Sportul Popular, septembrie 1949 (Anul 5, nr. 1462-1492)

1949-09-02 / nr. 1463

UNIUNEA SOVIETICA DEMASCĂ DIN NOU FĂŢĂRNICIA GUVERNULUI TRĂDĂTOR AL LUI TITO­ resele naţionale ale Austriei, ca şi In toate celelalte situaţii în cari i s’a cerut şi a dat sprijin pentru respectarea independenţei altort popoare. Ca şi trecutele note trimise gu­vernului Iugoslav de către guver­­nul Uniunei Sovietice, ultima no­tă conţine afirmarea cu tărie a a­­titudinei pe care Uniunea Sovie­tică, — in fruntea lagărului anti­­imperialist, — înţelege sa o meni­, ţină faţă de aţâţătorii la noul răz-* boaie şi faţă de slugile lor de tea­pa lui Tito şi a guvernului iugo­slav. In nota sa din 20 August, gu­vernul iugoslav, — afirmat des­­tul ca maestru al invectivelor, Injuriilor şi calomniilor la adresa Uniunei Sovietice, rostind acestea ca un umil lacheu al stăpânilor imperialişti angl­o-americani, — cerea guvernului sovietic ca­­mo­tele sovietice să nu conţină ceva ce ar putea să atingă amorul pro­priu al guvernului iugo­slav sau să-l jignească”, — şi guvernul iu­goslav afirmă că aşa ar cere , ,normele internaţionale”, care o­­bligă la stimă în notele adresate. Dar, stimă faţă de dezertori nu poate exista, aşa cum prea bine o arată în încheierea sa nota gu­vernului Uniunei Sovietice: „Guvernul Sovietic este nevoit să constate că guvernul iugoslav le cere imposibilul. Toată lumea ştie că guvernul iugoslav a dezertat din lagărul socialis­mului şi democraţiei în lagărul imperialismului şi fascismului. Treime remarcat că oamenii sovietici şi opinia publică sovietică nu stimează pe dezertori. Cu atât mai mult ei nu pot nutri faţă de dezertori ceva asemă­nător dragostei. Mai mult, toată lumea ştie că oamenii sovietici şi opinia publică sovietică dispreţuesc pe dezertori. Desigur, există diferite feluri de dezertori. Există dezertori de ocazie, care au dezertat din laşitate, ca să-şi salveze pielea. Există şi altfel de dezertori, dezertori rău intenţionaţi. Ei sunt oameni din aceia care dezer­­tează nu numai pentru a-şi salva pielea, dar şi pentru a dăuna lagărului din care au fugit. Trebue să constatăm, oricât de trist ar fi aceasta, că oamenii sovietici şi opinia publică sovietică plasează guvernul iugoslav nu în rândurile dezertorilor de ocazie, ci in rândurile dezertorilor rău inten­ţionaţi. Trebue să relevăm mai departe că dezertorii rău intenţionaţi sunt şi ei de diferite feluri. Există dezertori rău intenţionaţi care îşi simt vina, suferă din cauza ruşinii lor şi caută să rămână neobservaţi, caută să nu bată la ochi, se poartă aproape modest. Dar există şi asemenea dezer­tori rău intenţionaţi care din ruşinea lor îşi fac o sursă de beneficii, se fălesc sgomotog cu dezertarea,dar ca şi «um această«dezertare ar fi«*n fel *• de act eroic, sar tot mereu Pe scenă, pentru a lătra la lagărul din care au fugit, se laudă fără ruşine că ei pot să latre oricând la acest lagăr şi că prin urmare ei nu sunt nişte simpli dezertori ci eroi. Exact la fel ca în fabula lui Krâlov: ,,Carevasăzică, e puternică potaia, latră la ele­fant”. Trebue să constatăm, oricât de trist ar fi aceasta, că oamenii sovie­tici şi opinia publică sovietică plasează guvernul iugoslav tocmai în cate­­goria unor asemenea dezertori rău intenţionaţi şi lăudăroşi. Aceasta este atmosfera opiniei publice în mijlocul căreia lucrează guvernul sovietic. Sperăm că guvernul Iugoslav va înţelege că el nu poate conta pe ama­bilităţi şi cu atât mai puţin pe stima guvernului sovietic”. Ziarele de eri au publicat nota Guvernului Sovietic, adresată ca răspuns la nota din 20 August a guvernului iugoslav, cu