Sportul Popular, octombrie 1949 (Anul 5, nr. 1493-1523)

1949-10-01 / nr. 1493

me numai b% sunt cheltuite pentru scopuri culturale. In Uniunea Sovietică, insă, aloca* ţiile pentru măsuri de ordin social şi cultural reprezintă 34,8% din bu­getul anului 1949. E dela sine Înţeles, că poporul nostru muncitor, tineretul nostril, sportivii noştri, au de învăţat totul dela Uniunea Sovietică şi privesc cu dispreţ şi ură spre a(âtătorii la răz, boi. Imperialismul monopolist ne oferă spectacolul a milioane de ti. neri lăsaţi pradă şomajului şi foa. metei, lăsaţi pradă nesiguranţei pentru ziua de mâine, pe câtă vre­me Uniunea Sovietică ne oferă e­­xemplul măreţ al celor 25.000 de ti­neri cari an reconstruit Stalingra­­dul, exemplul tinerilor cari au re­construit Voronejul. Prin blocuri şi blocnleţe antisovietîce, imperialiştii urmăresc sâ prelungească viaţa trusturilor acaparatoare şi huzurul marilor jefuitori ai popoarelor, pe câtă vreme Uniunea Sovietică este ţara celor peste 200 de mii de şcoli şi a celor 34 de milioane de elevi. In New-York şi Chicago se constru. iese sgârie.nori pentru trusturile bancare, pe câtă vreme la Moscova se ridică un măreţ edificiu cu 30 de etale, care va adăposti viitoarea u­­niversitate din capitala U.R.S.S. Sportivii noştri nu uită că torţa pentru Olimpiada din 1948 dela Lon. dra, a fost adusă din Grecia, pe un torpilor, iar competiţia a fost des­chisă prin lovituri de tun. Desigur că sportivii sovietic; nu puteau să primească invitaţia la o asemenea competiţie, dar au participat — fiind obiectul admiraţiei unanime — la jocurile dela Budapesta, în cinstea Congresului al doilea al F.M.T.D., care au constituit una din principa­lei6 manifestări pentru pace din ul­tima vreme. Tot astfel, sportivii noştri tşi dau seama, că in ţările capitaliste spor tul e degradat şi transformat în sursă de afaceri pentru unii între prinzători, iar sportivii sunt folo siţl pentru reclama produselor dife riţilor speculanţi. Dela un asemenea „sport” tinerii nu pot aştepta nicio dată ceva bun. In schimb, sportul sovietic, sportul pus în slujba aspi­raţiilor progresiste ale poporului muncitor, e singurul în stare să dea exemplu şt avânt tineretului sportiv din lumea întreagă. Numai sportul sovietic a putut să dea elemente ca Al. Kanaki, campion al U.R.S.S. la aruncarea cu ciocanul, care deşi ră­nit grav în Războiul de Apărare a Patriei, a reuşit datorită unui an­trenament temeinic şi unei voinţe exemplare, să-şi menţină calitatea de sportiv de talie mondială — sau ca Leonid Meşcov, campion unional de înnot. care paralizând în urma unei răni primită în război, a reu­şit prin voinţă neînfrântă şi antre" nament neobosit să-şi reia sportul favorit şi să in crie d n nou timpi de valoare mondială. Oamenii simpli, oam6nii munci, lori, ştiu că imperialiştii urmăresc războiul ca pe o sursă sigură de câş­tiguri şi un mijloc de a prelungi e­­xistenţn exploatatorilor capitalişti. Uniunea Sovietică şi ţările de de­mocraţie populară urmăresc însă pacea, construcţia paşnică ducând la înflorirea lor şi la creşterea con­tinuă a nivelului de trai al celor ce munc'sc. Uniunea Sovietică ţine