Sportul Popular, octombrie 1949 (Anul 5, nr. 1493-1523)
1949-10-16 / nr. 1508
O importantă hotărâre pentru desvoltarea socialistă a agriculturii Eri a fost dată publicităţii Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de miniştri asupra măsurilor ce trebuesc luate pentru îmbunătăţirea muncii la Staţiunile de Maşini şi Tractoare. SMT-urile sunt chemate sa joace un rol deosebit in transformarea socialstă a agriculturii. Staţiunile de Maşini şi Tractoare reprezintă un preţios sprijin pe care clasa muncitoare călăuzită de Partid, îl dă ţărănimii muncitoare pentru a scăpa de sărăcia neagră in care a fost ţinută de către chiaburime. SMT reprezintă un însemnat mijloc de luptă pentru îngrădirea chiaburimii şi pentru convingerea ţărănimii muncitoare de avantajele agriculturii socialiste. In număr din ce în ce mai mare ţărănimea săracă şi mijlocaşe se convinge de avantajele concrete pe care le oferă agricultura colectivă. Călăuzindu-se permanent, după măreţul exemplu sovietic, SMT-urile au realizat importante succese. Dar pentru ca munca să meargă mai bine, este necesar să se lichideze anumite lipsuri. In primul rând activiştii din SMT trebue să înţeleagă că ei nu sunt simpli salaraţi ce îndeplinesc o muncă oarecare, ci că ei au un rol măreţ în opera de socializare a agriculturii. Ţărănimea muncitoare trebue să găsească în SMT nu numai un loc unde contra plată primeşte servicii, ci şi ajutor şi îndrumare permanentă. Trebue lămuriţi ţăranii muncitori în domenii agrotehnicei şi în primul rând trebue ajutaţi ţăranii care au intrat în Gospodării colective. Hotărirea arată: „Comitetul Central a! Partidului Muncitoresc Român şi Consiliul de Miniştri ai R. P. R. atrag încă odată atenţiunea tuturor activiştilor de Partid precum şi organelor de Stat şi celor agricole, şefilor de echipe, tractoriştilor, specialiştilor şi conducătorilor de Staţiuni de Maşini şi Tractoare, că îndeplinirea hotărârilor Plenarei Comitetului Central al P. M. R. din 3—5 Martie 1919, cu privire la una din sarcinile centrale ce stau în faţa Partidului, în faţa organelor de Stat şi a tuturor oamenilor muncii «anume transformarea socialistă a agriculturii — Staţiunilor de Maşini şi Tractoare le revine o sarcină de cinste şi, in acelaş timp, de mare răspundere”. Salariaţilor şi în primul rând tractoriştilor trebue să li se ofere cele mai bune condiţii de lucru iar ei au sarcina să-şi ridice, necontenit, sub îndrumarea organizaţiilor de Partid, nivelul ideologic, profesional şi cultural. Ei trebue să devină constructori conştienţi şi Inflacăraţi ai măreţei opere de socializare a agriculturii. LA ROMAN SUNT DOUĂ GRUPĂRI SPORTIVE La Roman există două mari întreprinderi industriale, fabrica de zaiuri sti. iu.itLa ambele fabrici există câte o grupare sportivă, însă din punct de vedere al angrenarii tineretului muncitoresc în sport şi al organizam activităţii există o mare deosebire între cei de la laurea de Zattăr şi IMS Gruparea Fabricei de Zattăr Roman se intitulează „polisportivă dar toate preocupările Conducerii şi întreaga activitate se îndreaptă numai spre fotbal. Dar nici măcar la fotbal nu se duce o politică, sănătoasă de ridicarea de nouă elemente, de formare a cadrelor. Toate preocupările se învârtesc numai in jurul primei echipe, totul se face numai pentru 11 jucători, ceilalţi stau pe tuşe şi aşteaptă. Pentru insigna de Polisportiv au fost date fabricei 50 de carnete. Nu s’a reuşit însă să seţină o singură probă. Aceasta pentru că responsabilul sportiv, ca și întreaga conducere, este ocupată cu „echipa de fotbal". In curtea fabricei este un teren de volei, nu joacă nimeni “ pe el și bălăriilă chestie de zi mai mari. Printre muncitoare există numeroase tinere dornice să facă sport, insă nimeni nu se ocupă de ele. Desigur că la aceste aspecte negative o mare parte de vină o poartă şi judeţeană CFS, care printr-o muncă de lamurire şi mobilizare a celor trei sute de tineri din fabrică, ar fi putut angrena întregul tineret. Timpul nu este pierdut. In contrast cu gruparea Fabricei de Zahăr, la IMS se munceşte temeinic şi cu folos Un număr de o sută de tineri participă la Insignă, iar atletismul este una din secţiile cele mai active. Antrenamentele au loc cu regularitate sub conducerea unui antrenor, fie pe terenul FZR, fie pe aeroport. A fost amenajată în curtea fabricei o groapă de