă un desvoltat simț al vitezei, care dealtfel se observă şi în faptul că termină majoritatea probelor într-un timp mult mai redus ca cel reglementar. Aceasta este cauza victoriei sale la care s-a adăugat faptul că și-a dat seama că vântul puternic ce a bătut in timpul concursului va influenţa precizia focurilor. Deci, în primul rând a urmărit atingerea ţintelor. Că a reuşit numai acest lucru, mărturie stă punctajul său • 243/300 - inferior celor totalizate de panait Călcâi (CSU) şi Iosif Sârbu (Banca RPR) clasaţi pe locurile următoare. Din restul rezultatelor merită a fi remarcate cele obţinute de Aurel Neagu (Electrica) 27-222, Mátyás Farkas (CSU) 27-217 şi Rr. T. Manicatide (CSU) 25-220.* Dealtfel Dr. T. Manicatide a câştigat concursul de pistol precizie. Posedă multe calităţi in această specialitate, antrenamentul destul de regulat pe pe care l-a făcut în ultimul timp, şi-a arătat roadele. Care sunt mai puţin importante privite prin prisma victoriei, cât prin faptul că ele demonstrează progresul dr-rului T. Manicatide. Câştigătorului deia începători Andrei Noica (CSU) îi mai sunt necesare multe antrenamente. Totuşi punctajul său este promiţător. Restul rezultatelor sunt submediocre. Iată cele cinci rezultate care merită a fi subliniate: Mátyás Farkas (C. S. U.) 186-200, D. Pineta (CSU) 186, Ing. Andreevici (Telefoane: 136, Maior C. Popescu (CSAMAN) 185 şi M. Spătaru (Telefoane) 184. Neaşteptat de slabe cele obţinute de Aurel Neagu (Electrica) şi Renato Slavici (Brea numeroasă. In plus trebue subliniată participanumeroasă. Din nou Sorin Cantilli a câştigat Dar de această dată proba de armă, liberă 40 de focuri in poziţia în genunchi. Antrenamentul foarte intens şi atentul studiu al poziţiei pe care îl cere această probă sunt factori fără de care nu se pot realiza performanţe de valoare. Cea mai mică desechilibrare, are repercusiuni excepţional de grave asupra eficacităţii tragerii. In orice caz se poate spune pe scurt că trăgătorul care nu şi-a găsit poziţia ideală de echilibru nu poate obţine rezultate superioare. Dealtfel acest adevăr se poate vedea, la punctajele ultimului concurs de armă liberă în genunchi. Cu excepţia câştigătorului, ceilalţi concurenţi s-au prezentat foarte slab, vădind, în general lipsa de antrenament. Dar pentru că atât antrenamentele cât şi concursurile au devenit într'adevăr o problemă din cauza costului prea exagerat al cartuşelor, vom discuta soluţia într'un viitor articol. M. BANUŞ Spre deosebire insă de cele de la proba de armă liberă 20 locuri în poziţia culcat, cinci trăgători au depăşit cel mai bun rezultat, obţinut anul acesta, demonstrând că rezultatele în probele de armă liberă în poziţia culcat sunt în special determinate de talentul trăgătorului şi mult mai puţin de antrenamentul său. ST38I DS VOLLSY Se convoacă pentru azi 1 Martie, la sediu! Districtului din str. Gr. Alexandrescu nr. 86 toţi delegaţii grupărilor de volley în vederea unei şedinţe pentru importante comunicări. Se atrage atenţia celor absenţi că gruparea ce o reprezintă va fi suspendată pe timp deo lună de la orice competiţie organizată de district.S Portarul Petrolului Popovici nu prea poate sări la mingi inalte. Aşa a primit primul goal şi în această fotografie, Maria l-a întrecut cu mult în săritură. Mingea însă, i-a căzut in spate și Popovici o bocceasă. Meghie și Petrescu privesc. (CSUT-Petrolul 2—1). N ea scris un muncitor dela o moară Îndepărtată din Bihor. Scrisoarea Iul lugă, de abea de-a Încăput in 5 coli mari, e plină da miez. Bate în scrisoarea aceasta inima unui adevărat sportiv. Nici nu e de mirare că In comuna Iui a luat naștere, a crescut şi s‘a desvoltat o activitate sportivă. Suflul sportiv al unui colectiv ţărănesc, avântul creator care străbate toată scrisoarea, este admirabil. Judecaţi