Sportul Popular, noiembrie 1949 (Anul 5, nr. 1524-1551)

1949-11-01 / nr. 1524

mut f — Ir. 1524% PAGINI S LEI Redacția: Str. Const. Miile 12 Centrala telefonică 5.30.36 — 5.30.37 Admini­stratia _ „ 6.­4 OB Tipografia , „. 3*M 38 Reclamations — Abonamente 5.21 21 Abonamentele încep îg I ți ÎS ale fiecărei luni Taxa poștală plătită in numerar 106 323.945 Mărfi f NnirIifi 1949 ABONAMENTE Abonament individual tei... 120 Lei Instituții un an........................ 3.000 „ ABONAMENTE: Telefon 5.20.21 FUBETENIA ROM­ÂNO SOVIETICĂ. CH­TĂSEA PROGRESULUI CULTURII FIZICE SI SPORTULUI DIN TARA NOASTRĂ Oamenii muncii din Patria noa­stră înalţă as­tăzi un nou imn de sărbatoare glorioasei Ţari a Socialismului victorios, Uniu­nea Sovietică, bastion al păcii, al independenţei şi libertăţii popoare­lor. Păşind în „SĂPTĂMÂNA PRIE­TENIEI ROMÂNO-SO­V lfcTlvE“, muncitorii, tehnicienii şi funcţio­narii din uzine, fabrici, de pe o­­goare, oamenii de ştiinţă şi artă, ostaşii şi tineretul din şcoli­, băr­baţi şi femei, cu toţii vin astăzi cu aceeaşi însufleţire sporită să-şi arate neţărmurita lor , dragoste pentru Marea Ţară a Socialismu­lui care le-a fost isvor de curaj şi încredere, o permanentă garanţie în munca lor de fiece zi, luminos îndemn în marea acţiune comună de construire a socialismului. Pe linia marelui avânt al recon­­strucţiei ţării şi a organizării te­meinice a societăţii noastre, oa­menii muncii din ţara noastră nu pot ca să nu-şi încheie zilnic bi­lanţul realizărilor, nu pot să nu recunoască uriaşa contribuţie a Uniunii Sovietice în desvoltarea spre socialism a Patriei lor. După cum viaţa politică, econo­mică şi socială a tinerei noastre democraţii populare este recunos­cătoare Marei Ţări a Socialismului biru­tor pentru marele aport pe care aceasta l-a adus desvoltării .Sala, deopotrivă, tineretul nostru sportiv simte în fiecare clipă foloa­sele nemăsurate ale experienţei preluate din sportul sovietc* Sportul românesc a fost în­dreptat în trecut spre un drum greşit care trebuia să ferească ochii tineretului de la crunta ex­ploatare la care era supus întregul popor muncitor. De la 23 August, după exemplul sovietic, sportul no­stru a făcut o mare cotitură, tre­când de la falsa formulă burgheză a „sportului pentru sport“, la for­mula sportului pentru popor­ Zeci şi sute de mii de tineri au păşit mândri pe porţile stadioanelor, în­cepând o viaţă nouă, sănătoasă şi plină de promisiuni. Competiţiile de mase au înlocuit micile întreceri din trecut şi în noua viaţă sporivă a fost introdusă o morală nouă, inspirată din morala sănătoasă a sport­ilor sovietici. De unde jucătorii echipelor fruntaşe sau naţionale îşi apărau în parti­­dele lor propriile lor interese bă­neşti, sau puneau talentul lor în slujba afaceriştilor, sportivii cres­cuţi în Rem­bica noastră după con­cepţia sovietică, au fost îndrumaţi şi luminaţi pe un drum cu totul viou, care ridică morala sportivă la rangul ei adevărat, făcând din sportivi luptători adevăraţi pentru gloria Patriei Sportivul sovietic ştie foarte bine că un om sovietic luptă pentru societatea care i-a îndreptat paşii spre o viaţă mai bună. Înaltul pa­triotism al sportivului