privire la chestiunea pretenţiilor iugoslave faţă de Austria in legătură cu dis­cutarea proectului de tratat cu Austria­„Guvernul sovietic a primit nota guvernului iugoslav din 20 August. Noua notă a guvernului iugoslav reprezintă o îngrămădi­re de noui bârfeli şi născociri ca­lomnioase în scopul de a masca politica sa de duplicitate şi de a înşela popoarele Iugoslaviei. De­mascat ca trădător al intereselor slovenilor din Carintia şi al drep­turilor naţionale ale Iugoslaviei prin faptele de netăgăduit men­ţionate în nota guvernului sovie­tic din 11 August, guvernul iugo­slav încearcă să şteargă urmele trădării sale şi să scape de răs­pundere, recurgând la obişnuitele sale metode de minciună şi calom­niere”, — spune ultima notă a Guvernului Sovietic, care, — în scopul de a ajuta popoarele Iugo­slaviei «să vadă adevărata faţă a guvernului iugoslav şi pentru a-i smulge masca,—conţine în cuprin­sul său o seamă de observaţii, ba­zate pe dovezi şi fapte concrete, ilustrând poziţia fermă a Uniunei Sovietice şi în legătură cu vnte­ ANUL V — Nr. 14834 PAGINI 5 MSI Redacția: Str. Const. Miile 12 Centrala 8.30.36 5.30.37 Administraţia 6.14.06 Tipografia 3.84.39 Reclamaţii şi abonamente 5.21.21. SÂMBĂTĂ ŞI DUMINICĂ, LA LUGOJ FINALELE PE ŢARĂ ALE CAMPIONATULUI POPULAR DE NATAŢIE PARTICIPAREA LOTULUI NATIONAL DE IINOT, SĂRITURI ŞI POLO ASIGURA FINALELOR O AMPLOARE DEOSEBITA Sâmbătă şi Duminică se dispută la Lugoj, în bazinul construit prin muncă voluntară, ultima etapă a Campionatului Popular de Nataţie, competiţie de mase care a atras pes­te 30.000 participanţi. Finalele pe ţară ale Campionatului Popular de Nataţie, aşteptate cu ne­­răbdare de zeci de mii de tineri, vor prilejui o frumoasă manifestaţiune sportivă, iar participarea fotului na­­ţional de înnot, sărituri şi polo, a­­sigură finalelor o desfăşurare deose­bit de spectaculoasă. Astfel, importantul centru munci­toresc bănăţean se va bucura de o demonstraţie sportivă care va da un nou avânt innotului printre tinerii muncitori lugojeni, iar cei 200 de finalişti veniţi din toate colţurile ţării vor căpăta preţioase noţiuni care îi vor ajuta să-şi perfecţioneze stilul şi le vor deschide drumul spre înnotul de performanţă, asigurând notaţiei noastre o serioasă rezervă de elemente tinere. Finalele CPN sunt in centrul a­­tent­iei organelor sportive, care au depus toate eforturile pentru ca şi din punct de vedere organizatoric ultima etapă a Campionatului să în­semne un succes deplin. Cu con­cursul judeţenei PMR, UTM şi sin­dical,­, ca şi al tuturor autorităţilor locale, finaiele de la Lugoj au de pe­acuri asigurate bazele unui succes deplin. Tabloul f­inaliştilor Iată acum şi finaliştii Campiona­tului Popular de Nataţie din 22 de judeţene cari s’au grăbit să comuni­ce rezultatele finalelor de judeţ: Fălciu; Mim­i Alex. (III b); Anghe; Iută Gh. (IV b); Slatina; Rachieru C. (III b); Antonescu Nic. (IV b); Panaitescu Rodica (III f); Alba; Csóka Edith (III f) Kovács Ecat. (IV ); Borsos A. (Ill b); Lorincz (TV b); Roman; Rusu C. (Ill b); Ghiuzan S (TV b); Scarlat Valeria (III f); Bumbu Virginia (IV f); Turda: Daju Elena (111 f); Ilea E. (IV b); Ingo Ecat (TV f); Brasov: Sbârsa P. (TV b); Covaci V. (IIl b); Bughel Renate (ITI f); Cranovski (IV f); Sălaj: Niculescu P. (IIl b); Bălănescu I. (TV b); Biroş Olga (III f); Újvárosi Maria (TV f); D°ro­­hoi: Tănase P. (III b); Cazacu D. (IV b); Vasiliu Lucreţia (IV f); Ba­cău: Bosie C. (III b); Coniac C. (IV b); Hirschenbein Didina (III f); Manolache (IV f); Putna: Tomescu R. (III b); Ciuplea P. (IV b); Anitei Lenuţa (IV f); Bistriţa; Telu