Sportul Popular, iulie 1949 (Anul 5, nr. 1402-1432)

1949-07-01 / nr. 1402

PRIMUL CLASAMENT Al «El PENTRU INNOT» In urma numeroaselor recorduri cari s’au omologat in ultimul timp, lupta pentru câştigarea primei ediţii a „Cupei pentru înnot” a devenit un fapt împlinit. După cum se ştie această cupă este challange perpetuu şi va fi atri­­buită in fiecare an grupării ai cărei înnotători vor acumula cele mai multe puncte în competiţiile cu ca­­racter naţional sau vor doborî cele mai multe recorduri. Deasemeni câte o plachetă va fi acordată definitiv grupării şi inno­­tătorului ei care va acumula cel© mai multe puncte, fi, dealtfel, şi primele clasa­­ri ale acestei cupe: GRUPĂRI !: ILSA şi CSU Cluj câte 60 Pe.5: FERAR, GAZ METAN şi­­ câte 20 puncte. INDIVIDUAL ■2: Ecat. Orosz (CSU Cluj) şi Jeth Bock (ILSA) câte 40 puncte.­­7: Bagiu (ILSA), Mózes (CSU ), Mager (CSU Cluj), Grasser ( Metan), şi Patrichi (CSCA) 20 puncte. ANTRENAMENTUL NUIATE AVEA SUCCES DACĂ NU tSIt CON» DE UN ANTRENOR Intr’una din după amiezele acestei p°nt*nuă cu formarea tehnice! in. săptămâni am fost pe terenurile v^uate. In al doilea rând lipsa CSU pentru a asista la antrenamen.’Ui “P?dur!&tOf făcea­za și jocul in­­tele ce se efectuează zilnic de cătr­e schilie să nu aducă nimic pozi­­echipeie diverselor grupări. v deoarece, așa cum este normal, In ziua în care am fost noi, tereifp l0oLil 3l?S ~ Jucâtoa­nurile erau rezervate grupării GOt-tp-n i,eau de ^?ar,de multe ori. DEANU, care avea program de ani ,ft t J", ®reul.do 3 secunde mai trenament pentru garniturile dL't,, de ml timpul reglementar, fă­basket.ball și volei masculin si fte erat rint r-T f °-i pa9‘--paaBf­­menin, categorii inferioare si r.a^,n ^ t n ■ «dresa, se trăgea la 0 «o? ani poziții incorecte și neclare. Ce am văzut însă că se facea btc.). n axs «n,TM.TM«« «„««.. ne.a mulţumit deloc. .e greşelile, fără îndoială T­. , •. ca Jucătorii şi jucătoarele ştiau când De la orele 15 la 17 jucătorii şi jgreşesc şi cum trebue să-şi remer­cătoarele de volei şi basket-ball dieze lipsurile categoriilor inferioare au făcut . Aşa însă, nu au făcut altceva de. P crupe, singuri, fara antrenori cât să se distreze, să-şi irosească Deci o dublă greşeală. In prin forţele fără un folos prea mare. rând că iu ai trenament nu se Credem că situaţia poate fi înlă. r r io“',r .îtr-ci»»sastWAr; sa • 1 de condiţie fizică sau încălz­­are la rândul lor — pot îndeplini care aci au lipsit cu desăvârşire cu succes sarcina de instructori. (st.) GRUPĂRI CARE AU­­ CARE NU AU ACTIVITATE Desigur că nu tenisul de masă e sportul cel mai recomandabil de­licat în timpul verii. Atletismul, a­­rta, voleiul, ca şi multe alte sprn în aer Uber sunt mult mai folosie menţinerii unei bune condiţii fizice­ — în general — desvoltării atrap­oase a corpului. Dar foarte mulţi jucători de te dp masă—şi când spunem foarte mi ne gândim la 60—70 la sută din toţi cei­lor legitimaţi — sunt continuu tcu*­păţi­te, dorinţa de a progresa. «Studierea, stabilirea şi aplicar­a de bize ştiinţifice a metodelor­­ de predare şi practicare a culturii dd­e, IN VEDEREA ÎNSUŞIRII DE TRE TINERETUL NOSTRU A TEICEI SPORTIVE CELEI MAI AVA­TE, tehnica sportivă sovietică, pent obţi­nerea de rezultate capabile să tribue la întărirea şi desvoltarea mapparte a sportului nostru» — spunjo­ri­­rea Biroului Politic al C. C. P. M. R. asupra problemei stimulării des­­voltării continue a culturifice şi sportului. Ori, o condiţie esenţială a agresu­lui este continuitatea antrenantelor. De aici, a doua condiţie: sala Amândouă îndeplinite, durează activitatea unei grupări. Dar oare în momentul dfaţă ju­cătorii grupărilor bucureştei posibi­litatea de a face antrenamen Să analizăm activitatea câta dintre cluburi şi să vedem dacă acta co­respunde necesităţii actuale. GRUPĂRILE CARE AUCTI­­VITATE... ...sunt destul de puţin miroase. Şi foarte multe dintre ele s’a a format în sezonul de iarnă prin soritat­ea an­trenamentelor, pri­n condiţ­iune în care jucătorii lor practicau tenisul de­ masă şi, în sfârşit, prin articiparea masivă la concursurile orgizate. Mai ales, ultimul punct, acela participă­rii la competiţii, are o instanţă deo­sebită. Fiindcă aci se verelar rezul­tatul activităţii grupării reective. Câştigarea cât mai mar plachete şi cupe, de obicei nu reletează just munca ce se duce într’° k­ile de te­­ni­s de masă. Au fost duri care au câştigat campionate şi cr de valoa­re şi care totuşi nu erai formate de­cât din 7—8 jucători. Be­înţeles ,ca aceştia aveau grije să n se mai în­scrie şi alţii în clubul..