sovietic a fost însuşit şi de sportivii români. Pe drept cuvânt spunea Marin Ni­­culescu, căpitanul echipei naţionale de ciclism, care a participat în Tu­rul Poloniei: „Noi am luptat pen­­tru­ Republica noastră, pentru spor­tul celor mulţi şi am învăţat acest lucru de la marii­ sportivi din Uniu­nea Sovietică” Iar jucătorii de vo­lei şi baschet care au văzut echi­pele sovietice la Praga şi Buda­pesta au declarat presei: „Morala sportivilor a fost un exemplu pen­tru noi”. Nepreţuite sunt învăţămintele pe care le tragem zi de zi din cunoa­şterea mişcării sportive sovietice. Să luăm exemrlul pe care ni-l ofe­ră f­nb­ajUfj din Ţara Socialismu­lui. Cunoaşterea mai adâncă a spirtului practicat de echipele so­vietice, a adus importante prefa­ceri în activitatea echipelor noa­stre. S’a putut vedea cât de gre­şit'1» era atitudinea celor care se ploconeau în fa^a footballului apu­sean, pe care îl considerau „de o în-R’ perfecţie“. Prin asemenea tendinţe cosmo­polit*» de a îm’ta sistemele apusu­lui, sportivii erau indrumaţi să de­vină tributarii metodelor străine, nefii­nd prom­pta m­arile posibi­lităţi. Oamenii sovietici ne-au în­văţat că, atunci când există forţe inovatoare, se pot transforma şi îmbunătăţi cele mai consacrate metode care stau la prima impre­sie perfecte. Procedând astfel, stu­diind temeinic footballul socotit de englezi ca un joc în care erau sin­gurii maeştri, sportivii sovietici au reuşit să învingă în mod exemplar echipele britanice. Când ne-a vizitat echipa Dina­­mo-Tbilissi, noi nu cunoşteam si­stemul schimburilor de posturi. De la această formaţie am învăţat metoda şi ea a fost aplicată cu suc­ces de multe echipe, fiind acum practicată şi de formaţia ţării. Influenţa binefăcătoare a meto­delor sovietice o avem şi la înnoi­tulîi înnotătorî de la noi studiază st­tul „fluture sovietic” practicat de recordmanul Leonid Meşcov, după cum alţi înnotatori de la noi sunt preocupaţi de înnotul pe spate, după ultim­ie cercetări sovietice. Felul cum formaţiile din U.R.S.S. pregătesc echipele, sistemul ştiinţi­fic care este în centrul tuturor preocupărilor sportive, a însemnat pentru noi o adevărată şcoală. Nu există fruntaşi sportvi care au tre­cut printr’un cantonament, care să nu fi simţit metoda sovietică a an­trenamentului planificat. Asociaţiile sportive care se în­fiinţează la noi au la baza lor si­stemul sovietic. In întregul angrenaj al sportului nostru, şcoala soviet­ă, cea mai înaintată din lume, ne învaţă ne­contenit cum să mergem pe dru­mul succeselor. Insigna de Poli­sportiv, prima competie de mase complexă, este inspirată din G.T-O. lata numai câteva exemple care ilustrează aportul însemnat pe care cultura fizică și sportul de U.R.S.S. l-au dat sportului nostru. Tineretul nostru sportiv vede în fiecare sportiv sovietic un prieten deja care are de in­văț­at. Succe­sele lui Novak, recordurile lui Uşa­­kov, performantele Kanitolinei Va­­silievna, sunt prilej de bucurie pen­tru sportivii noştri, deoarece ele sunt rezultatul unei muncă la care au contribuit oamenii de ştiinţă so­vietici şi el° sunt pentru noi exem­ple demne de urmat. Prietenia româno-sovietică re­prezintă o chezăşie sigură pentru progresul culturii fizice şi sportului în Republica Populară Română. Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. asupra stimulării şi desvoltării continue a culturii fi­zice şi sportului, subliniază în mod deosebit învăţămintele de bază pe care ni le oferă marea experienţă sovietică în creiarea şi desvoltarea sportului de masse. Noi nu putem concepe progres în sportul R.P­R­, fără să folosim din plin această experienţă, încu­nunată de mari succese. Suntem la început de drum, deşi am realizat unele succese în miş­carea noastră sportivă. Dar aceşti paşi înainte nu ar fi fost posibili fără ajutorul de nepreţuit care l-am avut din partea culturii fizice şi a sportului sovietic. In „Săptămâna Prieteniei Româ­­no-Sovietice”, când oamenii muncii se gândesc la marele ajutor primit de la U.R.S.S., când toţi oamenii dornici de libertate ştiu că fără a­­jutorul efectiv al eroicei Armate Sovietice, ţara noastră nu ar fi fost eliberată de jugul hilerist şi nu ar fi fost scoasă din lanţul ţă­rilor înfeudate capitalismului inter­naţional, când tot poporul munci­tor are limpede în faţă rolul uriaş de vajnic apărător al păcii pe care îl joacă U.R.S.S., tineretul sportiv al ţării noastre îşi îndreaptă plin de recunoştinţă gândul către Uniunea Sovietică, către genialul conducă­tor al popoarelor, Iosif Vissariono­­vici Staliin, marele prieten a! po­porului nostru. Trăiască în veci prietenia de ne­­sdruncinat între poporul român şi popoarele sovietice ! PROGRAMUL SPORTIV al săptămânii prietinei româno sovietice 1 NOEMBRIE - 6 NOEMBRIE­ ­ Marţi I Noembrie (d. a.) ! Clubul Central, ora 16,30: Şah — „Competiţia de calificare“ ziua II Sala Ciuleşti, ora 19,30: Box — „Cupa R. P. R.“ inter-orase (Buc-Brăila l­a Cluj) ziua I­I Sala P.T.T., ora 16,15: Popice —­ „Jocurile în cinstea Săptămânii Priete­­­­nici Româno-Sovietice1“ turul î ziua !I­ ­ MierEsrri 2 Noembrie 1 Velodrom, c­ra 14: Ciclism — „Campionatele R. P. R. de urmărire“ (­R­ î dividuale) 1 Sala P.T.T., ora 16,15: Popice — „Jocurile î n cinstea Săptămânii Priete­­­­nieî Româno-Sovietice“ turul ! ziua III ) Clubul Central, ora 16,15: Şah — „Competiţia de calificare“ ziua lîi­­ Sala Ciuleşti, ora 18: Lupte Greco-Romane —­­Turneul Săptămâna Prie- I teniei Rom.-Sov.“ Finrlî. ► . JcT 3 Noembrie (s9. a.) ’ Terenul P.T.T., ora 15: Handball fete — Turneu fulger „In cinstea Săptămâ-­­ nii Prieteniei Rom.-Sov.“. Semi-finale. * Velodrom, ora 14: Ciclism — „Campionatele de urmărire“ ziua SI­I Str. C-tinescu, ora 15: Motociclism — Ștafeta „In cinstea Săptămânii Prîe­­­­teniei Rom.-Sov.“ * Terenul O.S.U.R., ora 15 — Volei-ball fete — „Jocurile în cinstea Săptă-­­ manei Prieteniei Rom.-Sov.“ semi-finale I Terem: C.S.U.B., ora 15: Volei baeţi — „Jocurile în cinstea Săptămânii Prie-­­ teniei Rom.-Sov.“ semi-finale Terenul C.S.U.B., ora 15: Baschet băeţi — „Jocurile in cinstea Săptămânii Prieteniei Rom.-Sov.“ semi­ fina­le. Stad. Tineretului, ora 15: Rugbi — „Jocurile 7 Noemvrie“ semi-finale Sala R.R.P.R., ora 16: Scrimă — „Turneu floretă băeţi“ ziua­­ Sala P.T.T., ora 16,15: Popice — „Jocurile în cinstea Săptămânii Priete­niei Rom.-Sov.