sus drape­lul culturii nouii societăţi socialiste fără seamăn în lume. ea iubeşte fierbinte ştiinţa, arta, literatura, toate formele activităţii omeneşti, (Continuare în pag. 3, cof, 1—2) ANUL V. — Nr. 1493 4 PAGINI 5 ' El 1 OetomSrie 1949 1 —" 1 1 1 i- ....... ■■■ WKKKKtm WHV Redacţia $1 Ad-ţîa; Str. Sărindar 12 ARONAMENTP *Â5îKTO.,.,;"> - ÎS ----------------------------------------------------------------------------------------------------1 «-“« —■■■•» « Tipografia ...................... 3.84.39 Abonamentele încep la I şi 15 ale ■ fîecăiel luni - Instituţii I an_____________ 5.000 „ Redamaţiunl — Abonamente 5.21.21 Taxa poştală plătită In numerar 106 .523.945 ABONAMENTE: Telefon 5.21.21 MEETINGURI 1 PENTRU PACE Comitetul Permanent pentru Apă- J rarea Păcii din RPR cheamă oamenii J muncii din întreaga ţară, să pârtiei- i pe la meetingurile care vor avea loc i cu ooazia zilei de 2 Octombrie, 7,iua a Internaţională a Luptei pentru Pace. ^ La Bucureşti meetingul va avea f loc la ora 10 a. m. în Piaţa Univer- A sităţii. 4 întrunirea va fi prezidată de mae- 4 strul Mihail Sadoveann preşedintele f Comitetului Permanent pentru Apă- e rarea Păcii din RPR. f Vor lua cuvântul: J Tov. Gheorghe Apostol — mem- » bru în Birou! Politic al C. C. al i I P.M.R., preşedintele C.G.M. ^ 1 Tov. Constanţa Crăciun — mem- ţ 1 bru în C. C. al P. M. R , preşehn'a 4 1 U.F.D.R. şi alţi reprezentanţi a< ia- é * menilor muncii din Capitală 4 TINERETUL SPORTIV PARTICIPĂ CU TOT ENTUZIASMUL PE PE întreg cuprinsul tarii se irlantuesc manifestaţiile sport ve IN CINSTEA ZILEI INTERNATIONALE A LUPTEI PENTRU PACE Azi se dă plecarea în cursa ciclista Bucureşti — Braşov — Bucureşti. Ştafetele motocicliste se îndreaptă din toate colţurile Republicii spre Capitală Mâine, oamenii muncii din toate coifurile lumii îşi vor manifesta în sute şi mii de oraşe, xn zeci şi sute de mii de sate, raspandtte pe întreg întinsul pământului, voinţa lor dârză de a lupta Cu neînfricare pentru o pace trainică, împotriva aţâţătorilor la un nou război, imperialiştii ang lo-americani. Sutele de milioane de partizani aî păcii vor arăta celor care doresc să arunce omenirea in­­tr’un nou măcel, că ei nu vor altceva decât să trăiască paşnic, să muncească cu râvnă pentru a-şi construi prin propriile lor forţe, un viitor mai fericit. Duminică 2 Octombrie, ZI Internaţională a Luptei pentru Pace, este ziua in care clasa pnuncitoare din toată lu­mea îşi va manifesta cu entuziasm ataşamentul faţă de frontul păcii, condus de marea Uniune So vietică. _ In cinstea acestei măreţe zile tinerii sportivi ai Republicii noastre vor lua parte cu însufleţi re ia. sutele şi muie de manifestaţii. Mişcarea parti, i zanilor păcii, care . ia în fiecare zi o-fa amploare mai ma-MBfcJ J A re, îi face să scrâş­­nească din dinţi pe ; pg s provocatorii de răz­nfia» boi. Oamenii mun­cii din întreaga lume iau atitudine pentru apărarea păcii, ridicând va. luri puternice de proteste împotriva -aţâţătorilor răzlboinici, imperialiştii angio-americani şi lacheii lor. Con­gresului Partizanilor Păcii dela Pa­ris Şi Praga, i.au răspuns cu puter­nice aprobări organizaţii care