­. care ei il considerau cel puţin pr­ietate parti­culară. Dar oare se poate numi aceasta ac­tivitate? Nu, hotărit că nu! In primul rând conştiinciozitatea cu care o grupare îşi duce activitatea se vede atât în munca depusă pentru popularizarea tenisului de masă, cât şi în condiţiile optime de antrenament o­­ferite jucătorilor săi. Şi, bine­înţeles, toate reflectate printr-o masivă partici­pare la concursuri. Godeanu şi SFIPIA sunt din aceste puncte de vedere — exemple de ur­mat. Dar mai sunt şi alte grupări cu o activitate remarcabilă. Dinamo (fa­brica de maşini­ electrice) a organizat pentru salariaţii săi o demonstraţie a lotului naţional de tenis de masă, iar EFA un campionat de casă la care au participat aproape 200 de jucători. ŞI GRUPĂRI CARE NU AU ACTI­VITATE Din păcate alcătuesc majoritatea. Şi printre ele, Cele care în sezonul de iarnă s-au remarcat prin buna organi­zare, prin continua susţinere a tuturor celor care vroiau să-şi facă în mod re­gulat antrenamentele. Clubul Sportiv Universitar şi-a înce­tat complect orice activitate. Jucătorii săi nu mai primesc materiale—deşi ace­stea există în magazia grupării—şi, mai grav, sala de joc s-a închis. Este a­­devărat că studenţii sunt în perioada examenelor, dar totuşi — nu este o ex­plicaţie valabilă pentru delăsarea tota­lă în care se găseşte secţia de ternie­ de masă. Apoi, sunt grupări a căror activitate nu se reflectă în participarea la con­cursuri, Petrolul, SFA, Arte Grafice, Steua Roşie, etc., deşi fac antrenamen­te destul de, numeroase, totuşi înscrie­rile la competiţii sunt aproape inexis­tente. Desigur că mai sunt multe grupări, atât în Capitală, cât şi în provincie,­­ care se încadrează mai mult sau mai puţin perfect fie între cele ce au, fie între cele ce nu au o activitate în acest sezon. Şi toate confirmă că «activitatea sportivă de masă nu are continuitate. Masele atrase în mişcarea sporti­v­ă practi­că însă sportul în mod sporadic, deoarece nu s’au folosit acele forme care să asigure o activitate continuă». (Hotărîrea Biroului Politic al C. C. al P. M. R. asupra problemei stimulării și" desvoltării continue a culturii fizice și sportului). Din exemplele date Insă, rezultă dru­mul pe care trebue să-l urmeze secţiile de tenis de masă in munca lor de ri­dicare şi formare a cadrelor de spor­tivi. Campionatelo­r nafionale de canotaj se dispută­­ 16 şi 17 Iulie Din considerente de pin tehnic, Campionatele RPI de canotaj care urmau să se dispute 1­2 şî 3 Iulie fost amânate pentru cele de 16 şî 17 Iulie. Campionatele vor apa loc pe lacul Snagov. începând din ziua de 14 Iulie con­curenţii calificaţi vor intra în can­tonament unde vor rămâne până în dimineaţa zilei de 18 iulie. Districtele interesate vor primi instrucţiuni lămuritoare asupra mo­dului cum se vor face deplasările. Ş TI R I $ La campionat<£ de senioate (floretă) ale Capitali, care se dis. pută Sâmbătă şi Ditiinică în saia Băncii RPR s’iu fonat următoarele serii : SERIA I: Prager It*. Paraschives­­cu H.. Catalan Rita,lorăăchescii Ca. tela, Gheo-rghiu, Coa, Măgiaşu Mag­da, Barbu Nka şi dlhailide Ştefa­­nia. SERIA II: Zauvăor Paula, Do. brin Ioana, Şeitan Maria, Măgiaşu Mit», Qonstantinesa Alice, Mincu­­lescu Vali, Popescu Paula Şi Topán Maria. Turneul eliminatoriu va avea loc Sâmbătă iar cel fină Duminică după amiază. Duminica iimîneaţa se va disputa turneele fmale ale probe. lor de juniori şi jmioare. • Dăm restul cli'samentului indi. viduai de sabie: 16. Roxin A. (BRÍR) 23 v — 17 p; 18 NemetK 2t; (Indograra) 19 p. — 29 p; 19. Szantay I (Oradea) 18 v — 6 p, 20. Nicolau N. (DermA-ta) 18 v. — 14 p; 21. Galimir A. (Godeanu) 15 v— 29 p; 22. Scheer. L. (CSUT) 15 v — 29 p.; 23; Hodossy G. (Indagrara) 14 v — 10 p; 24. Istr'ate V. (Godeanu) 14 v — 30 p; 25. Cătină V. (CSVT) 13 v. — 11 p.; 26. Gyuiafaivy Gh. (O. radea) 13 v — 27 p; 27. Hintz Gh. (CSUQ 12 v — 4 p; 28. Torok E. (CSUC) 12 V — 20 p; 29. Savin A. (Godeanu) 11 v — 25 p; 30. Gazdovics Al. (Oradea) U v — 25 p; 31. Tomka A. (Indagrara) 10 v — 14 p; 32. Hol­­ban V. (Oradea) 8 v — 12 p; 33. Beck E. (CSUT) 8 v — 20 p; 34. Niederskorn I. (Oradea) 7 v — 25 p; 35. Burlacu E. (BRPR) 4 v — 8 p; 36. Klintok E. (Oradea) 4 v. — 8 p; 37. Maiak R. (Godeanu) 4 v. — 12 p; 38. Bartha A. (Oermata) 4 v — 12 p; 39. Denés Gh. (CSUT) 4 v — 12 p.; 40 Mereu Gh. (Indagrara) 3 v — 25 p; 41. Hertzeg Şt. (Oradea) 2 v — 6 p; 42. Nagy I. (Oradea) 2 v — 28 p; 43. Pujnei Ut (CSCA) 1 v — 3 p- 2­1.11 1 1­ O SARCINĂ A SPRINTEURILOR NOŞTRI ANTRENAMENTE ŞI IAR ANTRENAMENTE PENTRU FORMAREA UNEI BUNE ECHIPE DE 4x100 Şi concursul cu Cehoslovacia de la Mocavska Ostrava, şi campionatele in­ternaţionale RPR de anul trecut, ca şi­ majoritatea concursurilor n­oastre, arată aceiaşi defecţiune, ştafeta 4X100. E o probă de echipă, clasică şi pasio­nantă. Preţuită de privitori pentru dina­mismul ei, ea e apreciată de specialişti ca o probă a perfecţiunii atletice. Schimbul, mult discutatul schimb, poate fi asemuit aci cu trăsura da unu­­ între cei patru. Şi e­­e totdeauna deci­siv, totul. 36,180 KM. PE ORA­ŞE VITEZA OMENEASCĂ E fără doar şi poate o cifră extra­ordinară, nu ? Ei bine, Jesse Owens, considerat până în acest an omul cel mai rapid din lume, na alergat singur decât într'o viteză orară de 35.648 km El, cu toate eforturile şi cu toate sistemele, n’a putut-o depăşi singur... Dar a depăşit-o şi încă surprinzător de uşor, împreună cu alţi trei: Metcalfe (10.3), Draper (10.6) şi Wykoff (10.5). Şi din efortul lor colectiv a eşît „to­­tul“ cel mai perfect: 39,8 sec. record mondial, 39,8 sec, înseamnă deci, în medie, mai puţin de 10 secunde pe sută, adică maximum de 36,180 km. pe oră. La data stabilirii recordului — Olim­piada din 1936 — cei patru reprezentau deci: Owens 10,3, Metcalfe 10,4, Wykoff 10,5, Draper 10,6, ceea ce adunate ar în­semna 41,8 sec. 4X100 e o singură cursă și cu o sin­gură plecare. In acest caz, a plecat nu­mai Owens, ceilalţi continuându-i firesc şi entuziasmant —­ alergarea, lansaţi. Lansarea aceasta prin perfecţiunea schimburilor a adus tot atât de firesc, împuţinarea fracţiunilor de secundă. De aci, printre altele o erudiţie, esen­­ţială... cei ce fac schimbul, trebue să fie în viteză maximă. Şi lucrul acesta nu-i poate determina decât un antrena­ment serios şi foarte indelungat. NOI DOAR. 43,8 sec ! Recordul nostru, pentru că n’am res­pectat niciodată această condiţie, nu e decât 43,8 sec. (Şoimii, Predeal 1939), iar cei patru echipieri au alergat în ziua concursului: Moina 10.9, Suhioc 11.4, Stoichiţescu 11.1 şi Coracu 11.2. Un total deci de 44.8 sec. De la 44.8 la 43.8, diferenţa aceasta au adus-o schim­buirilc. Aceasta în privinţa recordului naţio­nal, pentru că altfel, cluburile noastre realizează timpuri îngrijorător de slabe la ştafeta 4X100. E desigur consecinţa unei lipse totale de preocupare pentru această probă. Conducătorii noştri de cluburi socotesc — în majoritate — această probă drept o anexă şi nu-i dau importanţa pe care o merită. Numai In acest fel se poate explica, atât de numeroasele descalificări care au loc, cât şi mai numeroasele schim­buri şi timpuri slabe. SE CERE UN ANTRENAMENT SERIOS Am spus şi repetăm, ca şi la celelalte specialităţi, că ştafeta — tocmai pen­tru ca este mai­ ales o probă de echipă — cera un­ antrenament minuţios şi în­­elabrigat. Din motive obiective, desigur, s’a ajuns la situaţia că la’ Moravska Os­trava, echipa noastră de ştafetă 4X100 — Simion Toma, Moina, Lupşa, Stoe­nescu — a plecat doar cu două-trei an­trenamente de schimburi, deci ca şi ne­antrenată. Şi numai în acest fel se poate explica dec© o echipă cu alergă­tori de 11.0, 10.9, 10.8, 10.9 — (timpuri aproximative primilor doi) nu poate re­aliza decât o cursă sub mediocră şi cu un timp, tot atât de slab 45.3 1 Amintiţi-vă că şi fetele, la