O. (III b); Marişca D. (IV b); Ştelan Aurora fin f); Dolj: Râşcă P. (III b); Hiboş A. (IV b); Bihor; Iacob (III b); Balogh (IV b); Farkas (III f); Szilagy (IV f); Tecuci­, Bârlădeanu I. (III b); Apiţă M. (IV b); Dumitriu Sultana (III f); Herescu Stela (IV f); Vlaşca: Carofolide M. fill bit; Cazacu S. (IV b); Cluj: Szabó N. (III b); Rusu Gh. (IV b); Morariu Stela (III f); Diamondstein Elena (III f); Lugoj: Zeig N. (III b); Morariu S. (IV b); Munteanu Eva (III f); Cojereanu Clara (IV f); Prahova: Covaliuc D. (III b); Macedon V. (IV b); Brais Maria (III f); Iliescu Denise (IV f); Timişoara: Haniţeanu (III b); Nicu­lescu R. (IV b); Taub Clara (III f); Merkler (IV b); Constanţa: Dobrotă (III b); Pârcălăboiu (IV bl); Ştefă­nescu Valentina (III f); Buzatu E­­lena (IV f); Suceava: Hălănceana (III )-Odaciuc (IV b); Sârghi Lu­­cretoriuri f); Brăila: Dinu D. (III b); Ghermeni S. (IV b); Ghermeni E­­lena (III f); Ghermeni Aurica (IV f). 9. Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni. Taxa poștală plătită în numerar 106.523.945. JUCĂTORII SOVIETICI AU ARĂTAT UN JOC CU TOTUL ȘI DE O ÎNALTĂ VALOARE Anul trecut jucă lucru pe jucătorii cei acolo. Am admirat a eficace decât aceea . Cu atât mai mare să vedem echipele an în Polonia, se am Intr'adevăr aştep­tările noastre nu au fost deloc înşelate. După prima zi a campionatului când echipele noastre au pierdut în faţa ju­cătorilor cehoslovaci, în a doua zi ne-am întâlnit şi cu redu­tabilele echipe so­vietice. Ei bine, trebue spus că echipele so­vietice de volei practică un joc cu totul diferit de ceea ce ne-am închipuit. Am văzut pe teren 6 oameni, niciunul prea înalt, dar toţi mişcându-se în per­manenţă pentru a acoperi fiecare părti­cică a terenului. Toţi sunt atleţi în toatnă puterea cuvântului, elastici, cu sărituri până la înălţimea fi­­leului, cu plonjoane­­acrobatice şi cu­­ o forţă irezistibilă când era vorba de a lovi cu putere mingea. Nici o bombă nu părea imposibil de parat, chiar dela nivelul pământului, mingea revenea du­pă prima pasă cu o precizie matematică la înălţimea cea cu tărie in terenul lor, căci minge, mai potrivită pentru tras, în faţa fileului, venea înapoi la fileu cu o încăpăţânări Ni s’a părut că este inutil să mai tragi enervantă pentru adversar, şi era tras­ din nou pentru a nu mai fi respinsă. Dar jucătorii sovietici au arătat mai mult decât o perfecţiune tehnică împe­rechiată cu minunate calităţi atletice. Ei au arătat cunoştinţe tactice avansa­te. Blocajul era dublat de alţi jucători la spate, spre a nu permite adversaru­lui evitarea lui, iar mingile trase de ei găseau mereu drum spre o porţiune ne­acoperită din terenul advers. Acolo un­de jucătorul în poziţie de tras întâlnea în faţă un blocaj bun din partea adver­sarului, jucătorii sovietici în loc să tra­gă, pasau mingea lateral, de unde acea­sta era trasă de un alt jucător, plasat acolo în mod special, în așteptarea min­gii; acesta trăgea, de astă dată nemar­cat de nimeni, în terenul larg descope­rit al adversarului care-şi concentrase jucătorii mai încolo, de unde normal se aştepta sabină mingea. Dar toate aceste subtilităţi tactice nu ar fi posibile dacă tot jocul echipelor sovietice nu s-ar baza pe o tehnică ex­cepţională în ridicarea, în pasarea şi tragerea mingii. In realitate, toţi jucă­torii şi jucătoarele sovietici joacă orice m­inge cu ambele mâini, la fel de bine şi sunt ridicători şi trăgători excelenţi în acelaş timp. Pentru a ilustra concep­ţia sovietică despre acest joc, este deo­sebit de interesant faptul că ei nu schim­bă mai niciodată jucătorii în timpul u­­nui joc, echipa care