sărituri. Secţia de volei activează cu patru echipe, pe terenul amenajat prin muncă voluntară. La baschet, un teren este deasemeni în curs de amenajare. La tenis de masă sunt de acum 17 jucători legitimaţi, iar jucătorii au la dispoziţie o sală cu două mese. La handbal se activează tot prin două echipe, iar la popice şi nataţie se desfăşoară o activitate serioasă. Nici şahul nu a fost uitat şi o sală specială stă la dispoziţia jucătorilor. In contrast cu cele de la Fabrica de zahăr, aspectele pozitive de la IMS, ne arată ceea ce se poate realiza atunci când se depune o activitate bine organistă prin care să se făurească adevăratul sport pus în slujba ridicării maselor. eri după amiază, echipa de volei a clubului A.T.K. a susţinut un joc demonstrtiv în compania formaţiei Godeanu. Cehoslovacii au învins cu 3:0 (15: TO, 15:9, 15:7), după o partidă în care au arătat că voleibalul cehoslovac îşi merită al doilea loc în ierarhia mondială a acestui sport — după voieibalul sovietic, întâlnirea s’a desfăşurat într’o atmosferă de caldă prietenie, în care oaspeţii au fost aplaudaţi, pentru jocul tor de clasă. Cel mai bun jucător a! oaspeţilor a fost Broz, care a tras scurt şi eficace jucând plasat ş! la fel de buna şi In fund. Tesar ■ un trăgător excelent — a trecut de multe ori peste blocajele jucătorilor de la Godeanu, plasând uşor în spatele blocajului. Jocul complect a lui Bonchal şi aportul lui Voiava şi Paidus, a completat ansamblul unei echipe de valoare, in general, ATK sa remarcat printr'un joc ofensiv, în forţă şi prin surprindere, prin blocaj sigur, mobilitate, excelentă condiţie fizică şi un plasament bun. Echipa bucureşteană a luptat cu însufleţire, reuşind de multe ori să sea UN JOC DEMONSTRATIV AIK.Prap a învins Golan la volei cu 3 0 ARUNCAREA GRENADEI LA ŢINTĂ Lămuriri tehnice pentru concurenţii la insigna de Polisportiv Pentru a da posibilitate tineretu'u* să la o linie marcată cu var « tesc să participe la „Insigna de Poli- cel puţin 4 m. — într‘un pi sportiv“, Comitetul pentru Cultura Fizi- turile de 2 m. —. — at C’ — — Z — ■«a ..i...! imIaaiitvai, ntaI, —, A cnU'onțnl eâX ka Taa - ~ ea şi Sport a aprobat înlocuirea probei de tir cu ,,Aruncarea grenadei la ţinta“, la o linie marcată cu var — lungi de cel puţin 4 m. — într‘un pătrat cu teturile de 2 m. Aspirantul stă pe Ioc —• la Unia de aruncare — şi aruncă grenada d® cta Stm. ir+ " 1—— 22-28 m. fieritrv băi&ft (dup», tfaneforzjj W -18 "* ■ perfrv ~{kte (fifaî de hTqtZ^iJ Aceasta probă se dispută numai în satele unde nu există posibilitatea de a se practica tirul și numai pentru obținerea insignei de bronz. Aspiranții vor arunca la concurs 0 grenadă cu coadă de 600 gr. Proba constă in a arunca grenada de crî, căutând sa lovească în mijlocul pariatului. Comnţia de îndeplinit este ea două din cele cinci lovituri si cadă in pătrat. Distanța se măsoară dela linia de aruncare până la latura cea mai apropită a pătratului, in raport cu normel« fixate de regulamentul insignei» ESPORTUL POPULAR* AZI IA POLIGONUL GH. VASIUCHI. Cu justificată nerăbdare aşteaptă trădoi l-au urcat spre valoarea gătorii noştri disputarea probei de pistol Portait Călcâi a obţinut 57 viteză — 60 focuri — care se desfă- 9 Mai iar la 25 Mai. Gh. Lici viteza — 60 focuri — care se desfaşoară azi la poligonul ,,Gh. Vasaichi“ în cadrul Campionatelor Naţionale de tir. Nerăbdarea se explica prin faptu că în acest an trăgătorii noştri au progresat enorm de mult, reuşind să se clasez , după părerea renumiţilor trăgători maghiari — la locul doi în clasamentul mondial, atât pe echipă cât şi individual. Pentru a ne mai ţine seama de progresul calitativ înregistrat de trăgătorii noştri la pistol viteză, vom pune faţă în faţă câteva performanţe. Anul trecut, campionatul naţional a fost cucerit de PANAIT CÂÎCA!ett *39 puncte şi 59 siluete lovite iar în acest an performanţa a fost depăşită chiar de o fată - PARASCHIVA ELEKES. La începutul anului 1948, recordul naţional al acestei probe era deţinut de OH. LICRIARDOPOL şi PANAÎT CAT.CAt cu 552 puncte însă în luna Mai, amândoi l-ai urcai spre valoarea mondiala. Panait Călcâi a obţinut 571 puncte la 9 Mai iar la 25 Mai, Gh. Lichiardopol a stabilit racordul naţional la 574 puncte, reuşind să învingă in întâlnirea cu longaria trăgători renumiţi In lumea întreagă: Balogh, Berzsenyi şi Berzsenyi CUM