campiona­tele internaţionale, au realizat o cursă foarte slabă — fiind descalificate !... Ceea ce evident, arată clar lipsa de an­trenament şi de preocupare pentru 4X100 UNGURII SA NE FIE EXEMPLU ! In cantonamentele care încep acum, antrenorii şi atleţii noştri au datoria să se preocupe în mod special, de această probă şi să-i închine o bună parte din antrenamentul lor. Atletismul prietenilor noştri Unguri să ne fie şi în acest caz un preţios exemplu. Echipa 4X100 — Ganyi, Gol­­dovanyi, Bartha şi Dr. Tima — a reali­zat la Olimpiada de la Londra 41.6­, cla- Sându-se a patra. Atleţii aceştia însă, luaţi individual ne sunt oricum inferiori ca valoare, to­tuşi — prin muncă şi numai prin mun­că — au realizat surprinzătorul 41.6 sec.1... CONVOCARE Secţia de atletism C. F. R. con­voacă pe această cale tot­ mai jos notaţi: Vineri 1 Iulie la sediul sec­ţiei din Stadionul Giuleşti pentru orele 16.30. Nu se admite nicio lipsă. Băeţi: 1. Nicolae Gheorghe; 2. Sei­deliuce I.; 3. Racoviţă Sebastian; 4. Cristea Petre; 5. Dobre Ilie; 6. Andrei Nicolae; 7. Vuţescu Nicolae; 8. Marin Alexandru; 9. Bălan Cor­nel; 10. Bircaş Nicolae; 11. Suciu Mircea; 12. Ficleanu Teodor; 13. Pa­­rascan Marin; 14. Popescu Paul. Fete: 1. Boţea Maria; 2. Vlase pa­­raschiva; 3. Vătafu Valeria; 4. Mi­­hăilescu Magda; 5. Oross Maria; 6. Pantazî Maria; 7. Ţuţuianu A.; 8- Diaconii; 9. Mircea Elena; 10. Ione­­scu Angela. Tot în această zi sunt convocaţi la Sectorul U.T.M. C.F.R. toţi tine­rii cari s’au selecţionat în întrece­rile pe Sector. REZULTATELE CONCURSULUI PREGĂTITOR PENTRU STANDARD Concursul care a avut loc ori pe Sta­­donul Tineretului s’a bucurat de o par­ticipare numeroasă, iar organizarea concursului a fost — de data aceasta — bună, dovedind că greșelile dela con­cursurile anterioare au fost îndreptate. Vremea bună şi varietatea probelor a făcut ca numărul spectatorilor să fie apreciabil, răsplătind astfel eforturile concurenţilor. Rezultate tehnice: RAETI 200 m. PLAT­A SERIA La: 1) Glueckmann (CSU) 26; 2) Tudorică (S.C.) 26.2; 3.4) Arsene (SMC); 3-4) Voinea (SNS) 17.8. SERIA­­l-a: 1) Cin­­cheza (S.C.) 25; 2) Stoenescu (CSU) 26.5; 3) Rădulescu (CSU) 27; SERIA IIl-a: 1) Petcu (Din.) 25.6; 2) Dumi­­trescu Dan 26; 3) Popescu Tudor (CFR) 27.8; SERIA IV-a: 1) Gânscă (Din.) 25.2; 2) Ghica (CSU) 25.5; 3) Ionescu Mircea (God.) 26,3; SERIA V-a: 1) Gherculescu (CSU) 25; 2) Fic­­leanu (CSU) 25.2; 3) Popa (SFIP1A) 27.7. FINALA: 1) Cinc­.ieza (SC) 24.3; 2) Gânscă (Dinamo) 24.7; 3) Petcu (Dina­mo) 25; 4) Gherculescu (CSU). 400 m. PLAT: 1) Simionescu (CSU) 55.6; 2) Samungiu (CFR) 56.5; Geor­­gescu (Godeanu) 5­6.6; Avramescu (CSU) 56.6. 2000 m. OBSTACOLE: 1) Farda (CSCA) 6.40; 2) Deac (Dinamo) 6.57; 3) Bejah (Dinamo) 7.07.7; 4) Ionescu Gh. (SC) 5) Petrescu (SMC); 6) Paul I­azăr (Ser. Liber). SULIȚA: 1) Cruli (Ind.), 46.60; 2) Va­ma­nu (CSU) 42.45; 3) Rizescu (CSU) 40.85; 4) Ne­agu (El) , 37.65­ m.­­LUNGIME:­ 11) Topolaveanu (Din.t) 6.25; 2) Tudose (SC) 6 m.; 3) Sergiu Costin (CFR) 5.80; 4) Stanciu (God) 5.55.­­■ CIOCAN: 1) Cruli Ion (ind.) 32.96; 2) Tabârcea (I. Textil) 31.76; 3) Iones­cu Lucian (SC) 17.95; 4) Farcaș (S. C.) 13.56. PRĂJINĂ: 1) Stănescu (God.) 3.10; 2) Rădulescu (Bl.) 3.00; 3) Cioran (STS) 2.00; 4-5) Popa (CSU) 2.50; 4-5) Băr­­bulescu (God.) 2.50. 10.000 m. MARS: 1) Paraschivescu D.tru (Dinamo) 48.33.2; 2) Chios® (Di­namo) 50.05.0; 3) Munteanu (Dinamo) 51.41.0; 4)­­Cionoiu (Dinamo) 55.05.0; 5) Dutchegi­i (îmbrăcăminte) 56.02.3; 0) Paraschivescu Ion (Din.) 57.54.0. FETE 80 m. PLAT. SERIA I-a: 1) Iuliana Marinescu (God.) 11.7; 2) Lizica Barbu (SMC) 12.4; 3) Elida Gutu (CSU) 13.6. SERIA II-a: 1) Veronica Sincu (SMC) 11.5; 2) Margareta Badiu (Imbr.) 12. 3) Angela Codreanu (SMC) 12.6. FINALA: 1) Iuliana Marinescu (God.) 11.5; 2) Veronica Sincu (SMC) 11.7; 3) Marg. Badiu (Imbr.) 12; 4) Lizica Barbu (SMC). 200 m. PLAT: 1) Elena Dinescu (CFR) 30.2; 2-3) Maria Dinu (SMC) 30.6; 2-3) Marga Mihăilescu (SMC) 30.6; 4 Marg. Badiu (îmbrăcăminte) 30.7. 