şi Dv.: - ^ , Tovarăşe Redactor, Personal nu prea practic sportul pentru că vârsta nu-mi mai îngădue, însă îmi place să arbitrez matchuri de foot-ball. Dar nu asta e motivul pentru care vă scriu. Adevăratul motiv e următorul: Tinerii din Comuna Inand au aflat despre sport din ziare şi dela noi cei mai vârstnici. S'au interesat pe la Judeţeană OSP, însă ori de câte ori S-au dus n'au primit un răspuns mulţumitor. Şi iată dece: sportul aşa cum se practică la noi In sat, se mărgineşte doar la foot-ball şi acesta desigur, nu cu pretenţiuni de tehnica sau tactică. Se practică un football cam redus, dar Se practică toţi tinerii. Nu există unul care atunci când găseşte mingea in câmp, să n'aibe dorinţa să joace şi el. E o adevărată luptă pentru a intra în una din echipele ce joacă şi nu arareori echipele au şi 15 jucători fiecare. Interesul acesta a permis ca bandul să aibe una din cele mai bune echipe din jur. Dar uitasem să vă scriu că şi Comunele învecinate practică încereaţi condiţii sportul. Activitatea tinerilor însă, era cu desăvârşire dezorganizată şi numai dragostea pentru sport i-a făcut să aibe o minge. In aceste condiţii au plecat la OSP din Oradea. Acolo li s’a spus că este necesară organizarea într'o asociaţie sportivă în cadrul Sindicatului Agricol, să se aleagă un comitet de conducere, să existe un teren, să fie mingi de foot-ball, chiloţi, tricouri şi ghete de foot-ball, să se plătească anumite taxe şi în fine intrarea în campionatul districtual al judeţului. ■ Cam nehotărîţi s'au pus băeţii pe treabă Au mers la Sindicatul Agricol şi au aflat că aceştia nu au un responsabil sportiv. Atunci au chemat pe tineri şi săteni la o adunare şi au ales un comitet de conducere şi au constituit asociaţia. Fără să ştie formele necesare, au constituit-o. După discuţiile la care au participat toţi cei prezenţi s-a hotărît ca asociaţia să aibe 4 secţii (căci li se ceruse de la Judeţeană să aibe şi alta secţii afară de foot-ball): una de football, alta de volley-ball, (la propunerea elevilor şi studenţilor din sat) de atletism şi una de şah (la propunerea tinerilor foşti prizonieri in URSS cari au învăţat jocul acolo). S'au pus băeţii de au amenajat terenul de foot-ball cu bare, au procurat minat din fondul dela Primărie, nu dat un bal din ai cărui venit au cumpărat chiloţi şi tricouri prin Cooperativă (Pânză, americă). La bocanci s'au împotmolit însă. Pentru ei n'aveau bani. S'au hotărît să ia pământ arabil dela Comună şi să-l lucreze ei in comun iar din recoltă să ia şi bocanci. Şi cred că nu se vor lăsa. S'au informat că nu costă mult afilierea şi o vor face şi pe asta. Prin muncă voluntară au amenajat terenul de volley-ball şi groapa cu nisip, şi au confecţionat, tot ei, 3 şahuri. A venit problema cu campionatul districtual, problema cea mai spinoasă. In campionat le trebue bani pentru a se putea deplasa la distanţe mari (Până la 100 km.) cu trenul, cu căruţele e imposibil. Dar e altceva mai spinos. E că băeţii îşi dau seama că nu sunt pregătiţi pentru campionat, că mai au multe de învăţat. Au văzut că nu pot intra deocamdată în campionat şi alunei le-a venit o idee. In Judeţul Timiş, sejoacă un campionat rural la care participă numai echipe săteşti apropiate pentru care nu se pune problema deplasărilor căci au căruţe şi apoi nu există, ca joc, prea mare diferenţă între echipele săteşti. Au plecat iar la Judeţeană şi au supus şi acesteia ideea. Cei de acolo n'au prea fost entuziasmaţi. Cică OSP nu poate organiza campionate rurale până nu are echipele afiliate. Ori eu cred că asta e greşit. Şi atunci băeţii s'au pus pe acru în felul lor. Au trimis scrisori Căminelor Culturale din 12 comune vecine, cu care comuna Inand ayu■sese relaţii sportive, o invitare de a participa la o competiţie sportivă sistem