SE DESFASOARA PROBA Pistolul viteză — 69 focuri — este o PISTOL VITEZA 60 FOCURI Record mondial: K. Takacs (Ungaria) — 580 puncte din 600 posibile. Record R. P. ft, băeţi: Gh. î.:chiricîopo! (Godeanu) — 574 pct. Record R.P.R. fete: Paraschiva Elekes (C.S.U.) 531 puncte cu 59 luate. Campion R. P. R. pe anul 1948 Panait Călcâi (C.S.U.) 539 puncte cu 59 siluete________ ______" probă foarte grea care cere mult talent şi antrenament. Concurentul trage 60 focuri in cinei siluete aşezate pe acelaş pian — la 25 metri. Focurile se trag în două ture, fiecare tură fiind împărţită in 6 serii a 5 cartase. Primele doi la seri se trag în S Secunde următoarele două în 6 secunde şi ultimele în 4 sec. înainte de a începe tarele, concurentul are dreptul la o încercare, fără timp limitat. Siluetele sunt împărţite în 10 zone şi calculul punctajului se face în raport cu numarii siluetaro şi zonelor lovite. CINE VOR FI CAMPIONI ? fala o întrebare la cere nu se poate răspunde decât aproximativ. Trăgători,: noştri s'au pregătit în mod specia! şi la antrenamente au obţinut rezultate bune— î jurul recordului naţional — însă la concurs intervine tracul, rutina, lumina ş. a. La bacii, — cat î — ceia nţa* mtiîîe şanse le au Panait Călcâi şi Gh. I.ichisr. dopnl. iar la fete, Paraschiva Elekes pa-j , . ^aiioc Iv un i auuii uaicai vj 11 ■ • propie de auversarî. dopol. iar la fete, Paraschiva Elekes pa-Deia Godeanu cel mai bun a fost Ml- j re s avea titlu! asigurat. La băeţi — cahăilescu printr’un joc decisiv și sro-j teg^riă Ii — lupta rămâne deschisă, dând mingi dificile, fiind mulți trăgători de valoare egală. PAGINA 8-a srsâsssăk au ABBmiiMnF Reorganizarea şî ajutorarea cluburilor sportive dîn jud. Cluj? O preocupare de seamă a Judeţenii UTM, învăţând din experienţa câştigată CU ocazia organizărilor manifestaţiilor de masă din trecut, secţia pentru Cultură Fizică Sport a Judeţenei UTM Cluj, cântă să înlăture deficienţele şi slăbiciunile, prin reorganizarea şi încadrarea colectivelor sportive cu Cadre noi şi corespunzătoare, începând cu intensificarea acţiunii de educare a sportivilor, prin alcătuirea de şcoli de cadre, cercuri de studii şi Conferinţe cu caracter ampolenic, filând Ca sarcină imediată remedierea lipsurilor din ». «w de mobilizare pentru Insignaţie Ptfdtipvrîiv şi in acelaş timp luându-şi angajamentul de a mobiliza 8.000 de tineri pentru crosul „Să întâmpinăm 7 Noembrîe", Judeţeană UTM Cluj, devine un factor de seamă în populaţiuen a sportului printre tineretul muncitor din localitate. Alt punct important din planul de activitate al acestei judeţene îl constitue atenţia deosebită care se va da întăririi cercurilor sportive săteşti, prin ajutoare efective, contribuind la construcţia şefiilor şi a terenurilor de sport. Pe lângă cercurile existente, vor lua fiinţă încă 4 cercuri sportive. Reorganizarea şi ajutorarea susţinută a cluburilor din Cluj, controlul echipelor pe teren şi tinereţi unui strâns contact cu Comitetul Judeţean CFS, sunt deasemeni preocupări de seamă eletrdeţenei UTM CLUJ, în cinstea zilei de 7 Noimbrie, vor organiza campionate intersectate, dotate cu Cupa UTM, care vor consta din competiţii din diferite ramuri sportive, atât pentru băeţi cât şi pentru fete. Tot in aceasta perioadă se vor organica, în colaborare cu Consiliul Sindical Judeţean şi cu Comitetul Judeţean CFS, campionate intertaine, intercomune precum şi săptămâna sportului universitar. DUPĂ CAMPIONATELE INSTRUCTORILOR DE TENIS Conetaşii asupra atriuluiunor Jucători Campionatele instructorilor de tenis din acest an au prilejuit — mai mult ca oricând — constatări cari pot servi viitoarei activităţi a acestei categorii de jucători. Până acum, instructorii de tenis şi uu organizat an cu an, la sfârşit de sezon, concursuri care nu urmăreau altceva decât să stabilească o ierarhie a valorilor. Ceea ce însă, nu era just şi iată de ce. In acest an, campionatele instructorilor au avut de îndeplinit un rol cu mult mai mare. Că nu şi l-au îndeplinit, este In primul rând vina lipsei de atenţie cu care Comisia Centrală de tenis a privit această competiţie, lăsând-o din nou la voia întâmplării. Ea trebuia sa însemna un prilej de popularizare. Cuvintele acestea, spuse şi repetate de atâtea ori, puteau căpăta de data aceasta un Interes concret. Toţi elevii şcolilor de iniţiere care au funcţionat în vara