Sportul Popular, noiembrie 1949 (Anul 5, nr. 1524-1551)

1949-11-01 / nr. 1524

mut f — Ir. 1524 % PAGINI S LEI Mărfi f NnirIíÍi 1949 Redacţia: Str. Const. Miile 12 Centrala telefonică 5.30.36 — 5.30.37 Admiri stjatia _ „ 6.(4 OB Tipografia , „. 3*M 38 Reclamations — Abonamente 5.21 2J Abonamentele încep îg I ţi ÎS ale fiecărei luni Taxa poştală plătită in numerar 106 323.945 ABONAMENTE Abonament individual tei»., 120 Sei Instituţii un an........................ 3.000 „ ABONAMENTE: Telefon 5.2Î.2J FUEETENIA ROM ÄH0 SOVIETICĂ. CH ZĂSEA PROGRESULUI CULTURII FIZICE SI SPORTULUI DIN TARA NOASTRĂ Oamenii muncii din Patria noa­stră înalţă as­tăzi un nou imn de săroaloare glorioasei Ţari a Socialismului victorios, Uniu­nea Sovietică, bastion al păcii, a! independenţei şi libertăţii popoare­lor. Păşind în „SĂPTĂMÂNA PRIE­TENIEI ROMÄNO-SO V lfcTlüE“, muncitorii, tehnicienii şi funcţio­narii din uzine, fabrici, de pe o­­goare, oamenii de ştiinţă şi artă> ostaşii şi tineretul din şcoli’, băr­baţi şi femei, cu toţii vin astăzi cu aceeaşi însufleţire sporită să-şi arate neţărmurita lor . dragoste pentru Marea Ţară a Socialismu­lui care le-a fost isvor de curaj şi încredere, o permanentă garanţie In munca lor de fiece zi, luminos îndemn în marea acţiune comună de construire a socialismului. Pe linia marelui avânt al recon­­strucţiei ţării şi a organizării te­meinice a societăţii noastre, oa­menii muncii din ţara noastră nu pot ca să nu-şi încheie zilnic bi­lanţul realizărilor, nu pot să nu recunoască uriaşa contribuţie a Uniunii Sovietice în desvoltarea spre socialism a Patriei lor. După cum viaţa politică, econo­mică şi socială a tinerei noastre democraţii populare este recunos­cătoare Maréi Ţări a Socialismului biru'ior pentru marele aport pe care aceasta l-a adus desvoltării '»ala, deopotrivă, tineretul nostru sportiv simte în fiecare clipă foloa­sele nemăsurate ale experienţei preluate din sportul soviefc* Sportul românesc a fost în­dreptat în trecut spre un drum greşit care trebuia să ferească ochii tineretului dela crunta ex­ploatare la care era supus întregul popor muncitor. Dela 23 August, după exemplul sovietic, sportul no­stru a făcut o mare cot’tură, tre­când dela falsa formulă burgheză a „sportului pentru sport“, la for­mula sportului pentru popor- Zeci şi sute de mii de tineri au păşit mândri pe oorţile stadioanelor, în­cepând o viaţă nouă, sănătoasă şi pfină de promisiuni. Competiţi’le de mase au înlocuit micile întreceri din trecut şi în noua viaţă sporfvă a fost introdusă o morală nouă, inspirată din morala sănătoasă a seortHilor sovietici. De unde jucătorii echipelor fruntaşe sau nationale îşi apărau în parti­­del’ lor prooriile lor interese bă­neşti, sau puneau talentul lor In sluiba afaceriştilor, sportivii cres­cuţi «n RennbPca noastră dună con­cepţia sovietică, au fost îndrumaţi şi luminaţi pe un drum cu totul viou, care ridică morala sportivă la rangul ei adevărat, făcând d!n sportivi luptători adevăraţi pentru gloria Patriei Sportivul sovietic ştie foarte bine că un om sovietic luptă pentru societatea care i-a îndreptat paşii spre o viată mai bună. Înaltul