campionii. S'au primit deja 3 răspunsuri şi cred că vor veni şi celelalte. Cred că aceasta nu e nimic ilegal făcut. Noi avem sprijinul tuturor organizaţiilor din sat, preşedintele Sindicatului Africol e responsabilul nostru sportiv, iar secretarul căminului cultural, e responsabilul de educaţie. . Sportul la sate nu se poate ajuta prin singurul mijloc de a lăsa să intre în campionat echipele săteşti care se ştie că nu sunt îndeajuns de ridicate ca nivel tehnic. Iată de exemplu o echipă sătească din Jud. Cluj, Bariu, care e în district şi a mâncat numai bătăi, intre care una şi cu 20-0. Noi nu vrem să păţim la fel. Trebue întâi o pregătire chiar şi pentru campionatul districtual şi credem că numai campionatul rural e cel mai nimerit mijloc. Noi sperăm că în avântul nostru de organizare şi ridicare, vom antrena şi celelalte comune şi nu credem să mergem pe un drum greşit. Am dori să fiţi prietenul şi sfătuitorul nostru şi rămânem în aşteptarea răspunsului grabnic. (ss) INDKIE IO AN Com. Inand Jud. Bihor Tovarăşi Îndepărtaţi din comuna Inand, primiţi prietenia noastră şi, dacă vreţi, sfatul nostru. Scrisoarea prietenului vostru mai vârstnic, ne-a arătat cu câtă dragoste căutaţi drumurile drepte ale practicei sportive. Dacă unii au încercat să vă intortocheze drumurile acestea, frângănduvă elanul, ei au greşit desigur. Voi bine aţi făcut că aţi perseverat şi aţi muncit cu ravă. Iniţiativa voastră de a lucra pământul în comun, este un exemplu pentru toţi cei din jurul vostru, pentru toţi ţăranii muncitori din ţara noastră. Voi v-aţi gândit doar la recolta din care veţi culege banii pentru perechile de bocanci. In mare, pe tot întinsul ţării, munca agricolă colectivă va aduce roadele cele mai de preţ. Judeţeană DSP de la Oradea, luată desigur în pripă de cererea voastră neobişnuită, a mers pe calea birocratismului şi ea va fi prima care va regreta. Noi insă nu suntem partizanii unei activităţi anarhice aşa că vă sfătuim să aduceţi la cunoştinţa Judeţenii CSP ceea ce vreţi să faceţi şi suntem sigur ca- tre data asta, va vor , ajuta cu mai multă dragoste, aşa cum se cuvine unor însufleţiţi sportivi şi organizatori ca voi. Şi când veţi culege primele roade, primul spic din lanul elanului vostru sportiv, scrieţi-ne şi nouă. Spor la muncă ! .... (116) Bogate Sunt regiunile delu o® se ale Aradului, dar săraci au fost ţăranii de prin partea locului. O exploatare cruntă şi nemiloasă i-a adus pe ţăranii muncitori români şi maghiari deopotrivă la sapă de lemn. Grofii şi slugile lor prea plecate, se înfruptau cu nesaţ din munca acestora, îi istoveau de vlagă, cunuindu-i în munci grele. Prin regiunea Siriei baronul badislau Boush se lăfăia în castele, călărea prin vH şi holde, atunci când îşi amintea să mai calce prin moşiile ale căror număr nici nu le mai ţinea minte. Baronul nu venea singur ca mereu cu invitaţi. Chefurile şi orgiile din castel se ţineau lanţ paralel cu foamea, nenorocirea şi mizeriile din cocioabele locuite de ţărani. Aşa era înainte. Groful, administratorul, cnutul şi chiaburii din Siria stăpâneau şi jecmăneau Dar acum în Siria s’au schimbat multe, îndrumaţi de Partid, ţăranii muncitori şi mijlocaşi au învăţat să cunoască cine le suntduşmanii şi cine le sunt prietenii. Groful şi administratorul său au fost alungaţi din sat. Dar au rămas duşmani la fel de periculoşi, chiaburii. Ei sunt acei care cu ochii injectaţi de ură, privesc cuceririleţărănimii muncitoare. Stăpâni pe rodul muncii lor, descătuşaţi din prprimar la cruntă şi luptând mereu pentri noi cuceriri ţăranii muncitori din Siria au început să aibă preocupări noi, idealuri «d Intr’o zi la îndemnul organizat 4 , de pagină, pun în gând, să-şi facă o hae comvrilă şi o« teren de sport. Prin bugetul comunei s’a alocat o sumă de bani pentru construcţia unor