aceasta, aceiaşi care au trecut prin mâinile instructorilor, trebuia să fie mobilizaţi. Ei ar fi avut de învăţat şi din jocul şi din greşelile acestora. În felul acesta ei por putea fi nu numai îndrumători tehnici, ci şi educatori ai tinerilor pe cărări învaţă. DAR TEHNIC? Şi din punct de vedere tehnic, concursurile instructorilor nu au adus ceea ce s’a aşteptat. Ca instructorii să arate un joc complet, bazat pa acţiuni la plasă, pentru ca exemplul lor să fie constructiv. Juniorii sau tinerii câ-şi dea seama că spre acest stil de joc trebue să-şi îndrepte ei atenţia. Tocmai fruntaşii clasamentului au fost cei care au jucat în rundul terenului, în timp ce alţii — ca Popi Urtan şi Fioros, — au jucat ofensiv. Astfel se explică adevăratui salt valoric realizat de ei, salt tradus prin felul în care au rezistat în faţa lui Călin, Marinescu sau Inevsu. Totuşi, concursul instructorilor a avut o desfăşurare atractivă, prin echilibrul de valori între participanţi. IN VIITOR Deşi, după cum am arătat, a prezentat numeroase lipsuri, concursul instructorilor a fost anul acesta mai mult decât prilejul stabilirii unui clasament după un ant de activitate. El a adus in actualitate problema instructorilor, aspectele numeroase pe care Ie ridică. In sezonul care va veni, instructorii vor putea participa la toate concursurile. Problema unui concurs rezervat tot nu va mai fi actuată. Instructorii rămân însă, un punct spre care trebue să se îndrepte o atenţie deosebită. Prin ei, tenisul va putea pătrunde în mase. Chestiunea aceasta comportă însă multe, foarte multe discuţii, care vor fi lămurite de timpul lor. IACINT MANOLIE Art FOST GREŞELI Da, şi ele nu au venit numai din partea forului conducător. Intr’o măsură apreciabilă aparţin şi câtorva dintre participanţii la aceste concursuri. Iată, de pildă, că au fost şi unele comportări care au dăunat concursului. Tică Marinescu, cel de al treilea clasat in prima categorie, a avut o atitudine nesportivă. A vociferat pe teren, a jucat plin de nervozitate, într’un cuvânt nu a fost pentru nimeni un exemplu demn de a fi urmat, ba dimpotrivă, toţi au avut de învăţat din atitudinea sa, pentru a căuta s’o evite. Ne gândim la o coincidenţă deloc nu-Iată, de pildă, că au fost şi unele corn- Cupa R.P.R., care a ajuns în faza portări care au dăunat concursului. Tică ^ptjttrîor de finasa se reia astă*?, in Marinescu, cel de al treilea clasat in toata ţara, fiind programate jocuri «ie prima categorie, a avut o atitudine ne-interesanta sportivă. A vociferat pe teren, a jucat ‘n Capitală se dispută jocul dint.’e plin de nervozitate, într’un cuvânt nu a «wistus Bumbacului, o dietricîU&h) fost pentru nimeni un exemplu demn foarte merituoasa si divizionara Comele a fi urmat, ba dimpotrivă, toţi au a- Peir0L vut de învă{at din atitudinea sa, pentru '"r este jocul care Inaugurează a căuta s’o evite. ..optimile“ şi promite a fi destul de a-Ne gândim la o coincidenţă deloc la- ■ PJ'11 terma bună a «istrictâmplătoare: Juniorul Roşianu, băiet de In r°Jntr«rfie om forming! la Banca R.P.R., a învăţat tenis “*«■ Petroliştilor, cu Tică Marinescu, care ti este îndeaproape îndrumător Roşianu, care a participat recent la Criteriul de toamnă rezervat juniorilor, a fost eliminat din concurs după două etape pentru atitudine nesportivă pe teren. Şi — curios, din nou coincidenţă — manifestările sale au fost identice cu cele ale sfătuitorului său: mingi şi rachete aruncate pe teren sau... la tribună, discuri! cu arbitrul, fixvariaţii pe aceiaşi temă. Acum, nu este greu de văzut deci Heşianu se comportă aşa cum se comportă pe teren. Pentru că, chiar dacă Tică Marinescu l-ar învăţa să aibe o atitudine cupunzătoare, exemplul instructorilor l-ar sta mereu în faţă. Şi exemplul acesta este dăunător, căci lui Roşianu i se pot adăuga alţi tineri (Năstase este un al doilea exemplu), şi nu e bune. Faptele acestea ridică însă O ALTA PROBLEMA Este vorba de munca educativă pe care Comisia Centrală de tenis trebue si o ducă cu instructorii existenţi. Din mortalitatea lor trebuesc îndepărtate rămăşiţele burgheze. Rolul lor de Instructori şi Importanţa acestui rol trebue să le apară In faţă căt mai bine. Numai ! Ani, dimineață, pe aren U.C B, PRIMUL JOC DIN OPTIMILE CUPEI R.P.R. ORA 10: CdPETROL — INDUSTRIA BUMBACULUI In deschidere, iara S.30. Tricolaje 5300-Cont&ct?ifa Tn