500 m. PLAT: 1) Elena Dinescu (CFR) 1.28; 2) Beatrice Teodorescu (God.) 1.32;­­3) Maria Andruţă (SC) 1.32.3; 4) E. Ştefănescu (Godeanu). ÎNĂLŢIME: 1) Elena Bejan (CFR) 1.10; 2) Elena Colesnicov­­(CSU) 1.10; 3) Elida Guţu (CSU) 1.05. Numeroşi motociclişti bucureşteni la startul circuitului de la Ploeşti Ieri după amiază, a avut loc la Ploeşti primul antrenament oficial în vederea competiţiei motocicliste de Duminică. Cel de al doilea antre­nament se va desfăşura Sâmbătă în­tre orele 15—19. Se atrage atenţia celor înscrişi şi anume a celor care n’au participat la antrenamentul de ieri, că în cazul când nu se vor prezenta nici la antrenamentul de mâine, vor fi consideraţi retraşi din cursă, piereând cauţiunea depusă la înscriere. Totodată, se aduce la cu­noştinţa celor interesaţi, că înscrie,­rele pentru circuitul Ploeşti se mai fac şi azi până la orele 13 la sediul FRAM. Iată lista alergătorilor bucureşteni care vor participa Duminică alături de ploeşteni: 100 cmc: Mănescu Gh. (ind.), Ale­xandrescu P. (ind.). 125 cmc: Topciu Valentin (Godea­nul), Antonescu Mircea (ASP Foc­­ă­şani), Bujoreanu N. (Făclia CGM), Voiculescu Gh. (ASM), Toiulete Gh. (ASM­), Milescu N. (ASM), Teodores­­cu Bota (ind.), Nicu Ștefan (Rata). 250 cmc: Băiatul Aurel (ind.),, Bâr­­cianu C-tin (ind.), Bârză Niculae (Dinamo), Georgescu N. (Dinamo), Iordănescu Anton (Dinamo), Olaru Silică (Dinamo), Olaru Ion (Dinamo), Zdrinca Gh. (Dinamo), Călina I. (Dinamo), Nedelcuţ N. (Făclia CGM), Nicu Ștefan (Rata), Niculici D. (Ra­ta), Beardian Kircov (Rata), Colniuc I. (Dinamo), Constantinescu C. (ind.), Achile Cristescu (ASM), Tra­­ian Matei (ASM). 350 cmc: Sădeanu Niculae (CSCA­), Popescu N. (Flacăra Roșie), Craio­­veanu I. (Sind. Const.), Petrescu Ștefan (ind.), Busuioc N. (Dinamo), Murgescu E. (Dinamo), Crîstea N. (ASM), Gheorghe Ion (AS Triorul), Bordeniuc C. (Făclia CGM), Cătu­­lescu C-tin (ind.), Achile Cristescu (ASM)), Armeanu Petre (ASM), Tra­­ian Matei (ASM), Mitran I. (CSCA). 500 cmc: Mihai Ion (Rata), Dom­­brovschi V. (ASM), Boris Rotaru (ASM), Ion Nestor (Min. Finanțe), Mândroiu Gh. (Rata), Niculici N. (Rata). 750 cmc: Sădeanu Niculae (CSCA­), Mitran I. (CSCA), Boris Rotaru­ (ASM), Mândroiu Gh. (ASM), Dom­­binschi V. (ASM), Voitescu M. (ind.), Niculici N. (Rata), Mănescu Gh. (Rata), Caitor Petru (Rata), Vic­tor Stănescu­­Ratai­, Mihai Ion (Rata). Ataș: Pencea C-tin (Dinamo), Ta­­nase Ion (Dinamo), Nelu Ștefan (Fă­clia CGM). SPORTUL POPULAR .... . . ... " --­ Ce au învăţat jucătorii noştri din matchurile cu Polonia Al moji trecut decât câteva zite de la dis­putarea matchurilor internaţio­nale de volei cu echipele Poloniei şi loturile noastre naţionale au intrat din nou in cantonament pentru a se pregăti în vederea unor întâlniri în deplasare, la Budapesta cu echipele masculină şi fem­enină ale Ungariei. Nici nu s-au­ instalat bine în can­tonament şi jucătorii şi jucătoarele noastre au ţinut o şedinţă cu antre­norul lotului, Sandu Gruia, în care au analizat critic şi autocritic com­portarea din matchurile de Dumini­că. Totodată s’au tras învăţămintele din aceste jocuri şi s’a fixat linia antrenamentelor viitoare. „DELA OASPEŢI AM IVATAT CA INTR’UN MATCH SE LUPTA PANA LA EPUIZARE” Discuţia a in­ceput sb echipa femei­nină. Toate jucătoarele au recufios­cut că in mam­hul de Duminică s’au comportat sub nivelul obişnuit, da­­torită unui trac puternic — impre­sionate de valoarea polonezelor — cât şi fatpului că nu au avut o echipă formată din jucătoare complete. Deasemenea o dificiență a constat­at în sistemul de antrenament dina­­intea matchului deoarece au ju­cat numai cu un jucător în echipa ad­versă şi ar fi fost mai bine să joace contra băeţilor ca să înveţe să pa­reze la mingi puternice. Discuţia şi învăţămintele au fost fructuoase. Iată ce au învăţat câteva dintre jucătoare: Tineta Zota: „Deşi publicul a avut impresia că noi nu am luptat în­deajuns, ţin să precizez că am vrut să jucăm cât mai bine însă jocul nu ne-a reuşit. Neapărat trebue să a­­vem o echipă completă: 6 fete care să fie in acelaş timp trăgătoare, ri­dicătoare şi părătoare”. Marcela Dumitrescu: „Am stat pt tuşe, însă am învăţat mult. Trebue să învăţăm să servim puternic şi să avem un