“ ziua IV Clubul Central, ora 16,30: Şah — „Competiţia de calificare“ ziua IV Sala Ciuleşti ora 19,30: Box — „Cupa R.P.R." inter oraşe“ ziua II Vineri 4­ Mile***brl® Sala PTT, ora 16: Popice — Jocurile In cinstea Prieteniei Româno-So­vietice. . I Clubul Central ora 16: Şah — Competiţia de calificare. Ziua V-a. Sâmbătă 5 Noenshînie , Velodrom, ora 14: Ciclism — Campionatele RPR demifond. ! CSUB, ora 15: Volei — fete — Jocurile în cinstea Săptămânii Prieteniei , Româno-Sovietice. i CSUB, ora 15: Baschet — băeţi — Jocurile în cinstea Săptămânii Prie­­­­teniei Româno-Soviefce. , Sala Arte Grafice, ora 15: lenis de masă — Turneul în cinstea zilei de , 7 Noembrie. Sala PTT, ora 16,30: Popice — Jocurile în cinstea Săptămânii Priete-­­ niei Româno-Sovietice. I Clubul Central, ora 16,30: Şah ■— „Competiţia de Calificare“. Penultima­­ rundă. In oraş, ora 19: — Atletism — „Ştafeta pedestră cu torţe intercluburi“ Sala Giuleşti, ora 19:30: Box — Cupa RPR. Haim! «ni­că 6 HiMtstafeHe In oraş, ora 9: Atletism — Crosul ,,Să întâmpinăm 7 Noembrie“. In oraş, ora 12: Ciclism ~ Circui­tul in cinstea silei de 7 No­mbrie 49 km. (10 ture pe parcursul Piaţa Victoriei — Arcul de Triumf — B--dul Staici — Pi­sa Victoriei). Pe Strdionu! Republicii, ora 13. Pu­ebi: Finala Jocurilor in cinstea zilei de 7 Noembrie; ora 13.40: Atletism — 4+3+2+1 fete; ora 13.45: A­tletism — Cursa de 2000 m plat. Handicap; ora 14.30: Ciclism — „Cursa de eliminare*’, 10 concurenţi; ora 14.40: Handbal fete — Fi­nala turneului fulger în cinstea zilei de 7 Noembrie; ora 15,05: Foot­ball — Joc oficial de football; ora 15,50: Atletism — „Ştafeta 10x100 băeţi. In sală Sala Arte Grafice; ora 15: Tenis de masă — finala turneului in cinstea zilei de 7 Noembrie. (Continuare în pag. 3, col. 1-2) cu întâlnirea bucureşti- cluj TURNEUL FINAL AL CUPEI R. P. R. LA BOX ÎNCEPE azi in sala ciuleşti zultatele: Constanţa 35:16, cu Galaţi Astă seară, începând de la ora 29:30, se dispută în sala de sporturi ________ ,cu VIzita,­ „Giuleşti” prima întâlnire din cadrul turneului final din Cupa RPR la 18:20, cu Iaşi 40:11 cu Ploeşti 35-16 box, intre reprezentativele Bucureşti şi Cluj. »_ întâlnirile finale ale Cupei RPR, care încep azi, şi se termină Sâm~ ®»r* eWHUeaza bată, se desfăşoară sub semnul Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice asta Seara Pentru întâlnirile din această săp­tămână, reprezentativele oraşelor Bucureşti şi Cluj prezintă următorul lot de boxeuri: BUCUREŞTI: Muscă, Petru Dumi­trescu (Claudiu­). Are 20 ani, este muncitor la întreprinderile Construc­torul, a fost evidenţiat pentru de­păşirea normei cu 200 la­­sută. In decursul celor 4 ani de când boxea­­ză a susţinut 40 de întâlniri dintre care a pierdut 5 şi a terminat la e­­galitate 1.0. Este campion judeţean pe anul 1949, finalist în campionatul naţional 1949 şi câştigător al Cupei Municipiului Bucureşti de anul tre­cut. Cocoş, Dumitru Ion (Claudîu). Are 24 ani şî este muncitor optician la ÎOR. A fost evidenţiat de nenumă­rate ori în producţie pentru nume­roasele depăşiri de norme. Din cele 60 de întâlniri susţinute, a pierdut 9 şi tot atâtea te-a terminat la e­­galitate. Este campion al Municîpîu­ şi în cinstea