vederea acestui joc, ambele grupări au făcut atente pregătiri la cursul săptămânii iar ultimele lor rezultate sunt un indiciu că se găsesc în plenitudinea posibilităţilor. Competrol a susţinut joi, la comuna Bragadiru un joc amical cu echipa fabricei de spirt „Fulger“ de care a dispus cu 10-3, iar Industria Bumbacului jucând joi rol o partidă oficială cu Adesgo a obţinut o victorie la scor, 8:0. Cu toată disproporţia de valoare şi de categorie, jocul se anunţă foarte disputat. Cu conducerea jocului a fost însărcinat arbitrul Tramteimart Avi, ” . Formaţiile anunţate sunt următoarele: COMPETROL: Badea - Dragan, Cică Andrei — Călinoiu, Petrescu, Terjoc — Oană, Fătu, Fiantaropol Iordache , Floriei Marinescu. Rezerve: Olteanu (portar), Cotruţ şi Cosmoc. Industria bumbacului: Drămui — Marin Nicolae, Carianopol — Zamfir, Niculescu, Diniţa — Constantinescu, Ensehe, Cârciog, Guriţa şi Buzdun. Rezerve: Mica (portar), Alex Midrescu şi Neagu. la deschidere, Tricotaje 5300 echipa care In doi ani n’a suferit nici o înfrângere, şi Dâmboviţa, la cadru! competiţiei oficiale a districtului Bucureşti. „ In ţară, Cupa R.P.R. programează azi urruStoareie cocrr?‘ TG. MUREŞ: RATA — CSU Cluj. ” KRENI: Muntenia — Metalul București. HUNEDOARA: IMS - CFR Sibiu. CULTURA FIZICĂ ŞI SPORTUL IN ARMATA CEHOSLOVACĂ de Gär stan VACLAV TOMEK Redactor 8l zianiM armatei „Obrany Hdu" fui piap, toţi oamenii muncii din C&R au înţeles că trebuie să depună un maximum de efort în toate şantierele şi pe toate locurile de muncă ’ ale Republicii. Dar pentru că poporul cehoslovac să poată face faţă cu succes imenselor sarcini, pa care ea, în primul rând sântatatea fiecărui muncitor să fie întărită, iar puterea lui fizică şi intelectuala să ia sporită. Aci intervine cultura fizică, al carei ia hotărâtor în ridicarea omului nou 11 îndeplineşte în mare parte sportul. In noua ei definiţie socialistă, cultura fizică cuprinde în mod necesar şi noţiunea de luptă pentru construirea socialismului, pentru realizarea planului cin. In Republica Cehoslovacă, la fel ca in toate ţările cu democraţie populară, cultura fizică şi sportul au fost puse pa baze noul. Astăzi, în Cehoslovacia, nu se mai face sport pentru sport, ci sportul şi cultura fizică, în general, sunt privita ca un mijloc de educare a omului, pentru a deveni în primul rând un luptător davotat cauzei socialismuli. Cultura fizică şi s,mortul trebuie să serveascâ nu atât ideii de spectacol, cât mai ales întăririi sănătăţii muncitorului, în scopul de a-i mări pe deoparte resursele şi capacitatea productivă, iar pe de altă parte de a iac® din ei Un vajnic ostaş în lupta pentru apărarea progresului şi păcii Pentru a ajunge la aceste deziderate, tren toate aceste deziderate, cuiar Şi pentru întărirea frontului păcii, în CSR sau depus toate străduinţe* „CONSTRUIND STATUL SOCIALIST pentru ca vechile practici ale sportului VOM ÎNTĂRI PACEA“ - esite lozinca burghez să dîsikată odfîj cu protesiefii poporului muncitor cin OhoarovaCta.mul și pseudo-amatorismul, iar tendin- pe jun;a rr.aliior cuceriri se aşează și aste speculative să fie deunitiv tnjătu. introducerea sportu.iii ș| culturii fizice rate din sp.ort. în armată. " «;»»»if.«','»c. materiale — f|(nd Inăturată orice post. ° * întregii bilitate de des vol tare a sportului adevă* fr3‘.’c“l a aF,’1az| ‘n nota raţa sportului de mase astăzi în Cehoslovacia tineri! Işi perfecţionează f), *rlat? zicul şi-şi întăresc sănătatea tocmai sub lozinca1 ..SA FACEM1 SPORT DE P’0Ie ri.,tiiS4îiWui şi a iniei geni la sens MiASSE". burgheza noţiunii de sport. Pe măsură ce marile cuceriri ele po. Cultura fizică în armată are rolul toporului, in frunte cu clasa muncitoare, vârşitor de a «Juca ostaşii la spiritul sfau extins şi 'a sport întreba pro. patriotic al democraţiilor populare şi de blemă a culturii fizice a devenit o precarel, din rândurile sportivilor miji, epare colectivă, iar sportul, curăţat de a l"!" Sportivi de tip nou, care să fie cotielementele duşmănoase şi rumorală structori entuziaşti al socismului şi burghză, a fost pus în slujba poporului luptători consecvenţi pentru pace, muncitor. Sportivii cehoslovaci ştiu Ca acelaş te! La noi înţelege azi fiecare om al îi urmăresc sportivii tuturor armatelor muncii, că Aportul, în noua lui concep, de democraţia populara, dorinţa comună ţie, trebuie să fie un factor de