începe un match rămânând aceeaşi, indiferent câte seturi durează partida. In aceste condiţii nu a mai mirat pe nimeni, că atât echipei masculine, cât şi celei femenine nu i-a rezistat nici-un adversar şi că echipele sovietice au ca-o fază caracteristică jocului sovietic. Petrova va scoate o „bombă”. Totuşi va pasa precis Ciudl­ei, DE VOLEI NOU, DINAMIC EDUCATIVĂ stigat jocurile fără excepţie in 3 seturi, adică fără să piardă nici măcar un sin­gur set. Pentru a aprecia la justa ei valoare această performanţă nu trebue pierdut din vedere, că adversarii lor au fost e­­chipele Cehoslovaciei (campioana Euro­pei), a Poloniei, R.P.R. și a Ungariei, toate axc­erent cotate în voleiul mondial. Este sigur, că jocurile URSS — CSR au fost adevărate finale mondiale, cari au desemnat pe cele mai bune echipe de volei din lume și aceste jocuri s'au ter­minat cu 3—0 (15—6, 15—5, ÎS—10) la băeţi, în favoarea echipelor sovie­tice Jucătorii sovietici şi ceilalţi Nu trebue să credem că în aceste e­­ch­ipe minunate ca spirit de echipă şi coeziune nu există şi personalităţi pu­ternice, cari se ridică deasupra celor­lalţi. Căci Rieva, prin bombele lui for­midabile, lasă găuri în terenul advers. Nefedov, prin plonjoanele lui acrobatice, sau Pimenov, prin pasele lui milime­trice, se fac remarcaţi şi în rândul ju­cătorilor sovietici. La fete, minunata Ciudina este o animatoare, o conducă­toare şi o tehniciană extraordinară, care este ajutată în primul rând de nu mai puţin buna Kundirenco, de Sviridova şi Jarm . Jucători excepţionali au fost şi în e­­chipa cehoslovacă, în persoana lui Schwarakopf, care­ are 2 metri înălţi­me, fraţii Rozhold şi Haiek. Dar ace­ştia, pe cât de bine au jucat, nu au fur- o. Horn (Continuare in pag. 4 col. 4) 5 ani dela refacerea mişcării sindicale din ţara noastră In ciuda duşmanilor clasei muncitoare, la 1 Septembrie 1914 s-a reconstituit mişcarea sindicala pe baza unităţii ei şi în spiritul limbei de clasă. Aceasta a fost posibil datorită eliberării ţării noastre de către Glorioasele Armate Societies, care au permis astfel forţelor progre­siste sub conducerea Partidului Comu­nist Român, să reconstitue mişcarea sindicală. După 5 ani, succesele obţinute alcă­­tuesc un bogat bilanţ, de măreţe reali­zări în folosul poporului muncitor care luptă dârz pentru construirea socialis­mului. VINERI 2 SEPTEMBRIE 1949 ABONAMENTE Abonament individual lunar .. Instituții ............................... S.i.a. Insigna de Polisportiv să strălucească pe piepturile tuturor tinerilor Cum a crescut i numărul tineri­lor antrenaţi în activitatea spor­tivă şî ce drum frumos au făcut cel peste 800­ 000 dig tineri munci­tori de la oraşe şî sabie, ca să a­­jungă pe terenuri şi stadioane, ne mărturisesc fazele Cupei Tinere­tului Muncitor care stau desfăşu­rat la Intervale egale li­ nu de mult timp. Măsura în care acea­stă grandioasă competiţie de mase a cuprins tineretul­ nostru, stă mărturie practică a valorii sportului ca instrument de cultu­ră socială, ca factor de înriărire a elementului uman pentru spori­rea productivităţii muncii. Măreţe au fost finalele Cupei Tineretului Muncitor, iar talentele promi­va­­te de această competiţie de m­ase stau astăzi mărturie ca valori consacrate ale sportului nostru- Cupa Tineretului Muncitor a ads din cele mai îndepărtate colţiri ale ţării, din producţie, din me­diul rural, din unităţile militare, mase largi de tineret, care, odată­ angrenat în sport, a oglindit în­dată cu rezultate pozitive noua politică plină de înţelepciune a Partidului şi Guvernului cu privi­re la sport. Grija şi atenţia pen­tru om — capitalul cel mai de preţ — s’a manifestat în sport într’o proporţie constructivă, să­nătoasă şi imediat folositoare. Progresele obţinute s’au datorat desigur condiţiilor deţinute de clasa muncitoare în lupta dusă în frunte cu Partidi­­ei, care a cu­cerit poziţii de nesdruncinat in folosul celor ce muncesc. Conducând efectiv lupta pentru eliminarea nesănătoasei mental­­­tăţi burgheze din sport, pentru in­troducerea unui spirit nou­, menit să transforme sportul într’un mij­loc de educare patriotică şi so­cialistă a milioanelor de tineri, că­rora li s’au deschis larg porţile stadioanelor. Partidul a dovedit din nou la 26 iunie, prin Hotărî­­rea Biroului Politic al C.C­, inte­resul pe care îl acordă stimulării şi desvoltării continue a culturii fizice şi sportului. Ca o încununare a succeselor Înregistrate până acum, ca o con­secinţă a avântului din ce în ce mai puternic pe care îl ia sportul în ţara noastră, ca o nouă reali­zare pe linia sarcinilor trasate de partid, Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Preşe­­din­ţia Consiliului de Miniştri, a (Continuare în pag. 3 col. 5-6-7) PLECAREA DELEGAŢIEI R. P. R. LA CONGRESUL MONDIAL AL TINERETULUI DE LA BUDAPESTA Marţi seara, a plecat spre Budapesta delegaţia tineretului muncitor din ţara noastră, în frunte cu tov. Petre Lupu, secre­tar al C C. al U.T.M., pentru a participa la lucrările celui de al doilea Congres Mondial al Tine­retului. La plecare au fost de faţă tov- Teohari Georgescu, secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, ministru al Afacerilor Interne, tov. Pavel Lala, Paul Cornea, Victor Orşa, secretari ai­ C.C. al U.T.M’. De asemeni, pe peronul Gării de Nord se aflau mii de tineri muncitori care au venit să ureze tovarășilor lor drum bun și sport la muncă. Echipa naţionala de aeromodele a R. P. R. care participa la concursul intern­aţional de la Budapesta De la strângă la dreapta: DELINSKI ANATEL, (conducător technic) ANANIA MOLDOVEAN­U, BUDAI ANDREI, HINTS OTTO, ÜVEGES ION, ÚJVÁRI IOSIF, LOTUL AEROMODELIŞTILOR ROMANI PLEACĂ AZI LA BUDAPESTA El PARTICIPE la goverisul international tens, aeromodeliştii au un moral ridifi­cat şî privesc cu încredere construcţ­­iile lor, lucrate cu îngrijire după cele mai bune concepţii,­­ adaptate regu­lamentului concursului de la Budapesta. Echipa naţională care ne va repre­zenta la concursul internaţional de la Budapesta a fost alcătuită din ur­mătorii aeromodelişti: ANANIA MOLDOVEANU, HINTS OTTO, BUDAI ANDRE­A, ÚJVÁRI IO­SIF, ÜVEGES ION Lotul va pleca astăzi spre Buda­pesta, fiind condus de tiv. Meşter din Direcţia Tehnică a Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport şi tov. Delinski­­vnatov (conducător tehnic). După cum am enunţat la concursul d­in capitala Ungariei care începe Sâm­bătă 3 Septembrie, participă aeromo­­delişti din mai multe ţări, printre care U.R.S.S., R.P.R , Cehoslovacia, Polonia, Bulgaria, Ungaria, etc. Datorită bunelor condiţiuni de lucru asigurate de Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport reprezentanţii noştri sunt în plin progres şi merg la acest concurs cu optimism şi cu speranţa unei cât mai bune comportări. C Eri au sosit în Capitală, venind din cantonamentul de la Câmpina, lotul aero­­modeliştilor ceri vor participa la con­cursul internaţional de la Budapesta. După o lună de serioase pregătiri la Centru­l de experimentare, tinerii noş­tri constructori aşteaptă cu nerăbdare contactul cu aeromodeliştii străini şi în special cu cei sovietici ale căror rea­lizări şi performanţe le-au urmărit cu multă admiraţie. Deşi la Câmpina s’a lucrat foarte in-

Next