băi populare şi altă sumă — şi ea destul de însemnată — pentru construcţia unui stadion sportiv. Oamenii, buni gospodari, ce s’au gândit? Sportul şi higiena, merg mână în mână. Dece nu ar fi construite stadionul şi băile comunale din Siria într’un singur loc. Locul fusese ales de oameni de multă vreme: ■ Curtea grofului. Groful plecase, dar patru chiaburi se instalaseră în castel şi împărţiseră curtea în patru. Curtea a în inima satului şi înconjurată cu riduri groase. Şi groful şi chiaburii se voiau cât mai departe de cei ce muncesc, le era parcă teamă. Au căutat chiaburi’ să tărăgăneze începerea lucrărilor deşi li s’a spus că vor căpăta aceleaşi întinderi de pământ din ale comunei. ,,Ce le trebue oamenilor băi ? Ce bunici lor numai cu băi au dus-o? Dar teren de sport? Auri! Teren de sport. Asta este curată nebunie. Ce nevoe este într’un săi de gospodari de teren de sport ?” QameriM m ws/N. CJJJ&TEA PENTRU STADION ŞI BAL Şi dacă au văzut chiaburii că nu e rost altfel, că se face şi teren şi bae, s’au gândit că pentru stadon şi băi nu ar fi rău să-şi caute oamenii, loc, colo’ţi s-as, hăt, pe deal! Vorbele mieroase ale chiaburilor au înduplecat pe câţiva. Dacă nu i-ar fi lămurit Organizaţia de Partid, cine ştie, poate că ar fi stat şi astăzi oamenii în căutarea terenului. Dar ţăranii nu s’au lăsat amăgiţi şi întro buna zi târgnăempelg ans pirat în ridurile groase ale curţii grofilor. Au vrut să înceapă dărâmarea pe la mijlocul lui Martie, dar dacă au văzut că Februarie e călduros n’au mai stat pe gânduri. — ,,Am început să demolăm, — spun localnicii. Nu „demolează” toţi. Unii cară pământul, alţii nivelează dar toţi ţăranii muncitori şi mijlocaşi precum şi funcţionarii, sindicaliştii, din Siria muncesc. Dela cel mai mic la cel mai mare cu tâmnăcoapele, cu lopeţe, muncesc top dela primar până la ultimul puşti ca să ridice un stadion şi băile populare. Intr’o zi eram de ţaţă, — a venit un ţănc mititel. Furia de căpăstru un cal. Maică-sa, văduvă, atâta avea: puştiul şi calul. Puştiul a lui Arsa — aşa-i zice — abea duce calul de căpăstru. Când l-au întrebat oamenii ce caută, a spus că el şi căluţul au venit să dea ajutor la ridicarea stadionului. Stadionul va fi înconjurat cu un brâu de zgură neagră pentru alergări. Este loc rezervat pentru aruncări şi sărituri, iar băile populare vor fi construite sub tribuna principală Tribuna, nu avea 46 m. lunabime La început, au examinat bugetul -sg rzada eg emnemM se pot face. Braţele de muncă s’au oferit voluntare, economie de milioane. Lemnul trebuia să coste ţara mult. S’a găsit soluţia: comuna are în proprietate pădurile pe care groful le-a jefuit odată dela localnici. De acolo să se ia lemn brut şi să-l schimbe un IPEIL la Arad cu lemn finisat. Cei dela IPEIL au fost mulţumiţi, calitatea lemnului din Şiria este superioară. Ţăranii români şi maghiari care lucrează laolaltă şi-au spus: „Ne facem stadion şi băi, să nu prăpădim banii”. Ţevile pentru instalaţia băilor au fost găsite prin curtea Primăriei. De când se tăvăleau de colo până colo se cam stricaseră. Le-au reparat. Le-au curăţat. Şi le poartă cineva de grije acum. Când s’a dărâmat unul din turnurile curţii, un bătrân s’a oprit şi cu mâna streaşină la ochii umeziţi care urmăreau cum sa prăvale turnul crăpat a spus: — „Iobagii l-au făcut, iobagii îl dărâmă”. Fericit sâmt, oameni buni, că am apucat să văd vremurile astea”. Ochii moşului străluceau ca ochii puştiului cu calul. Ifosul rezemat în toiagul bătrâneţii şi „a lu’ Arsa” — prichindelul de 9 ani — se bucurau deopotrivă. Cu ei toţi plugarii muncitori şi mijlocaşi, care dădeau cu năduf în zidurile curţii care alaltăeri a fost a grofilor şi ori a chiaburilor. Cu ei se bucură top ţăranii de o seamă cu ei din toată ţara. se bucură muncitorimea dela oraşe. Ne bucurăm