bază In putând fi exprimată astfel: efortul col ctîv de realizare 3 plănuiţi ,.SA FIM MEREU AlATURl DE cincinal ai Republicii Cehoslovace, a ca- UNIUNEA SOVIETICA Si ÎMPREUNA lui îndeplinire va m^ntne ari pg$ Instate CU EA SA LUPTAM PENTRU PACE pe drumul spre *iocîa tem. ŞI PENTRU UN VIITOR MAI BUN AL „ Pentru îndepttalfia şi ^păşire pacea» OMENIRII ÎNTREGI“« ,■ „ , VOM ÎNTĂRI PACEA“ - earte lozinca poporului muncitor din Cehoslovacia. Pe linia marilor cuceriri se aşează şi introducerea sportului şi culturii fizice în aminti. Cultura fizică în armată, este în Cehoslovacia o premrgătoare a întregii culturi fizice practicată astăzi în noul Sokol şi aceasta deoarece sportul practizat în armată a constituit şi constituie o pildă vie de luptă neîncetată împotriva profesionismului şi a înţelegerii la sens burghez a noţiunii de sport. Cultura fizică în armată are rolul covârşitor de a «juca ostaşii în spiritul patriotic al democraţiilor populare şi de a creia, din rândurile sportivilor militari, sportivi de tip nou, care să fie constructori entuziaşti ai sochismului şi luptători consecvenţi pentru pace. Sportivii cehoslovaci ştiu ca acelaş tel îl urmăresc sportivii tuturor armatelor de democraţie populară, dorinţa comună putând fi exprimată astfel: „SA FIM MEREU AIATURI DE UNIUNEA SOVIETICA SI ÎMPREUNA CU EA SA LUPTAM PENTRU PAIE SI PENTRU UN VIITOR MAI BUN AL OMENIRI ÎNTREGI“* 4 %! Acţiuni pentru popularizarea sporturilor în jud. Rădăuţi în ultimul timp, activitatea Corni,tive de volei şi fotbal. Cei 300 de totului Judeţean CF. S.*Rădâuţi, ţărani muncitori, au Urmărit cu în vederea popularizării ,şi difuzării“ mult interes această manifestaţiane sporturilor în masele ţărănimii muncitoare, s’a intensificat. Astfel, Duminică 9 Octombrie, echipele sportive de propagandă ale judeţeanei C. F. S., s’au deplasat la Făcău unde au susţinut jocuri demonstrasportivă. Echipele sportive vor mai face demonstraţii de atletism, volei, handbal (fete) şî fotbal in comunele Siret şi Putna. Deasemeni Comitetul Judeţean C. ,F. S.Rădăuţi, a început pregătirile In vederea organizării regionalelor „Cupei 7 Noembie ’, lar tus de masă. Şi-au anunţat participarea la aceasta conpetiţ une următoreie judeţene: Baia, Câmpulung, Suceava, Dorohoi, Rădăuţi şi Botoşani. RAIFFERM Aht . corespondent La Galaţi a fost inaugurat stadionul «Portal roşu» în Galaţi, important centru muncitoresc, se simţea de mult lipsa ununui stadion care să permită desfăşurarea în bune condiţiuni a diferitelor concursuri. Această lipsă de acest teren intr’un stadion care să corespundă nevoilor. Realizarea acestuia cerea sacrificii mari şi dacă lucrarea a putut fi dusă la bun sfârşit, acest lucru se datoreşte venise cu atât mai mult simţită, cu sprijinului pe care l-au dat judeţea cât, competiţiile populare angrenau, în sport un număr mereu crescând de tineri. Este adevărat că la Galaţi exista un teren dar pe el nu se putea juca decât fotbal, deoarece nu avea o pistă de alergări. In joc de tribună exista o ridicatură de pământ pe care se aşezaseră câteva scânduri. Cabinele, duşurile nu puteau fi folosite, starea lor fiind deplorabiă, pentru a remidia acest neajuns. Comitetul Judeţean C. F. S. Covurlui a luat hotărârea să transforme la P. M. ft., U. T. M. şi Consiliul Sindical Judeţean. Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport a pus la dispoziţie suma de bani necesară care, alături de munca voluntară depusă de tinerii gâlăţeni, a contribuit efectiv la terminarea lucrărilor. Oraşul Galaţi are acum un frumos stadion cu pistă de alergări, cu cabine în bună stare şi cu o tribună de 2200 locuri, precum şi o peluză de 500 locuri. Săptămâna trecută a avut loc întrăim cadru festiv solemnitatea inaugurării stadionului care a primitnumele de „Stadionul Portul Roşu”. In cadrul serbării inaugurale, s’au tie-i.toturat manifstaţiuni sportive la care au luat parte loturile atletice din judeţele Brăila, Tutova şi Covurlui. Tot în cadrul acestor manifestaţiuni s’a disputat şi jocul de fotbal între reprezentativele ordaşelor Brăila şî Galaţi Cupa „Portul Roşu” pusă in joc de Comitetul Judeţean Covurlui a fost câştigată de Judeţeană Brăila, care a totalizat un număr de 365 puncte, urmată fiind de Judeţeană Covurlui cu 320 puncte şi de Judeţeana Tutova cu 150 puncte. Judeţenele clasate a II-a şi a îll-a ai primi câte