pa­triotism al sportivului sovietic a fost însuşit şi de sportivii români. Pe drept cuvânt spunea Marin Ni­­culescu, căp'tanu] echipei naţionale de ciclism, care a participat în Tu­rul Poloniei: „Noi am luptat pen­­tri' Renublica noastră, pentru spor­tul celor mulţi şi am învăţat acest lucru dela marii.sportivi din Uniu­nea Sovietică” Iar jucătorii de vo­lei sj baschet care au văzut echi­pele soviet’ce la Praga şi Buda­pesta au declarat presei: „Morala sportivilor a fost un exemplu pen­tru noi”. Nepreţuite sunt învătăm'ntele pe care le tragem zi de zî din cunoa­şterea mişcării snortive sov'etice. Să luăm exemriul pe care ni-1 ofe­ră fnrthajUfj dţn Ţara Socialismu­lui. Cunoaşterea mai adâncă a spnriului practicat de echipele so­vietice, a adus importante prefa­ceri în activitatea echipelor noa­stre, S’a nutut vedea cât de gre­şit'1» era atitudinea celor care se ploconeau în fa^a footballului apu­sean, pe care îl considerau „de o în-R’ perfecţie“. Prin asemenea tendinţe cosmo­polit*» de a îm’ta sistemele apusu­lui. snortiv:i erau mdrumaţi să de­vină tributarii metodelor străine, neriiUnd pronrPl» nnarire posibi­lităţi. Oamenii sovietici pe-au în­văţat că, atunci când există forţe inovatoare, se pot transforma şi îmbunătăţi cele mai consacrate metode care stau la prima impre­sie perfecte. Procedând astfel, stu­diind temeinic îootballul socotit de englezi ca un joc în care erau sin­gurii maeştri, sportivii sovietici au reuşit să învingă în mod exemplar echipele britanice. Când ne-a vizitat echipa Dina­­mo-Tbilissi, noi nu cunoşteam si­stemul schimburilor de posturi. Dela această formaţie am învăţat metoda şi ea a fost aplicată cu suc­ces de multe echipe, fdnd acum practicată şi de formaţia ţării. Influenţa binefăcătoare a meto­delor sovietice o avem şi la înnoi Mnlîi înnotătorî dela noi studiază st Tul „fluture sovietic” practicat de recordmanul Leonid Meşcov, după cum alţi înnotatori dela noi sunt preocupaţi de înnotul pe spate, după ultinrie cercetări sovietice. Felul cum formaţiile din U.R.S.S. pregătesc echipele, sistemul ştiinţi­fic care este în centrul tuturor preocupărilor sportive, a însemnat pentru noi o adevărată şcoală. Nu există fruntaşi soortVi care au tre­cut printr’un cantonament, care să nu fi simtit metoda sovietică a an­trenamentului planificat. Asociaţiile sportive care se în­fiinţează Ta noi au la baza lor si­stemul sovietic. In întregul angrenaj al sportului nostru, şcoala sovietxă, cea mal înaintată din lume, ne învaţă ne­contenit cum să mergem pe dru­mul succeselor. Insigna de Poli­sportiv, prima compethe de mase complexă, este inspirată din G.T-O. lata numai câteva exemple care ilustrează aportul însemnat pe care cultura fizică şi sportul dp U.R.S.S. l-au dat sportului nostru. Tineretul nostru sportiv vede în fiecare sportiv sovietic un prieten deia care are de in văi at. Succe­sele lui Novak, recordurile iui Uşa­­kov, performantele Kanitolinei Va­­silievna, sunt prilej de bucurie pen­tru sportivii noştri, deoarece éle sunt rezultatul unei muncă la care au contribuit oamenii de ştiinţă so­vietici şi el° sunt pentru noi exem­ple demne de urmat. Prietenia româno-sovietică re­prezintă o chezăşie sigură pentru progresul culturii fizice şi sportului în Republica Populară Română. Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. asupra stimulării şi desvoltării continue a culturii fi­zice şi sportului, subliniază în mod deosebit învăţămintele de bază pe cari ni Ie oferă marea experienţă sovietică în creiarea şi desvoltarea sportului de masse. Noi nu putem concepe progres în sportul R.P-R-, fără să folosim din plin această experienţă, încu­nunată de mari succese. Suntem la început de drum, deşi am realizat unele succese In miş­carea noastră sportivă. Dar aceşti paşi înainte nu ar fi fost posibili fără ajutorul de nepreţuit care l-am avut din partea culturii fizice şi a sportului sovietic. In „Săptămâna Prieteniei Româ­­ro-Sovietice”, când oamenii muncii se gândesc la marele ajutor primit dela U.R.S.S., când toţi oamenii dornici de libertate ştiu că fără a­­jutorul efectiv al eroicei Armate Sovietice, ţara noastră nu ar fi fost eliberată de jugul hhlerist şi nu ar fi fost scoasă din lanţul ţă­rilor înfeudate cap’talismului inter­naţional, când tot poporul munci tor are limpede în faţă ro’ul uriaş de vajnic apărător al păcii pe care îl joacă U.R.S.S., tineretul sportiv al ţării noastre îşi îndreaptă plin de recunoştinţă gândul către Uniunea Soviet'că, către genialul conducă­tor al popoarelor, Iosif Vissariono­­vici Stah’n, marele prieten a! po­porului nostru. Trăiască în veci prietenia de ne­­sdruncinat între poporul român şi popoarele sovietice 1 PROGRAMUL SPORTIV al săptămânii prietinei româno sovietice 1 NOEMBRIE - 6 NOEMBRIE i Marti I NBembrie (d. a.ţ ! Clubul Central, ora 16,30: Şah — „Competiţia de calificare“ ziua II Sala Ciuleşti, ora 19,30: Box — „Cupa R. P. R.“ inter-orase (Buc-Brăila* a Cluj) ziua ! $ Sala P.T.T., ora 16,15: Popice —- „Jocurile în cinstea Săptămânii Priete­­ţ nici Româno-Sovietice1“ turul î ziua !I i MierEsrri 2 Noembrie 1 Velodrom, c*ra 14: Ciclism — „Campionatele R. P. R, de urmărire“ ({R- î dividuale) t Sala P.T.T., ora 16,15: Popice — „Jocurile |n cinstea Săptămânii Priete­­> nieî Româno-Sovietice“ turui ! ziua III ) Clubul Central, ora 16,15: Şah — „Competiţia de calificare“ ziua lîf i Sala Ciuleşti, ora 18: Lupte Greco-Romane — .Turneul Săptămâna Prie- I teniej Rom.-Sov.“ Finrlî. ► . JcŢ 3 Noembrie (s9. a») ’ Terenul P.T.T., ora 15: Handball fete — Turneu fulger „In cinstea Săptămâ- 1 nii Prieteniei Rom.-Sov.“. Semî-finale. * Velodrom, ora 14: Ciclism — „Campionatele de urmărire“ ziua SI I Str. C-tinescu, ora 15: Motociclism — Ştafeta „In cinstea Săptămânii Prîe­­• teniei Rom.-Sov.“ I Terenul O.S.U.B.. ora 15 — Volei-ball fete — „Jocurile în cinstea Săptă- 1 manei Prieteniei Rom.-Sov.“ semi-linale I Terem: C.S.U.B., ora 15: Volei baeţi — „Jocurile în cinstea Săptămânii Pric- 1 teniei Rom.-Sov.“ semi-finale Terenul C.S.U.B., ora 15: Baschet băeţj — „Jocurile in cinstea Săptămânii Prieteniei Rom.-Sov.“ scmi.fina le. Stad. Tineretului, ora 15: Rugbi — „Jocurile 7 Noemvrie“ semt-finale Sala B.B.P.R., ora 16: Scrimă — „Turneu floretă băeţi“ ziua i Sala P.T.T., ora 16,15: Popice — „Jocurile în cinstea Săptămânii Priete­niei Rom.