înglo. bează zeci de milioane de m6mbri, ea Federaţia Sindicală Mondială, Federaţia Democrată Internaţiona­lă a Femeilor, Federaţia Mondială a Tineretului Democrat. Toate aceste manifestări pentru pace, care capă. tă pe zi ce trece un ecou mai larg îi mai puternic, făcând să tremure elicile războinice, exprimă în acelaş timp Încrederea neţărmurită în for­ţa de bază pe care se spriiină fron­tul puternic al iubitorilor de pace, Încrederea In marea Uniune Sovie­tică. 4 Pentru zeoile şi sutele de milioa­ne <4e oametai simpli de pretutin­deni. e clar că politica de pace a Uniunii Sovietice apără interesele tntregei omeniri progresiste; că U- nlunea Sovietică, spulberând şanta­jul cu arma atomică, al imperia­liştilor americani, a adus o nouă şl puternică contribuţie la cauza păcii. Sportivii din R. P. R„ care Înglo. bează mase largi de tineret munci­tor dela oraşe şi sate, sunt alături de întregul nostru popior în lupta eare se dă zi de zi pentru asigura­rea unei păci trainice, luând pprte astfel şi la pregătirile care se fac pentru Ziua Internaţională a Lup­tei pentru Pace. Splortivii noştri, ti­neretul nostru — înţeleg astfel să tragă învăţăminte din măreaţa expe­rienţă a tineretului sovietic şi a gloriosului Comsomoi leninist-stali. nist, detaşament fruntaş al mişcării internaţionale a tineretului; ei în­ţeleg să tragă învăţăminte din pro­gresele pe care le fac zilnic oame­nii muncii din Uniunea Sovietică, pe drumul construirii comunismului, pe drumul Întăririi păcii. In acelaş timp, ei văd că reacţlu­­nea angfo-americană este duşmana cea mai crâncenă a tuturor oame­nilor muncii şi a tineretului. Nu e greu să faci deosebire intre scopurile celor care urmăresc răz­boiul şi cei care preţuesc pacea, luptând pentru apărarea ei. Pe câtă vreme în America şi ţările dolari, zate masele muncitoare sunt date pradă şomajului, iar tineretului i se deschide perspectiva de a fi trans­format in carne de tun, în Ţara So­cialismului au fost trimişi în case de odihnă peste 2 milioane de mun­citori. iar peste 4 milioane de copii au fost trimişi în tabere de vară, la minte şi Ia mare. Pe câtă vreme imn rialiştii americani, împreună cu slugile lor de tipul lui Bevin, De Gasreri, Tsaldaris şi Tito-Rankovici, uneltesc împotriva libertăţii şi pă­ci! ropnarelor, in Uniunea Sovieti­că sunt creiate nouj instituţii meni­te a înlesni viaţa pioporului şi a-l spori standardul cultural. In Statele Unite ale Americei, se chelt leşte 32% din buget pentru sco­puri militare şi numai 1,6% pentru scopuri culturale. In Marea Britanle, cheituelile militare însumează 25% din buget, în timp re cheituelile pentru cultură se ridică abia la 4,7%, iar în Franţa administrată de Scbuman cheituelile militare insu. miază 32% din no ..Kö­ln eventualitatea unei sosiri strânse M. Niculescu are prima şansă ia sprin­tul final. In acest caz alergarea se va decide a doua zi. Cum insă mâine ruta coboară şl, în genere, la coborîş nu se produc lucruri deosebite, — cursa aceasta se va hotărî abia Ia sprintul final pe Sta­dionul Republicii. TRAI AN CHICOMBAN FAVORIT Afirmaţia ar putea surprinde dar ea se bazează pe următoarele considerente: TRAIAN CHICOMBAN este in formă excepţională. Dacă el se află şi azi in aceiaşi formă, desigur că va încerca, pe Posada, cu mulţi sorţi de izbândă,, o fragmentare a grupului de fruntaşi. Şi este foarte posibil să izbutească o evadare în doi, sau trei, în acest caz şansa unei victorii la sprintul final şp­(Continuare in pag. 3, coi. 1—4) La Ducureşn vur avea iui. cu acest prilej şi se vor disputa în­treceri sportive, la care participă fruntaşii sportului nostru. Astfel, „CUPA DE TOAMNA“ la tenis de masă reuneşte pe cei mai buni jucători şi jucătoare din ţară şi promite să dea un spectacol de certă valoare. In sala Arlus, se va desfăşura întâlnirea de lupte dintre Dinamo şi Selecţionata Ca­pitalei, în care vor evolua cei mai valoroşi luptători dîn Bucureşti. Tot în cadrul acestei întâlniri, cinci halterofili vor încerca să do­boare recordurile naţionale la hal­tere. In aceiaşi zi, se vor mai desfă­şura concursuri de nataţie şi gim­nastică. Pe Stadionul Republicii se va tic este foarte ctincu ae «tat, pentruca pe primul plan al disputei se vor găsi destui alergători de valoare sensibil e­­gală. Şi cu siguranţă că doar sprintul final dela Braşov va aduce o separare a lor. Totuşi, iată cum se prezintă şansele concurenţilor: Din cei 40 inscrişi, la prima-examinare, se desprind următorii: Niculescu, Nor­­hadian, Negoescu, cei doi Chicombani, Şandru, Ciohodaru, Naidin, Dumitrescu, Coman, St. Popescu, Doncu, Petrescu, Voicu, Chivu şi Dumitru. Dar şi acest iot, — care va ajunge probabil compact la poalele Posadei, — supus unei alte selecţionări, pe care o DE ZIUA INTERNAŢIONALĂ A LUPTEI PENTRU PACE SI SUB SEMNUL LUI 7 NOEMBRIE ECHIPELE DIVIZIONARE DE FOTBAL PORNESC MÂINE ÎNTRECEREA AU FOST STABILITE OBIECTIVELE DEFINITIVE ALE ÎNTRECERII Şl S’A ALCĂTUIT O COMISIE DE ARBITRAJ Joi seara a avut ioc la sediul Federaţieide Fotbal o consfătuire a de­legaţiilor grupărilor care au aderat ia întrecerea iniţiată de secţia de fotbal a grupării CFR din Arad, La această consfătuire au participat şi delegaţi din partea ziarului „SPORTUL POPULAR” şi din partea Fe-Horaţiei, rio Wnthtil. liv* tiţtct Uw * vtyu-t» S’a luat în discuţie chemarea la întrecere, analizându-se punct cu punct obiectivele propuse de arădam. Obiectivele întrecerii In urma discuţiilor la care au lua parte activă, cei prezenţi, s’a hotărit ca din puncele propuse de gruparea CÂNTECUL MAŞINILOR Şl AL STRUNGURILOR E CÂNTECUL PĂCII»... IN CINSTEA ZILEI INTERNAŢIONALE A LUPTEI PENTRU PACE - MUNCITORII SPORTIVI DELA UZINELE „23 AUGUST” ŞI-AU LUAT NOI ANGAJAMENTE Tot mai puternic se afirmă voinţa hotărîtă a oamenilor muncii in lupta lor dârză pentru pace, tot mai încordate sunt eforturile pe care le depun pentru apărarea ei. Zi de zi succesele din producţie, măreţele realizări pe tărâm cultural şi sportiv vin să arate lumii întregi că oamenii muncii din Republica Populară R°m, ână păşesc tot mai uniţi, tot mai în­crezători in forţele lor spre un vii tor luminos. Acestea sunt gândurile care ne în­sufleţeau strâjuind viu în sufletele noastre, atunci când ne aflam în mij­locul miilor de muncitori dela uzinele „23 August” adunaţi în măreaţa