blocaj bine pus la punct Deasemenea trebue să învăţăm să dublăm pe cele care parează. In ce­ea ce priveşte emoţiile, cred că vor dispărea atunci când vom avea mai multă rutină”. Pruncu Maria: „Nici eu n’am jucat, însă dela oaspeţi — atât dela fete cât şi dela băeţi — am învăţat că într’un match se luptă până la epu­izare. Desigur că numai în acest fel se poate dai maximum de randa­­ment”. BAEŢII AU AJUNS LA CONCLU­­ZIA CA TREBUE SA-SI CORECTE­ZE BLOCAJUL Băeţii sunt bucuroşi că au câştigat însă nu sunt mulţumiţi de jocul pe care l-au prestat, deoarece sperau sâ învingă cu 3-0. Au avut şi ei trac­­in setul I şi tot atunci au încercat un joc fantezist Care nu le-a reuşit Iată câteva învăţăminte trase de băeţi. Gică Petrescu: „Trebue să căpă­tăm siguranţă pe serviciu. Oaspeţii au arătat că pot trage de departe. E bine sâ învăţăm să tragem ele depar­te şi din orice poziţie”. Niki Dragomirescu: ,,Cea mai ma­re lipsă a noastră a fost blocajul. Trebue să blocăm trei jucători din 3 părţi diferite, pentru a intimida adversarul. In acelaş timp trebue să avem mâinile spre terenul pro­­priu ca mu­rgile blocate să nu iasă afară. Trebue să insistăm asupra jocului de fund. Mingile trase de adversar nu trebue să le luăm cu o mână, ci cu ambele mâini. Cel mai preţios învăţământ de la matchul de Dumi­nică este dublatul: mingia trasă de adversar nu trebue respinsă în te­­renul advers ci în terenul propriu pentru a putea fî jucată cu mai mul­­tă eficacitate”. * Discuţiile s’au terminat. Jucătorii au dat dovadă că ştiu care sunt gre­şelile comise în matchurile cu Polo­nia. Cea mai bună dovadă este afir­maţia lui Sârbul „Primul set l-am pierdut datorită greşelilor mele şi ale lui Gică Pe­­trescu”. Toate greşelile au fost analizate cu deamănuntul şi s’au tras învăţă­minte preţioase pentru antrena­mentele viitoare şi mai ales pentru matchurile cu Ungaria când vor juca în deplasare. Echipa masculină a R. P. R. de volei Pagina II! In jurul Ca­mpionatului Sectoarelor BUCUREŞTI ŞI CLUJ POT AVEA CÂTE 4 ECHIPE IN DIVIZIA 3... Zeci de echipe din ţară, campioane de district, sunt angrenate actual­mente într-o competiţie footballisti­­că de mare interes: Campionatele de Sector. Este uşor de ghicit interesul pe care jocurile (care se dispută tur­ retur) îl stârneşte în oraşele pro­­vinciale, având în vedere că echi­pele campioane de Sector promovează direct în Divizia Naţională B. Şi este ştiut cât se luptă oraşele noas­­tre provinciale pentru a avea un re­prezentant, cel puţin în „B”. In lumina acestui interes şi — bineînţeles — a programului de poi­mâine şi a rezultatelor de până a­­cum, vom încerca să analizăm şan­­sele fiecărui oraş de a-şi ajunge visul. AL PATRULEA BUCUREŞTEAN LA „B”? A ce se pare după rezultatele de până acum din Sectorul de Sud, în care Venus UCB merge din succes în succes. Dacă aceştia vor câştiga până la­ urmă înseamnă că vor fi patru echipe d­in Capitală din Divi­zia adică: Metalochimic, prin re­­trogradare din A, Dinamo B, care conform unei decizii a FRFA nu poate promova la A, Grafica MSB, cu şanse de a scăpa de retrogradare şi Venus UCB? (Grivița CFR Cade) In schimb vor trebui să rămână mai departe fără reprezentanţi în Divizie: Constanţa, Braşov, Tărgo­­­vişte, Buzău, cu o viaţă sportivă generală destul de intensă. Venus UCB este un finalist proba­­bil. Celălalt finalist se va alege în­tre CFR Buzău şi probabil CFR Târ­­govişte, pe care-l socotim capabil să treacă de CSU Braşov în ciuda han­dicapului de două gealuri din tur. In sectorul de Est situaţia este mult mai neclară, pentru că echipe­le care au rămas în competiţie sunt de şanse mult apropiate. Ni se pare că mai multă şansă de a intra în fin­ală au cele două echipe ieşene, A. S. Armata şi CFR Iaşi (Feroviarii — însă — sub rezerva depăşirii în semifinală a învingătorului dintre Minerul Comăneşti şi Danubiana Roman). Ceea ce înseamnă că Iaşul va a­­vea al doilea reprezentant în ,,B”, după Clubul Sportiv Universitar... ŞI LA CLUJ PATRU ECHIPE IN DIVIZIA B? Dacă CFR nu va scăpa de retro­gradarea din prima Divizie şi dacă ASA nu va suferi vreun accident, Clujul va