-Sov.“ ziua IV Clubul Centra], ora 16,30: Şah — „Competiţia de calificare“ ziua IV Sala Ciuleşti ora 19,30: Box — „Cupa R.P.R." inter oraşe“ ziua II Vineri 4- Mf»e***brl® Sala PTT, ora 16: Popice — Jocurile In cinstea Prieteniei Româno-So­vietice. . I Clubul Central ora 16: Şah — Competiţia dc calificare. Ziua V-a. Sâmbătă 5 Noenshî*ie , Velodrom, ora 14: Ciclism — Campionatele RPR demifond. ! CSUB, ora 15: Volei — fete — Jocurile în cinstea Săptămânii Prieteniei , Româno-Sovietice. i CSUB, ora 15: Baschet — băeţi — Jocurile în cinstea Săptămânii Prie­­! teniei Româno-Soviefce. , Saia Arte Grafice, ora 15: lenîs de masă — Turneul în cinstea zilei de , 7 Noembrie. Sala PTT. ora 16,30: Popice — Jocurile în cinstea Săptămânii Prjete- I niej Româno-Sovietice. I Clubul Centra], or* 16,30: Şah ■— „Competiţia de Calificare“. Penultima • rundă. In oraş, ora 19: — Atletism — „Ştafeta pedestră cu torţe intercîuburi“ Sala Giuleşti, ora 19,30: Box — Cupa RPR. Hűim! «ni că 6 HiMţsjafeHe In oraş. ora 9: Atletism — Crosul ,,Să întâmpinăm 7 Noembrie“. In oraş, ora 12: Ciclism ~ Circui tul in cinstea silei dc 7 No-mbrie 49 km. (10 ture pe o?rcursul Piaţa Victoriei — Arcul de Triumf — B"-duî Stai«i — Pi ţa Victoriei). Pe Strdjonu! Republicii, ora 13; Pu ebi: Finala Jocurilor tn cinstea zilei d< 7 Noembrie; 0ra 13.40: Atletism — 4+3+2+I fete; or0 13,45: A-tletism — Cursa de 2000 m plat. Handicap; ora 14,30: Ciclism — „Cursa de eliminare*’, 10 concurenţi; ora 14.40: Handbal fete — Fi­nala turneului fulger în cinstea zilei de 7 Noembrie; ora 15,05: Foot­ball — Joc oficial de football; ora 15,50: Atletism — „Ştafeta 10x100 băeţi. In sală Sala Arte Grafice, ora 15: Tenis de masă — finala turneului fn cinstea zile! de 7 Noembrie. Ce 3 3at Marea j®evofuţte Socialistă Sporimlo¥ Sportul sovietic este un sport de mase. In Uniunea Sovietică, cultura fizică şi sportul reprezintă unul din mijloacele educaţiei comuniste a tineretului. Pus pe baze ştiinţifice, sportul sovietic este strâns legat de ştiinţă. In Uniunea Sovietică sunt nenumărate şcoli tehnice, institute şi facultăţi pentru studii superioa­re în materie de cultură fizică. In faţa sportivului sovietic nu se pune niciodată prob'emâ ce se va în­tâmpla cu el când va Îmbătrâni. Sportivul sovietic este strâns legat de producţie, de şt'inţă, literatură şi artă. Botvinic, campionul lumii de şah, este inginer, las marele jucă­tor de tenis Ozerov, artist. Nume. roase sunt exemple!« care ilustrea­ză felul cum este asigurată bătrâ­neţea In Uniunea Sovietică. Spor­tivii în vârstă, care nu mai pot concura, instruesc tineretul, Im. părtăşindu-i experienţa lor. Sporti­vul sovietic este înainte de toate un om politic. Un exemplu grăitor care ne arată viitorul luminos pe care-1 are spor­tivul, îl cónstitue m; <_ trul emerit al sportului, Inginerui VASILIEV. El a activat mai bine de 35 ani ca emerit schior, ocupând nu odată locul întâi intre cei mai bun! «chi­ori sovietic*. Astăzi, maestrul eme. rit VASILIEV ute antrenor şi pro­fesor de cultură fizkä. El este membru in Comitetul pentru cultu­ri fizică