sală de festivităţi pentru a-şi afirma ne­clintirea în hotărîrea lor dârză de a lupta pentru pace. „Cei care vor răsboiul sunt o mână de oameni; noi suntem milioane şi mi­lioane. Deaceia vom impune pacea” — a spus cu glas ferm tov. Szabó dela atelierele de ţevărie. Din cuvintele fiecărui muncitor se desprinde hotărîrea dârză de â lupta pentru pace. Fiecare îşi ia angaja­mente concrete în întâmpinarea zilei de 2 Octombrie. Cuvintele tov. Constantin Lepăda­­tu, ministru adjunct al Sănătăţii şi membru în Comitetul permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, a tov. Nicolaie Şerbănescu, de­corat cu Ordinul Muncii cl. I-a. a tov. Sz?bo dela atelierele de ţevărie, au pătruns adânc în conştiinţa munci­torilor dela uzinele „23 August’’. Forţele noastfe s’au unit puternic pentru apăra­rea păcii In rândurile muncitorilor dela Uzi­nele ,,23 August" se găsesc mulţi sportivi, care au participat ai insufle, ţife la măreaţa demonstraţie de Marţi închinată luptei hotărite pentru Pace Cunoscutul ciclist MARTIE ŞTE­­FANESCU lucrează la secţia de strungărie. in 1942 când a intrat la --------------------------------------------------------—-— CITIŢI IN PAG. 4-a ECHIPA DE LUPTE A R.P.R. A ÎNVINS R. CEHOSLOVACA cu 5—3 Luptătorii noştri au lăsat o frumoasă impresie lucru in ace-astă uzină se fabricau mu­­niţii. „Lucram cu inima strânsă întrucât ştiam că rodul muncii noastre făcute de frica patronului vândut interese­lor imperialiste slujea distrugerii o­­menirii, stagnării progresului şi civi­lizaţiei. Pe chipurile tuturor nu citeai decât urmele acestei vieţi pline de amărăciuni. Astăzi toţi muncim cu drag. Din mâinile noastre prind viaţă unelte pentru munca câmpului, maşini şi lo­comotive, piese pentru tractoare. Fiecare maşină, fiecare unealtă în­seamnă o nouă contribuţie la lupta pentru o vieaţă mai bună, la lupta pentru pace. Noi sportivii ne dăm seama că nu­mai pacea este chezăşia desvoltării unei activităţi rodnice şi deaceia 'nu vom precupeţi nici un efort pentru apărarea ei. Forţele noastre s’au unit puternic pentru apărarea Păcii”. „Cântecul maşinilor şi al strungurilor e cântecul păcii”... Pe Cornea Manóié, dîn echipa de baschet a Uzinelor 23 August, îl în­tâlnim în ateliere. Aplecat asupra maşinei de frezat, el lucrează atent Ia zimtarea unei noi piese pentru lo­comotive. Alături de el zeci de alţi muncitori lucrează cu râvnă pentru îndeplinirea şi depăşirea normelor. „Auzi, tovarăşe, ce puternic răsu­nă cântecul maşinilor şi al strunguri­lor”. Acesta e cântecul Păcii. In cinstea zilei de 2 Octombrie muncitorii din uzinele noastre şi-au luat angajamentul de a munci şi mai mult şi mai bine. Noi sportivii muncim cu drag pen­tru îndeplinirea acestor angajamente. Eu — ne spune hotărît Cornea Ma­nóié — mă voi strădui să depăşesc norma cu sută la sută în cinstea Zilei Internaţionale a luptei pentru Pace", Fotbalistul Ghica Mihai va deveni fruntaş în muncă Ghîea Mihai din echipa de fotbal a Uzinelor „?3 August“ lucrează la secţia de strungărie, „Numai împletind succesele noâstre de pe terenul de sport cu importante realizări în producţie, ne spune el­vont dovedi că suntem luptători hotă­râţi pentru cauza Păcii. Deaceia — ne spune mândru Ghi­ca Mihai, voi depune toate eforturile pentru a deveni fruntaş in producţie. In cinstea zilei de 2 Octombrie voi realiza acest angajament“. .FR-ului Arad, precum şi din propu­nerile celorlalte secţii de fotbal, să se oncretizeze în 10 puncte, toate oblec­­iveie întrecerii, astfel: 1. Cel mai mare număr de frun­taşi în producţie. 