avea anul viitor patru re­prezentanţi în Divizia secundă şi niciunul în A. Adică: CFR, CSU, Dermata şi ASA. Printre echipele care ar putea lua locul lui ASA Cluj se numără 1 Ex­plosiv! din Făgăraş, Stăruinţa Satu -Mare, Metalosport Sibiu. Mai greu de prevăzut ce se va în­tâmpla în sectorul de Vest. Şansele se împart aici între Electrica Timi­şoara, CFR Craiova, IMS Hunedoara şi Izvorul Bocşa Montana. In orice caz returul etapei a doua care se dispută poimâine va ad­uce multe clarificări şi vor contura pe finalişti. (r. ru) In seria a II-a, etapa de Dumini­­că programează numai 4 jocuri, din care unul în Capitală şi trei în pro­vincie. In Capitală, Dinamo B — frunta­şul seriei, — întâlneşte Aurul din Brad, situat deasemenea printre primii 5 clasaţi. Matchul se anunţă interesant prin faptul că bucureşte­­nii, după înfrângerea de la Cluj, a­­vând numai un singur punct avans asupra celui de­ al doilea clasat, vor trebui să câştige neapărat cele două puncte necesare menţinerii in frunte. Aurul a pierdut în etapa trecută pe teren propriu, în faţa Mineru­lui, dar aceasta nu constituie nici un indiciu pentru comportarea sa în faţa lui Dinamo. (La Bucureşti a­­proape toate echipele provinciale se străduiesc şi reuşesc în parte, să facă matchuri bune). La Reşiţa, Metalochimic care stă pe locul ÎI, aşteptând un eşec al fruntaşului, joacă cu C.F.R. Oradea, o echipă situată în zona retrogradă­rii, care nu poate emite pretenţii de victorie. La Satu Mare, C.F.R. va trebui neapărat să învingă pe C.F.R. Arad, căci, în caz contrar, pierde şi ul­tima şansă de a se ridica peste ac­tualul loc 11, care face parte din cele cinci locuri rezervate retrograd­­abililor. Va fi o luptă echilibrată, ambele echipe fiind de forţe egale. Un alt match — care va fi dispu­tat cu ultimele resurse de energie — va avea loc la Lupeni, unde C. F. R. T. S. va căuta să smulgă mă­car­ un punct Minerului, pentru a-și ameliora locul în clasament, situat astăzi numai provizoriu, în afara zo­nei de retrogradare. Minerul însă rămâne favoritul în­­tâlnirii, independent de calculele ceferiștilor din Turnu-Severin. Celelalte trei matchuri, care com­­­pletau etapa aceasta —■ a 25-a — nu se dispută, unul din ele (Soda—Der­mata) fiind amânat, iar celelalte două au fost scoase din program, ca o consecinţă a excluderii din cam­pionat a grupărilor. C­A.M.T. şi Su­­rianuL (V. V.) In seria a ll-a la Bi MATCHUR! PUTINE, DAR GRELE, IN ETAPA 25-a T. IVAN A CÂŞTIGAT C. D. LA CATEGORIES Ziua de ori a C.D. de tenis a adus primul campion. Este vorba de mi­litarul Tilden Ivan, care a dispus cu mult mai greu decât să aştepte, în finala categoriei I-a pe Zacopceanu (CSU). Matchul acesta a fost departe de a fi la înălţimea ce se cere unei fi­nale de prima categorie, abuzând de greşeli, cu numai două-trei mingi ce au­­ieşit din comun. In plus, nu au lipsit­ nici gesturile nesportive. Victoria este justă dacă avem în vedere raportul de forţe dintre ad­versari. Mai ales Tildea Ivan va tre­bui însă să-şi corecteze atitudi­nea. Iată rezultatele tehnice: BARBATI­ I Cat. I finală: T. Ivan (CSCA) — Zacopceanu (CSU) 3—6 7—5 10—8. Cat. II-a semifinală: Zacopceanu— Tico 2—6 6—4 6—3. Cat. III: Macarski—Dimigian 6—8 6—3 6—3; Subășeanu — Georgescu 6—4 5—7 6—3. Cat. I dublu: T. Ivan, Chivaru- Grad, Stăncescu 9—7 6—8 8—6; Ni­tu, Iesen, Păcuraru­, Creisberg, Poenaru 6—3 10—8; Aldea, Anghelescu—Niţu­­lescu, Păcuraru 6—2 6—3. Cat. II dublu: Negulescu, Creis­berg—Ţanţoş, Mihai 6—4 6—2; Bărşu Meiscu—Georgescu, Ressu 6—2 6—4; Comanescu, Bush—Dragu, Denes 6—2 3—6 7—5. FETE Cat. II: Londas A.—Rozeanu 4—6 6—2 6—4. Dublu mixt: ,cat. I-a: Andriescu, G. Viziru—Cobzuc G., Cobzuc I. 6—4 2—6 7—5. Juniori: Petculescu—Silberman G. 6—4 7—5; Lazarescu—Vasilescu 6—2 6— 3. Junioare: Ionescu—Iliescu 6—1 3—6 7— 5; Enescu—Epureanu. 