celei de a 32-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Cei trei finalist!... După cum se ştie, cei trei finalişti sunt campionii grupelor I, II şi III — Bucureşti, Cluj şi Brăila. In de­cursul celor patru întâlniri pe care le-au susţinut reprezentativele de mai sus în grupele respective, BUCUREŞTI a avut o comportare excelentă învingând Craiova cu 33:19 Sibiu cu 37:10, Braşov cu 39:11 şi Turnu Severin cu 36:13. In urma a­­cestor rezultate Bucure­şt­i ocupat locul întâi cu 145 puncte, Cluj s’a clasat la locul întâi în grupa doua, realizând din patru în­tâlniri 3 victorii şi o înfrângere şi totalizând 117 puncte. Iată rezulta­tele obţinute: cu Timişoara 89:18, cu Oradea 36:17, cu Ar­ad 27:18 şi cu Reşiţa 15:33. Reprezentativa Brăilei s-a clasat pe locul întâi în grupa III, totali­zând 129 p. Din cele patru întâlniri, a pierdut una singură la diferenţă de un punct, în faţa gălăţenilor. Re- Programu­l intâlnirilor CAT. MUSCA: Ripka Gustav (C) — Petru Dumitrescu (B). CAT. COCOŞ: Szasasc Rudolf (C) — Dumitru Ion (B). CAT. PANA: Chendreanu Ion (C) — Bucureşteanu Şerban (B). CAT. UŞOARA: Ambrus Fran­­cisc (C) — Rizea Dumitru (B). CAT. SEMIMIJLOCIE: Kulin Ştefan (C) — Tiţă Vasile (B). CAT. MIJLOCIE: Toth Alexan­dru (C) — Vasilov Ion (B). CAT. SEMIGREA: Botar An­­drei (C) — Bir­jar­u Cristian (B). CAT GREA- Boghiţă Vasile (B) fără adversar. Cântărirea boxeurilor se va face azi, la ora 11 la sediul Co­misiei Centrale de box. (Continuare în pag. 3, col. 3-4) (CASA SCÂNTEII) NE VA SPRE O VIAŢĂ FERICITĂ ŞI LUMINA PAŞ­I ÎMBELŞUGATĂ... SCRIE GIMNASTA REGOCZI SUZANA DELA UZINELE IANOŞ HERBAC­ ilnic ne sosesc la redacţie scrisori dela fruntaşii mişcării noastre sportive Vea posibilitatea să ne îmboge­­*­ ?' ¥« t r,erii' car« au participat la marile competiţii de masă. tim cunoştinţele, să eşîm din hez­„ . . ,îşi exP/!TM ^cfcracTrni0ntr‘bli: !a na obscurantismului, în care ne­măreţului edificiu de cultura şi ştiinţa „CASA SCÂNTEI!**» . . .. . . „ au ţinut regimurile din trecut. lată ce ne scrie tânără REGOCZl Sli* Rând ve rână el CUI însemnat !,. , , ZANA din echipa naţională de grimas­ ,, , , obscrivtii contrau­­tfiecare leu Pe care-l dam pen­tică. l­e “sta subscripţii contribu­im Caga Scânteii“ înseamnă o Regoczi Suzanna este muncitoare la Poc­lor pentru cladirea acestui mi­­nim- 10V\ţUră dată reacţiunii şi Uzinele „Ianoş Herbac“ din Cluj şi face un nat lacaş de cultura. v„ parte din brigada I-a de producţie a r aţâţătorilor la un nou război. muncitorilor sportivi de la fabrica de Laolalta cu­ ceila­ţi tova aşi ai subscriem cu dragoste T den­ghete • mei de munca am subscris şi eu tru Caga Scânteil« pentrucâ un-TOVARĂŞE REDACTOR, — cu toata dragostea — salariul nU aceştia, pe care.j dom­nul por „Deschiderea campaniei de sub- doua zile, ajuta să vină în fabricile şi uzt­scripţii pentru „CASA SCAN­­E o datorie patriotică pentru nele noastre maldăre de cărţi, TEN­“ a însemnat o adevărată zî sportivii să contribue la con­ care ne vor lumina paşii spre o de sărbătoare pentru muncitorii, struirea „Casei Scânteii“, viaţă mal bună şi mal îmbelşu­inginerii şi funcţionarii din uzi- Datorită acestui important