o plachetă, iar fiecare dintre participanţi câte odiplomă de participare. La Oravîţa a fost reamenajat un ştrand care nu mai funcţiona de 12 ani în marginea oraşului Oraviţa se rete fundul bazinului, au săpat află un ştrand lăsat în părăsire, cu instalaţiile distruse, care nu mai era utilizat de 12 ani. Preocupat de popularizarea înnotului printre muncitorii din localitate, Comitetul Judeţean CFS, cu sprijinul Organizaţiei de Partid, a început lucrarea pentru reconstruirea acestui ştrand- Tineretul, muncitorii din fabrici şi Întreprinderi, au efectuat circa 2838 de ore şanţ de 16 m. lungime, 0,50 m. lănţarpe şi 0,40 m. adâncime, construind un baraj din lemn car® filtrează apă curată pentru ştrand şi 60 de cabine noi. S’a amenajat o frumoasă plajă şi s’a îngrădit o porţiune din apa ştrandului, dându-se posibilitateaa copiilor de muncitori să facă baie. Construcţia ştrandului din Graviţa va da posibilitatea tinerilor de muncă voluntară, reuşind să cu-munaHori din localitate să practice Innotuî, urmi dintre «ae tea fixm* piecte sporturi, probă principală a concursurilor de polisportiv. Iniţiativa sporturilor din Oraviţa trebue să constitue un exemplu pentru celelalte Comitete Judeţene. Mai există încă atâtea bazine de vinot nefolosite care s’ar putea amenaja prin muncă voluntră şî date apoi spre folosinţa muncitorilor, angrenăndu-se astfel mii de oameni ai muncii în practicarea acestui sport. PAULET AUGUSTIN A Tineretul din Vânători Târnava Mare practică voleiul, şahul şi fotbalul Comuna Vânători, din judeţul Târnadrei şi Nagy Aurel, ei au format o cehieia Mare, duce o rodnică activitate pepă de volei, tărâm sportiv, situându-se in fronte» comunelor din împrejurimile Sighişoarei. Inainte vreme sportul nu era cunoscut în această comună Ajutaţi şi îndrumaţi de organizaţia de Partid, sătenii au început să înţeleagă rostul sportului. La început ei au înjghebat o echipă de fotbal cu care sa jucat în compania altor echipe săteşti. Mai târziu, cu ajutorul tinerilor Morarhi An Prin muncă voluntari, tinerii din comuna Vânători au amenajat două terenuri: unul pentru fotbal, iar celălalt pentru voie. Puţin timp de la construirea acestor terenuri, ei şi-au alcătuit şi o echipă de handbal. Dar realizările lor pe tărâm sportiv nu s’au oprit aci, Utemistul Moraru Aurel, cunoscător al jocului de şah, a format mai întâi o echipă de şah compusă din trei tineri ţărani muncitori. Cu ajutorul acestora, a trecut la angrenarea in practicarea şahului a numeroşi săteni. Sătenii din Vânători au susţinut întâlnit l la toate disciplinele sportive la ear® activează, cu comunele învecinate, obţinând rezultate satisfăcătoare. Sătenii din Vânători vor înfiinţa în scurt timp şi o secţie de atletism, la care vor fi angrenaţi un mare număr de băeţi şi fete. V. NENIT* corespondent ! PE ŞOSEAUA PLOŞTI-CÂMTH, 55 DE CONDRENţI PIRICINA IN CAMPIONATUL NATONAL DE 59 Km. MARŞ Fruntaşii atletismului nostru voi prilejui un concurs interesan? p© Stadionul din Ploeşti Azi, la Ploeşti, începând de la ora elemente obiective, care să influen. mâni, vor putea să vadă astfel cine se desfăşoară cursa de marş, pe distanţa de 50 km., contând pentru Campionatul naţional. Plecând de pe Stadionul Municipal, mărşăluitorii vor trece prin oraş, indreptându-se spre şoseaua Câmpinei pe Care o vor urma până la punctul de central. De aci se va face întoarcerea, pe acelaş traseu, până la stadion, unde e locul de sosire. Această cursă fie marş, atât de lungă, reprezintă un examen greu pentru mărşăluitorii noştri. Problema esenţială nu este de data aceasta viteză, ci rezistenţa. Pregătirea condiţiei fizice pentru Un efort atât de mare cere o impe perioadă de antrenament. Un exemplu evident pentru a arata duritatea acestei curse, este cel tir, anul trecut. Ne anunţau, ca startul a fost luat de 31 concurenţi, dar la Bucureşti nu au sosit decât 16, dintre cari câştigătorul V. teodosiu a parcura distanţa în 4 ore bl min. u sect deci aproape in 5 ore, cea ce reprezintă o medie orară de lo km. Anul acesta, concurenţii au posibilitatea — faţa tie cei de anii trecuţi — să-şi poată doa mult mai bine efortul, pentru ca parcurg la întoarcere acelaş traseu. Acest fapt este important, mai tiles pentru echipe. Mar faluitorii din aceeaşi echipă se vor putea grupa şi vor avea astfel posibilitatea ar opuca o tactică, dealungul