cu topi şi dăm tuturor pildă înfăptuirile celor din Siria. E.A SlfdA-ARAD Se clădeşte şi tereli I® spirt peste zidurile medievale ce apărau averea gref fie? Tinerii muncitori dărâmă zidurile pentru a face loc stadionului ELEMENTE f Ui If 1A d) ____________ Da*. O. TROSANESCU _____________ I n compoziţia jocului de şah intră patru elemente: materialul (forţa), spaţiul, timpul şi factorul individual al fecărui jucător. In legătură cu acest ultim factor am făcut câteva consideraţiuni în articolul trecut. Azi vom face cunoştinţă cu primele trei elemente. MATERIALUL îl constitue figurile care sunt simbolurile unor forţe. SPAŢIUL este reprezentat de tabla de şah. TIMPUL este folosirea drptului respectiv, a obligaţiei de a muta. TRANSFORMAREA ELEMENTELOR Fiecare din aceste elemente se pot transforma în fiecare din celelalte. Timpul se poate transforma de exemplu în spaţiu sau material sau invers. Putem sacrifica nateraiul, de exemplu un pion, pentru a câştiga un tempo (timp) sau pentru a deschide o linie, deci pentru a câştiga spaţiu. Şi invers, câştigăm un pion, acest lucru se întâmplă de multe ori, pierzând mai mulţi timpi (desvoltarea rămâne în urmă). Am câştigat deci material şi am pierdut din timp, a avut loc o transformare a timpului în material. Materialul Acest material este compus din ofiţeri (figuri) şi pioni. O figură ușoară echivalează de obicei cu trei pioni. Un pion echivalează cu trei timpi avans în desvoltare. Regele este figura ca mai valoroasă, deoarece cu pierderea lui (matul) jocul se termină. Rezultă de aci că trebue bine păzit. El este adus in siguranță prin rocadă (0—0 sau 0—0—0). Nu întârziaţi cu rocada, căci pierderea acestui drept (prin mişcarea regelui) sau imposibilitatea efectuării acestei mutări de siguranţă, este un mare neajuns. Dama (regina), ese pe deoparte cea mai puternică figură, de aceea nu o aduceţi prea de timpuriu în joc, deoarece ea este atacată da figurile uşoare (cal, nebun) ale adversarului şi desvoltarea acestuia e mei bună. Desvoluiiţi dama pe un câmp urde nu poate fi atmet.!, pentru început, de figurile uşoare ale adversarului. Tura, intră în joc, mai ales atunci când are o coloană sau o line deschisă. Exemplu: e periculoasă, atunci când ocupă fbora 7-a (a 2-a), unde ameninţă tabăra adversă. Forţa turelor se multiplică enorm, când sunt dublate (2 turnuri pe o coloană sau linie). Nebunii se păstrează de obicei, aşa încât ei să ocupe 2 diagonale. Exmplu: nebunul treba fi se duce la c4. Când avem un nebun de o culoare (alb sau negru), ne postăm de obicei pionii pe câmpul de culoare contrară, pentru că pierii propri, fiind de aceiaşi culoare i-ar lua din raza de acţiune. Figurii, trebue să aibă o rază de acţiune cât mai mare. Caii sunt foarte potriviţi pentru atac şi trebuesc plasaţi în aşa fel Încât să poată ataca, când va fi momentul,abăra adversă. Deobice locul ideal este cel central. Caii plasaţi lateral nu au rază de acţiune! Pionii centrali sunt cel mai tari. Se recomandă baterea cu un pion pe centru, in dechidere să nu mutăm mulţi pioni, deoarece fiecare mutare de pion slăbeşte poziţia. (Va urma) Concurenţii la concursul de regularitate, s-au incolonet pentru a duce salutul lor participanţilor la conferinţă pe Capitală pentru desemnarea delegaţilor la congresul de unificare a tineretului. MINERIŞI, mândria sportivă a minerilor La Lupeni, skiul şi nataţia înfrunta footballul de la bgbi la bgsl QUM ÎNŢELEG MINERII SA SPRIJINE SPORTUL ŞI Cîiftî PRIVESC VAR* furrile PRODUCT*a u au luat cunoştinţă de decizia de amânare a returului Diviziei Na-Jţionale în timp util şi jucătorii mineri din Lupeni au pornit spre Bucureşti pentru jocul cu Dinamo B. Au jucat şi deşi au pierdut, au arătat totuşi un football de bună calitate, cu o concepţe sănătoasă de joc, care ar fi scoase