edi­­gată'. nele noastre,­­ ffefti de editură, şî ştiinţă, vom. & —REGOCZI SUZANA Ce­r­­at Marea j®evofuţte Socialistă Sporimlo¥ Sportul sovietic este un sport de mase. In Uniunea Sovietică, cultura fizică şi sportul reprezintă unul din mijloacele educaţiei comuniste a tineretului. Pus pe baze ştiinţifice, sportul sovietic este strâns legat de ştiinţă. In Uniunea Sovietică sunt nenumărate şcoli tehnice, institute şi facultăţi pentru studii superioa­re în materie de cultură fizică. In faţa sportivului sovietic nu se pune niciodată problema ce se va în­tâmpla cu el când va îmbătrâni. Sportivul sovietic este strâns legat de producţie, de ştiinţă, literatură şi artă. Botvinic, campionul lumii de şah, este inginer, las marele jucă­tor de tenis Ozerov, artist. Nume­­roase sunt exemple!« care ilustrea­ză felul cum este asigurată bătrâ­neţea în Uniunea Sovietică. Spor­tivii în vârstă, care nu mai pot concura, instruesc tineretul, im­­părtăşindu-i experienţa lor. Sporti­vul sovietic este înainte de toate un om politic. Un exemplu grăitor care ne arată viitorul luminos pe care-l are spor­tivul, îl constitue ma­es­trul emerit al sportului, Inginerul VASILIEV. El a activat mai bine de 35 ani ca emerit schior, ocupând nu odată locul întâi intre cei mai buni «chi­ori sovietici. Astăzi, maestrul eme­­rit VASILIE e­sre antrenor şi pro­fesor de cultură fizica. El este membru in Comitetul pentru cultu­ri fizică şi sport al Uniunii Sovieti­ce şi lucrează In domeniul teoriei şi practicei culturii fizice Guvernul sovietic i-a asigurat, ca şi tuturor oamenilor muncii şi spor­tivilor sovietici, o bătrâneţe lumi­noasă. Iată-l în biroul din locuinţa sa cercetând o lucrare ştiinţifică sportivă. His început manifestaţiile sportive in cinstea «Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice» In toată ţara au început­eri, manifestaţiile sportive din cadrul „Săptămânii Rionerilor** construit prin mijloace jurow Prieteniei Româno-Sovietice“. P.H. In numeroasele concursuri organizate, prin participări masive şi entuziaste. Muncitori, funcţionari, ostaşi şi elevi tineretul sportiv se alătură la Însufleţirea cu care întreg poporul muncitor din vor disputa acest campionat, care este Republi­ca noastră se pregăteşte să sărbătorească cea de-a 32-a aniversare a la- primul care se desfăşoară in această for­­rei Revoluţii Socialiste din Octombrie. La Cluj au început campionatele inter­­şcolare de baschet şi volei In cadrul programului sportiv al săp­tămânii prieteniei româno-sovietice au început la Cluj campionatele interşcolare de baschet-băieţi şi volei-fete. Un număr imens de tineri şi tinere au urmărit cu un viu interes desfăşurarea programului, incurajându-şi colegii. In cinstea zilei de 7 Noembrie, tinerii s-au pregătit Intens, prezentăndu-se la acest concurs In cele mai bune condi­­ţiuni. Campionatele continuă în fiecare zi, iar fu­tajele vor avea loc la 5 Noembrie. La Sala Mare Eri au început în localitate primele concursuri sportive, în cadrul săptămânii prieteniei româno-sovietice. In conti­nuare, vor avea loc azi întâlniri de volei pe arena liceului Şincai. Concursuri de lupte, de atletism, de football, baschet, popice, box, gimnastică