cursei, astfel încât să nu-şi mai risipească eforturile in mod inutil. O cursă cu o tactică buna, va putea aduce victoria pe echipe oricărei dintreşansele concurenţilor Dintre cei înscrişi, lăsând la o parte pe Teodosiu şi Baboie, cari mi vor putea participa datUnd ca sur, în cantonament pentru Marathonul Libertăţii, deja Kosice, paraschivescu, are cele mai multe şanse să ocupe primul loc. Pe echipe, Dinamo va câştiga, pentru că are ui lot omogen, şi în ge- neral superior celorlalte ediipe concurente. Lucrurile insă se pot schimbe pe şosea, ţvla .u! «sta o probă, — mai ales când distanţele sunt lungi, — unde pot Interveni o seamă de elemente obiective, care să influenteze rezultatul. Trebue subliniată participarea a doisprezece miliţieni. CONCURSUL DE ATLETISM In timp ce cursa de marş se va apropia de sfârşit, va începe pe Stadion un concurs de atletem demonstrativ cu o largă participare a celor mai bune elemente. Prin participarea L-1, campania de popularizare a atletismului va cunoaşte un nou succeEvenimentul este important pentru atletismul din Ploeşti şi din localităţile învecinate. Spectatorii care au urmărit disputele duse dealungul probelor din întâlnirea internaţională a juniorilor unguri şi români, vor putea să vadă astfel din nou o dispută frumoasă. Duelul Cosman-Raica la disc, precum şi cel dintre Pop şi pandren la 800 şi 1509 m., păro,8 , se va adăuga Anişoiu, element tânăr din Ploeşti, desigur Că vor entuziasma spectatorii. In acest sens trebuesc subliniate gesturile pline de semnificaţie ale grupării muncitoreşti „Tractorul“ din Braşov, care îşi deplasează echipe de atletism, în frunte cu deţ nătoarea recordului naţional de junioare la aruncarea şuiliţei, Andiese Reimesch, pe cheltuială proprie. Dealtfel şi Dinamo îşi deplasează întreg lotul de atletim. In acele ari condițiuni ca si Tractorul, ca 3’ CSUB, CFR B ?! *MCB. Partidă dein Campionatul Național ,.INDIANA VECHE Alb: H. PALTEKER Negru: I. B.U.ANEI 1. e4.38 .Un sistem de apărare neuritat, pe care Bitanel 11 întrebuinţează Cestul de des cu scopul a« a-si deruta adversa, nr. 2.31, CfG 3. Cc3, gs 4. N.31? (In aceiaşi poziţie, intr’o partdă Samarian—Batonel din campionatul Capitalei 3949, s’a jucat 4. 13 rfi numai după 4... Ns7 5. Nes. Mutarea 13 este netesară pentru a împle, dîea Cg4 cai schimbul nebunului e3. Patte»rer joacă acelaș sistem de desvoltare, dar fără a mai împiedica scli mbul Ne3. Ideia aceasta este — dacă nu cea mai bună — în orice caz originală) 4. . Ng7 5. De32. Cg4 6. 0-0.0, Ce3. 7. De3, Cb37 3. eS1, 06 9. ed, cd 10 Nc4 0.0 11. h4! (Este evident că albul trebue să înceapă imediat atacul pe flancul regelui, căci altfel negrul își termină desvoltarea și ajunge în avantaj datorită perechii de nebuni) 11... CfO 12. Cgs2, a8 (Cu aceasta negrul se pregătește de contra-atac pe flancul Damei) 13. Tdgl, b5 14.Nb33, Nb7l? (Necesar era aci 14... C35 pentru a împiedica deplasarea calului alb pe flancul regelui) 15 Ce4, Da5 16. Bbi, Nd3!7 (Mai bine ar fi fost aci ti... Cd5 urmat eventual de Cb4. 17. Cf6: _j, Ni'6: 10, Cc3, Nb7 10. hă (Acum atacul albuîu continuă cu si ma‘ mare vigoare, in timp ca negrul nu poate întreprinde nimic decât pe îlaneul Damei Sansele negre, lui de a salva partida sunt în această po- Z tie m’ninje) 19'.. b4 20. hg, tigti. Divî, Tea ie 3. Ng6:! (Cu acest sacrificiu simplu albul deschide complet poziţia regel’i negru) 22... ie 23. Dg8:_J., Ng7 24. Th7, D7 25. Tghl, RfS 20 Th8+, Nh«: 37. ThOi^,, R« 28, Th74. R(Î8 29. TC7 , Ttct: 30 Cel (Prziţia s'a simplificat. Albul a rămas cu Dama şi doi pioni contra uS turnuri), 20. . TtV? (Cea mai bună șansă a negrului era 20... Ne4s, după care albul ar fi trebuit să joace foarte exact pentru a obțina căștiguî) 31. c4, bc 32. CCS, Ti8 33 Cc2, Kb8 34. f3, Tg3 35. Cdl, e5 (o tactică pasivă ar fi prelungit roz stența) as 05, dl 37. ta, Tg* 38. Cc2, Tfg7 31) 54, TS31 49 Cl:3, 7*2g6 41. Db8, Tas 4:2. ces (începutul mâneci decisive. Calu! se îndreaptă spre C6) 42... T08 43. CO4, Re* 44. CU. Tel: 45. CdO: 4.. TdO: 48 păți şi negru * cedat după câteva mutări. . . (Poziția după 22. NgS:, — Alb, Rbi, Rbs Tgl, Tfd, Ng6, CeS Pp. 62, bS, c2. (34. St, 62. — Negru: Rg8, Da5, TaS, Tez. NfS, tlbl, Pp. a6, b4, b 16, cS. 10. s « I! wm *ta/ m W & m w 1 Si« il.i li.* Îl fe fe *m m ■mm. V A ■ * . wm. WM bim mm. » tem p m a a EI ''/Avi At.rgtț I *