2. Punctualitatea în muncă, şe­dinţe, antrenamente şi jocuri. 3. Conduită exemplară în pro­ducţie şi pe terenul de sport. 4. Ridicarea nivelului ideologic şi cultural prin şedinţele ce au loc în cadrul clubului. 5. Ridicarea cadrelor tinere (ju­niori), reflectată prin performan­ţe (clasament) şi introducerea ju­niorilor in prima echipă. 6. îngrijirea şi păstrarea echi­pamentului şi a materialelor spor­tive. 7. Deţinerea Insignei de Poli­sportiv de către un procent cât mai mare de sportivi din secţia de fotbal, (ţinându-se totodată sea­ma de numărul insignelor de aur, la punctaj). 8. Orele de muncă voluntară depuse pentru construirea şi ame­najarea terenurilor şi instalaţiilor sportive. 9. Numărul turneelor de propa­gandă la sate. 10. Conţinutul şi ţinuta gazetei de perete a secţiei sau a clubu­lui. Comisia întrecerii S’a propus şi s'a accepat, ca această întrecere să fie arbitrată de o comisie din care vor face parte: Directorul Propagandei din Comi­tetul pentru Cultura Fizică şi Sporţ. Un delegat al Confederaţiei Gene­rale a Mncii. Redactorul Responsabil al ziarului „Sportul Popular” Trei delegaţi ai grupărilor ce par­ticipă la întrecere şi un secretar. Această comisie va stabili puncta­jul întrecerii, normele de control şi vă desemna pe baza criteriilor alese, echipa învingătoare. S’a mai hotărit în unanimi­tate ca întrecerea să înceapă în 2 Octombrie, Ziua interna­ţională a luptei pentru Pace şi să se desfăşoare sub semnul zilei de 7 Noernbrie, când mun­citorimea din întreaga lume. sărbătoreşte revoluţia socia­listă. întrecerea va dura până la sfârşitul Cupei de Toamnă. ÎMâine începe întrecerea sub semnul lui 7 Noem­­brie De astăzi — căci astăzi se dis­pută câteva întâlniri din cadrul e tapei dela 2 Octombrie — cele mai (Continuare în pag. 3, col. 6—7) ,,Sunt unul din sutele de milioane de partizani ai păcii“ Scrisoarea internaţionalului de fotbal Iosif Ritter adresată ziarului nostru Mâine, glasul sutelor de milioane de oameni ai muncii de pe toate con­tinentele va răsuna puternic, spunând: „nu vrem un nou război, apă­răm pacea şi o vom impune1’. Imperialiştii angio-americani şi lacheii lor speră să împingă lucrurile către isbucnirea unui nou măcel, a unui nou cataclism, din ruinile căruia să-şi asigure isvoare de bogăţii. Dar dela dorinţa de a provoca un război şi până la a-l putea deslănţui, este o distanţă considerabilă, o distanta care se va mări cu atât mai mult cu cât oamenii muncii de pretutindeni vor întări frontul păcii. Planurile nebuneşti de aţâţare la un nou război pe care le urzesc im­perialiştii, se sdrobesc ca de o stâncă şi vor continua să se fărâme, întâl­nind voinţa dârză de pace a milioanelor de partizani ai păcii, de creşterea neîncetată a lagărului