şi un interesant concurs de aeromode- Hsîtî vor complecta programul din cursul săptămânii. Duminică 6 Noembrie se va alerga în centrul orașului orasul „Să întâmpinăm 7 Noembrie“. Apoi vor urma întâlniri între echipele Oradiei cu cele din Baia Mare. Astfel, şi la Baia Mare ca în toate colţurile ţarii, sportivii îşi vor manifesta dragostea lor faţă de prietena şi sprilipi­toarea noastră, măreaţa Uniune Sovie­tică. 16 echipe de velei par­ticipă competi­ţie în cinstea zilei de z­ecem­ îpis, la Ca­­racal. Un campionat eliminatoriu de volei a început ori la Caracal, în cadrul „Săptă­mânii Prieteniei Româno-Sovietice“. Concursul la care participă 16 echipe de băieţi şi fete, va fi dotat cu plachete. Acest concurs a inaugurat „Terenul Şi la Călăraşi Manifestaţiile sportive din cadrul Săp­tămânii Prieteniei Româno-Sovietice vor fi deschise printr-un simultan de şah la 20 de mese, dat de prof. Gherman, directo­rul Liceului din localitate. Finala Cupei de Toamnă la football şi diferite concursuri vor complecta boga­tul program, care va fi încheiat printr-o mare defilare, la care vor participa toţi sportivii călătoren). * „Săptămâna Prieteniei Româno­ Sovie­tice“ prilejueşte sute de manifestaţii sportive, menite să arăte dorinţa tineri­lor concurenţi de a-şi manifest drago­stea şi recunoştinţa față de Țara Socia­lismului victorios, dă la Caracal. ULTIMUL EXAMEN ÎNAINTEA PROBEI FINALE..» TINERETUL SĂTESC A PARTICIPAT UN NUMĂR MARE LA CEL DE AL DOILEA CROS DE CALIFICARE ALTE REZULTATE DIN PROVINCIE Pretutindeni, participarea masivă a tinerilor ţărani muncitori şi marele număr de, fete, au dovedit că experi­enţa din primul cros de calificare a fost pe deplin însuşită, înlăturându-se lipsurile de până acum. In majoritatea oraşelor, datorită unei susţinute munci organizatorice, s’au putut remarca multe aspecte pozitive, izbutindu-se să se asigure cele mai bu­ne condiţiuni în desfăşurarea crosului. In judeţele Târnava Mare, Constan­ţa,­.BrăUa..jL.QlL_SA_ilinstatat parti­ci­­parea masivă a elementului sătesc, re­­marcându-se în special plasa Văleni- Olt, unde au luat startul 1230 concu­renţi. Iată câteva rezultate care ne-au so­sit în cursul zilei de eri: TG.-JIU: Categoria I fete (150 parti­cipante): 1) Cazan Elena; Categoria II fete (80 participante): 1) Bărbulescu Ioana; Categoria I băeţi (220 partici­panţi): 1) Dănău Ion; Categoria II-a băeţi (180 participanţi): 1) Mladin G. ORADEA: Total participanţi 259. VASLUI: In oraş au participat 321 fete, 303 băeţi; Plasa Codăeşti (în 11 comune) au participat 443 băeţi şi 201 fete. R.­VALCEA: Sâmbătă cros pentru elevi, au participat 150 fete şi 450 bă­­eţi; Duminică cros pentru sindicalişti, au participat 20 fete şi 150 băeţi. PITEŞTI: C.S.J. 252 băeţi şi e6 fete; Şcoli Teoretice 772 băeţi şi 120 fete; M.A.N. 450 participanţi; M.A.I. 100 par­ticipanţi; Şcoli Profesionale 636 bălţi şi 17 fete. CURTEA DE ARGEŞ: în oraş au par­ticipat 780 băeţi şi 390 fete. Plasa Ji­­blea: au participat 159 băeţi şi 48 fete. Plasa Lovişte: au participat 282 băşti şi 164 fete. Plasa Stoiceşti: au partici­pat 25 băeţi şi 10 fete. Plasa Merişorii: au participat 136 băeţi şi 71 