6—2 6—0; Ionescu—Enescu 6—4 4—6 6—3. Copii: Namian—Rusu 6—3 5—7 6—2. Dublu juniori: Manoliu, Tules — Clonaru, Namian 6—2 7—5; Vasilescu, Păune­scu—Trepcea, Marian 6—2 7—5; Hagiescu, Sîlberman—Gutman, Bahmut 4—6 6—1 6—3. Dublu mixt: Niculescu, Lazarescu —Tules, Buturăscu 6—1 6—2. S­TIRI . In cadrul campionatului distric­tual femenin s-a disputat ieri întâl­nirea dintre echipele F. R. B. și Phenix. Primele au câștigat cu 4—0 (0—0) . FRUNTAŞ IN MUNCĂ, FRUNTAŞ IN SPORT (Urmare din pag. I-a) CAMPION LA 15 ANI Că sportiv, Sanislau Alexandru are, de asemenea o activitate intensă. La 30 ani, căsătorit, tatăl unei fetiţe de 3 ani, el găseşte timpul necesar, printre atâtea alte preocupări, de a fi prezent şi pe te­­renul de sport. Este „stopperul” echipei de football a fabricei, dar totdeodată este un vechi şi valoros skior. In 1934, deşi avea atunci numai 15 ani, a cucerit titlul­ de campion naţional la juniori. Au tre­cut anii, dar Sam­sau a rămas acelaşi pasionat şi bun skior. Nu mai departe decât iarna aceasta, luând parte şi­ angrenând şi pe alţii la Crosul Popular de Sky, s-a clasat primul pe sector şi al doilea în lupta finală pe Capitală, la 5 secunde de Învingător. Iată de ce spuneam mai sus, că şi­ tovarăşii de sport şi tovarăşii de mun­că, sunt îndreptăţiţi să se gândească cu elemente ca Sanislau Alexandru. CITIND ZIARUL DE PERETE Aflându-ne la fabrica „13 Decem­brie“, am avut prilejul să cunoaştem şi un alt muncitor şi sportiv de frunte, pe Mihăilescu Ioan, despre care res­ponsabilul sportiv al întreprinderii, tot, Ionescu Petre, scrie în ziarul de pe­rete.­­ „Mihăilescu Ioan este de meserie tapiţer, dar la noi în fabrică lucrează tâmplărie. Toţi sunt mulţumiţi de felul cum îşi duce munca. In sport s’a evi­denţiat prin disciplina de care a dat dovadă. Este un sportiv serios, cara­ spre deosebire de alţii, n’a căutat nicio­­dată să-şi scoată în relief calităţile personale, ci le-a pus anonim în slujba sportului întreprinderii noastre. In echipa de foot-ball“ In general se poate spune că sport­­tivii şi resortul respectiv încearcă să-şi ducă ’munca, cu avânt şi perseverenţă. Dar din cele mai multe ori nu găsesc sprijinul necesar. Tovarăşul Manea Ilie, de pildă, care este preşedintele com­i­­tetului de fabrică, se pare că nu înţe­lege rolul ce i se atribuie astăzi spor­tului, pentru formarea unui tineret să­nătos şi viguros. Numai astfel se ex­plică faptul că fetele participă la con­cursuri cu echipamentul băeţilor, că pantofii de gimnastică reprezintă aici o raritate, sau că, deşi există la fabrică, un fost boxeur care lucrează la ra­î­i­nărie şi care ar fi gata să facă să desvolte aici o puternică activitate pu­­gilistică, n’are la dispoziţe decât o sngură pereche de mănuşi, şi aia rătă­cită, nu se ştie de unde, într’un fund de magazie. JACK BERARIU ŞI NICU NAUMESCU ­ LOTO SĂPTĂMÂNAL | tragerea din 27 Iunie 1949 . Au fost extrase d­in urnă urmă­toarele numere: 183128182132|­74|55­361 b BUCUREȘTI P Suma de lei 3.180.610 a fost câș- I tigată de 88 buletin©, revertindu-i k fiecăruia câte lei 43.302. k REGIONALA TIMIȘOARA k Suma de lei 1.621.120 a fost k câștigată de 26 buletine reve­­- nirtdu-i fiecăruia câte lei 62.680. I REGIONALA CLUJ I Suma de Iei 575.970 a fost­­ câștigată de 14 buletine reve- I nindu-i fiecăruia câte lei 41.141. I REGIONALA ORADEA I Suma de lei 312.980, a fost câștigată de 8 buletine reve- I nindu-ii fiecăruia câte lei 39.112. I REGIONALA BRAȘOV I Suma de lei 575.330 a fost I câștigată de 12 buletine reve­­nindu-i fiecăruia câte lei 47.944. REGIONALA IAȘI ^ Suma de lei 516.530 a fost cât- I ligată de 11 buletine revenin­­­­du-i fiecăruia câte 46.957 REGIONALA CRAIOVA Suma de lei 591.760 a fost I câștigată de 14 buletine reve- I nin­du-i fiecăruia câte 42.268. S REGIONALA SIBIU I Suma de lei 340.120 a fost câștigată de 8 buletine revenîn- I du--i fiecăruia câte 42.515. I REGIONALA PLOESTI I Suma de lei 1.082.280 a fost câștigată de 35 buletine reve- I nindu-i fiecăruia câte 30.922 REGIONALA BACAU Suma de lei 311.440 a fost câștigată de 6 buletine reve­­nindu-i fiecărua câte lei 51.907. REGIONALA BRAILA Suma de lei 350.100 a fost câștigată de 3 buletine revenin­­du-­i fiecăruia câte lei 116.700. REGIONALA CONSTANTA Suma de lei 96.940 a fost câș­tigată de 1 buletin. REGIONALA DEVA Suma de lei 218.280 a fost­­ câștigată de..7 buletine rev©nin­­du­i fiecăruia câte lei 31.183. 0­0 }

Next