democratic, apărător al păcii. Sunt partizan ai păcii, unul dintre sutele de milioane de partizani ai păcii, depe întreg pământul. Ştiu că pacea trebuie ,cucerită prin luptă dârză, denceea lupt cu însufleţire la locul meu .de muncă^conrribuind alt­fel In depăşirea planului de Staţ. Pe terenul de sport, deasemene0, atitudinea cinstită, tovărăşească, in spiritul moralei proletare, trebuie să ne însufleţească pe toţi sportivii, pentrucă şi ea constituie un factor important pentru păstrarea păcii..Cu ajutorul sportului, naţionalităţile con locuitoare din tara noastră se infra­­re.yr si mai mult, după cum prin con cursurile internaţionaie, sportul con­tribuie la întărirea prieteniei intre popoare, in lupta comună pentru pace. La 2 Octombrie ne vom întruni şi vom spune cu hotărire NU războiu­lui, alături de oamenii muncii din toată lumea, aiâturi de muncitorii sovietici, francezi, unguri, italieni, po lonezi sau englezi. In frunte cu Uniunea Sovietică Şi cu marele ei conducător 1. V. Siaţin, popoarele vor şti să impună pacea. IOSIF RITTER Internationa] de fotbal decorat cu „Medalia Muncii” ' Ceferiads de atletism începe azi la Bucureşti. Cluj, laşi şl Timişoara Plecarea rugbiştilor la Praga Astăzi încep — şi continuă mâine — in patru centre, concursurile ceferiada’ de atletism urmând ca săptămâna viitoa­re să se dispute finala la Bucureşti. Cele patru centre sunt: TIMIŞOARA unde vor part’cipa 24 concurenţi din Ti­mişoara 10 din Arad şi 6 din Petroşani. CLUJ: 28 concurenţi din Turda, 10 din Cîceu, 15 Satu Mare, 45 Oradea, 23 Ba­ia Mare şi 30 din Cluj: IAŞI: 25 din la­şi. 27 din Roman, 18 din Dorohoi, 8 d.:n Comăneşti. 41 din lţcani; BUCUREŞTI: 60 din Bucureştf, 31 din Făurei, 8 d'n Mizil, 11 din Giurgiu, 15 din Craiova, 34 d’n Feteşti, 14 din Braşov şi 27 din Urziceni. Deci, un total de 519 coicu­­renţi, ceeace înseamnă prea puţin fafă de masa salariaţilor feroviar! * Ceferiada de atletism este deschisă «t­­turor salariaţilor, cu excepţia atleţilor sî atletelor care au făcut parte din loturile naţionale. Acestora însă, le revine sa. c‘na importantă de a fi prezenţi pentru a Ju' ce o muncă de lămurire care să reţ> vească scopului propagandiste. Ei trebue să împletească aceste munci şi cu aju­torul pe care ii vor da pentru a a síkúra buna desfăşurare a concursurilor. * Utrarea la aceste concursuri este gratuHă, fapt semnificativ, care consti­tuie un sprijin efectiv, asigurând o largă participare a maselor de spectatori. In Bucureşt' concursurile încep pe sta­dionul Tineretului dela ora 15 după ace­laşi program ca şi pentru centrele pro­vinciale. Adică: Băieţi: 110 m. garduri; 100 m, plat; Greutate. 400 m. pl-t; Lungime; 5;000 m, plat. Fete: 80 m. garduri; 100 m. plat; Greu täte ; Suliţă; înălţime; Ştafeta de 400x 300x200x100 m. AZI ÎNCEP la braşov CAMPIONATELE naţionale DE TRI AT LON, pentatlon D EC AT LON ŞI ŞTAFETE Azi şi mâine se desfăşoară la Braşov Campionatele naţionale de triation pentru junioare, de pentatlon juniori, seniori şi se­nioare, şi decatlon pentru se­niori. participă fruntaşii atletismului nostru, în frunte cu Wisennjfly^r Ladislau Kiss, Raica II, Claudia Ruse Şi Irina