mai bine în evidenţă dacă ar avea suficient antrenament. Dealtfel, Minerul din Lupeni este una din echipele fruntaşe ale Diviziei B şi păstrează neatinsă încrederea sportivilor mineri şi interesul lor pentru football. * Lupeni este un centru muncitoresc, cu aproximativ 3200 de muncitori , care răscolesc cu multă râvnă măruntaiele pământului şi sărbătoresc acum conferinţa de unificare a tneretui lui prin dese depăşiri de norme. Sportivii sunt alături, cot la cot, cu ceilalţi muncitori. Calitatea de sportivi nu creiază diferenţe şi nici sportivii nu fac caz. Sunt în primul rând muncitori. O spun răspicat şi o mărturisesc şi pe terenurile de sport, l-am văzut în Obor jucând şi pe tuşe, secretarul grupării, d. TELLMANN IOSIF, găseşte răgazul câtorva minute , ne povestească despre Lupeni, mine şi Morul. întâi, toţi jucătorii sunt în producţie. Nu face excepţie niciunul. Portarul Zeleneak M., Ispas N., Nemeş Karie, Matei Al. simt mineri ; Jakab şi Groza ion strungari; Zejenak loan zidar; Astilean Aurel topograf; Carpinst loan funcţionar tehnic, ridicat din rândurile muncitorilor mineri; Putz Rudolf lăcătuş; Filimon Gh. Tudor; Bucur Savin şi Szacsko losif electrician; Georgean Eugen şi Szabó AL tâmplari. Tot muncitori sârguîncioşi, printre are şi evidenţiaţi, Jakab şi Nemeş Karie, care nu întâmplător este şi foarte bun jucător şi foarte bun muncitor, a fost evidenţat pentru depăşire de nore. O îmbinare armonioasă a sportivului cu muncitorul. * —ţootballu] nu este pe primul plan. SE»â Se bucură de mare popularitate şi ^ la jocurile care au loc pe stadionul ridicat prin muncă voluntară (are două tribune acoperite, este gazonat şi găzdueşte 4000 de spectatori cu regulartate matematică; la un joc de antrenament cu Jiul au asistat 4000 spectatori care au aplaudat victora echipei lor cu 9—1) , muncitorii mineri sunt prezenţi pentru a-şi încuraja echipa. Dar pe acelaş plan se situează şi alte două sporturi de cele 10 soţi existente : skiul, pentru care crossurie populare organizate recent a făcut o minunată propagandă printre mineri (o cabană stă la dispoziţia lor) şi nataţia, pentru care s’a şi construit un bazin. Şahul urmează nu la distanţă mare şi 161 de concurenţi îşi dispută în prezent întâietatea în campionatul popular. Foarte popular este spartul popicelor, şi urmează atletismul, turismul, volley* baliul, tennisul de masă, patinajul shugbyuî. * Cum se vede, o activitate sportivă intensă și multilaterală, care — cum bine spunea d. Tellmain „asigură muncarilor, după eforturi!» pa care le depun, o recreare necesară. In acelaș timp efortul, oricare ar fi, este un tonic, un fortificant tocmai in vedeea muncii de toate zilele. Vedeţi, aceşti 11 jucători sunt pregătiţi pentru a rezista 90 de minute de efort continu. » Condiţiunile la Lupeni sunt ideale. Massa mineilor spr j ttă şi moral şi material secţiile sportive Este o legătură sufletească intre ei şi sportvii activi, trainică şi de nesdruncinat, a cărui bază porneşte de la mină, deja shoot. Sportivii chiarupă cel mai greu match sunt prezenţi a doua zi în mine şi atiniere, unde lucrează, iar massa muncitorilor li spunjnă pentru că înţelege că vârfurile treitesc Încurajate. „Când s’a auzit că Minerul va fi pepiniera Jiului şi că s’ar desfiinţa, minerii au sărit in sus — ne spune d. Te - Iman. Mai târziu însă, când massa muncitorilor a fost lămurită just asupra adevărului, a fost o satisfacţie deosebită. # Pentru că echipa clubul Minerul este mândria minerilor din Lupeni. La football, ski sau ellenne sport. Numele acesta reprezintă năzuinţele iar în sport, amănătorilor din mine. Şi Minerul corespunde în totul acestor năzuinţe. Ca atitudine şi comportare pe teren, ca sport de calitate și de massă, ca desvoltare a dsciplinei, car ipsteerare efectivă în câmpii, munci.