fete. Plasa Cuca: au participat 24 băeţi şi 34 fete. FALTICENI-BAIA: total participanţi 475. Plasa Mălini 279 participanţi. Pla­sa Lespezi: 182 participanţi. Plasa Bo­­roaia: 205 participanţi. Plasa Paşcani: 365 participanţi. IAŞI: în oraş au participat 212 fete şi 259 băeţi. Plasa Bucium: au partici­pat 115 fete şi 339 băeţi. Plasa Şipote­­au participat 248 fete şi 424 băeţi. . CONSTANŢA: au participat 2577 fete şi 4701 băeţi. DOROHOI: în oraş au participat 137 fete şi 320 băeți. MAINE LA VELODROM Campionatele de ciclism R.P.R. continuă cu proba de urmărire Cum s’au comp­ortat concurenţii la cursa de viteză Campionatul de viteză al RPR, pe a izbutit o comportare onorabilă care 1949 a revenit lui MIRCEA MIHAI- îl obligă să continue temeinic pregăti­ LESCU, care şi-a înscris pentru a pa­­rea. tra oară numele In palmaresul acestei # competiţii Mihăilescu este un sprinter Am publicat eli cele întâmplate tn a cu avansate cunoştinţe în technica ve- ^oua tjjcercare din finala campionatului lodromului. ^ viteză al RPR, când GNAT, din cau-In imediata lui apropiere trebuie si­ ză că i se slăbise cureaua de la rafrapS­tuat PETRE GNAT care, deşi a absent (dispozitivul care, fixează piciorul de tot mulţi ani, şi-a făcut o reintrare ex­­pedală) a întrerupt alergarea. Spre bună celenţă, interesantă este comportarea ştiinţă redăm prevederile regulamentu­­lui IULIAN GOCIMAN, deasemeni un­­or cicliste în această privinţă, o încer­­vechi tehnician al pistei. ION OCNE­A- care se aleargă din nou atunci când u­­NU, de la care se aştepta o altă figură, nic! din adversari suferă un defect me­­a făcut impresia a nu fi în zi bună Din canic, pană de cauciuc, roată blocata, rest este remarcabilă comportarea lui lant rupt sau sărit, ghidon rupt, pedală ALEXANDRU OLAH, ANGHEL­INA- ruptă, RULIS şi STELIAN NANU, elemente Slăbirea curele! dela ratrapă sau e­tinere de certe posibilităţi dela care — sîrea pricipailui din ratrapă nu sunt în viitor — sunt de aşteptat performanţe considerate accidente mecanice, care sa mai bune, determine o realergare a cursei, aceste­­a categoriile mici victoria ostaşului lucruri fiind în funcţie de o bună aren- 10NIŢA a fost o mare surpriză. Atât tare a materialului cie.ist Fapt pe care el cât si învinsul lui, REINHARDT. Gnat, ca vechi ciclist, trebuia sa-1 Strc. au merite egale, întâlnirea­ lor prilejuind Dar si într’un asemenea^ caz se poa.n un spectacol de factură ridicată. Suni reafer la o încercare numai daca ariver­­elemente care sunt capabile de pervor­­sarul respectiv este de acord. Cum insa nanţe foarte bune şi în categoriile su- acest acord nu s’a produs, a doua imi­­perioare în care vor fi promovaţi, în­cercare din finală a fost considerata va­­urma rezultatelor din acest campionat. labltă. DONCU s’* impus prin aceiași vita.!­ * tate, care îl caracterizează. OCT­A­VÎ AN Mâine se dispută, cu începere de la AMZA s’a apărat cu dârzenie dar, tn­ ora 14, campionatul de urmărire pe în­tâlnind adversari redutabili în probele chips și va tncepe; campionatul de ur­­preliminarii, a părut obosit către sfârși, mărire individual care se va continuă tul campionatului. NICOLAE MAXIM mâine, la ora 14.

Next