Pusch. Iată acum campionii de anul trecut: TR1ATUON JUNIOARE; Mar­gareta Lasset 1678 puncte. PENTATLON JUNIORI: Petre Zâmbreşteanu 2603 puncte. PENTATLON SENIOARE: lrina Pusch: 2939 puncte, PENTATLON SENIORI.' Krup. ka 2754 puncte. DECATLON: Ladislau Kiss 6062 puncte: In afatra acestor probe se vor disputa campionatele naţionale ie ştafete pentru juniori, ju­nioare, seniori şţ senioare. Lotul rugbiştilor RPR fotografiaţi pe ae roportul Băneasa înaintea decolării spre cu C.S.R. Praga, unde urmează a juca Duminică (Reportajul tn pag. 4-a) PROGRAMUL ZILEI DE 2 OCTOMBRIE In ziua de 2 Octombrie, la ora 10 a. m., va avea loc în Piaţa Universi­tăţii un mare meeting convocat de Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din RPR. După masă vor avea loc serbări populäre în Parcul Libertăţii şi Par­cul Vergului, precum şi în Pieţele Republicii, Militari, Dudeşti-Ciopiea, şi 28 Martie. Pe scenele montate in aceste parcuri şi pieţe se vor desfăşura, înce­pând dela ora 16 d. m., programe artistice şi sportive. La ora 17 va avea loc la Arenele Libertăţii un spectacol pentru mun­citorii evidenţiaţi in producţie. 1 La Stadionul Republicii vor avea loc jocuri de fotbal. Tot acolo va avea loc sosirea cursei cicliste Bucurşşti—Braşjv—Bucu­reşti organizată in cinstea zilei de 2 Octombrig, precum şi sosfţea ştafe­tei în stea, care aduce mesagiile oamenilor mundf din diferite colţuri ale lârii. Pe Stadionul Giuleştf, în sala ARLUS, etc.: vor avea loc alte manU festaţll sportive. UNIUNEA SOVIETIC Ă| AVANT GARDA LUPTEI PENTRU PACE Şl PROGRES Program sărbătoresc în Bucureşti Cicliştii Dornesc azi la ora 11 lin . Piaţa Victoriei, în prima etapă a :ursei cicliste Bucureşti—Braşov—Bucu­reşti. Prima etapă se aleargă pe ruta Bucu­reşti—Braşov, pe 170 km. Un traseu cu­noscut de cicliştii care ştiu, insă, foarte taine că dela Câmpina şi până la Pre­deal, şoseaua urcând, face o selecţio­nare severă în pluton. In acest sens s’au pregătit alergătorii, numeroşi fiind a­­ceia care, in cursul acestei săptămâni, iu urcat serpentinele Posadei. De altfel, in acest punct, se va produce trierea âefinitivă a celor 40 concurenţi care iau startul azi la ora 11. din piaţa Victoriei. După cum subliniam eri, un pronos­nspuia întainirea ae lotuai rtima a-Competrol la orele 14.15. După icest joc va avea loc sosirea Iu :ursa ciclistă Bucureşti—Braşov îucureşti. La orele 16 se va juca »artîrli» Hi» fnthal P.FP RilPIirP^tî" )inamo A. In pauza vor sosi mo* ocicliştii plecaţi din ştafeta în tea-In sala Băncii R P.R- va avea oc un concurs de scrimă între ju­­îiorii Bucureşti—Arad. vor face serpentinele cuprinse Intre km. 114—121, desigur că se va subţia Şi anume, după urcarea Posadei, din grupul fruntaş e posibil să rămână a­­proape jumătate din cei notaţi mai sus. Apoi, până la Predeal vor mai rămâne rncă două trei elemente, astfel că In clipa începerii coborîşului spre Braşov s’ar putea să nu întâlnim pe primul plan decât pe: Niculescu, Traian şi N Chicomban, Norhadian, Şandru, Nego­escu şi Dumitrescu. Aceasta in cazul când urcuşul nu at putea aduce o fărâmiţare şi a plutonu­lui fruntaşilor.

Next

/
Thumbnails
Contents