şi spori al Uniunii Sovieti­ce şi lucrează In domeniul teoriei ş] practicei culturii fizice Guvernul sovietic i-a asigurat, ca şl tuturor oamenilor muncii şi spor­tivilor sovietici, o bătrâneţe lumi­noasă. Iată-1 tn biroul din locuinţa sa cercetând o lucrare ştiinţifică sportivă. His început manifestaţiile sportive in cinstea «Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice» In toată ţara au început eri, manifestaţiile sportive din cadrul „Săptămânii Rionertlor** construit prin mijloace j>row Prieteniei Româno-Sovietice“. P»H. In numeroasele concursuri organizate, prin participări masive şf entuziaste, Muncitor?, funcţionari, ostaşi şi elevi tineretul sportiv se alătură la Însufleţirea cu care întreg poporul muncitor din vor disputa acest campionat, care este Repubb'ca noastră se pregăteşte să sărbătorească cea de-a 32-a aniversare a Ma- primul care se desfăşoară in această for. (Continuare în pag. 3, col. 1-2) rei Revoluţii Socialiste din Octombrie. La Cluj au început campionatele inter­­şcciare $e baschet şi volei In cadrul programului sportiv al săp­tămânii prieteniei româno-sovietice au început la Cluj campionatele interşcclaie de baschet-băieţj şi volei-fete. Un număr imens de tinerj şi tinere au urmărit cu un vru interes desfăşurarea programului, fncurajânOu-şl colegii. In cinstea zilei de 7 Noembrie. tinerii s*au pregătit Intens, prezentăndu-se la acest concurs In cele mal bune condj­­ţiuni. Campionatele continuă }n ffecare zl, Iar fittaieíe vor avea loc la 5 Noembrie. La Saia Mare Eri au început în localitate primele concursuri sportive, fn cadrul săptămânii prieteniei româno-sovietice. In conti­nuare, vor avea loc azi întâlniri de volei pe arena liceului Şincai. Concursuri de lupte, de atletism, de football, baschet, popice, box, gimnastică şi un interesant concurs de aeromode- Hsîtî vor complecta programul din cursul săptămânii. Duminică 6 Noembrie se va alerga fn centrul oraşului crosul „Să întâmpinăm 7 Noembrie“. Apoi vor urma întâlniri între echipele Oradiei cu cels din Baia Mare. Astfel, şi la Baia M«re ea în toate colţurile ţarii, sportivii îşi vor manifesta dragostea lor faţă de prietena şi sprilipi­toarea noastră, măreaţa Uniune Sovie­tică. 16 echipe de velei par­ticipă competi­ţie în cinstea z?!ei de 7 Ncem'îpis, la Ca* racul. Un campionat eliminatoriu de volei • început eri la Caracal, în cadru] „Săptă­mânii Prieteniei Româno-Sovietice“. Concursul la care participă 16 echipe de băieţi şi fete, va fj dotat cu plachete. Acest concurs a inaugurat „Terenul mă la Caracal, Şi la Călăraşi Manifestaţiile sportive din cadrul Săp­tămânii Prieteniei Româno-Sovietice vor fi deschise printriun simultan de şah la 20 de mese, dat de prof. Gherman, directo­rul Liceului din localitate. Finala Cupei de Toamnă la football şl diferite concursuri vor complecta boga tul program, care va fi încheiat printr*» m»re defilare, la care vor participa toţi sportivii călărâ^en). * „Săptămâna Prieteniei Româno.Sovie­tice“ prilejueşte sute de manifestaţii sportive, menite să arăte dorinţa tineri­lor concurenţi de a-ş| manifest drago­stea şi recunoştinţa faţă de Tara Socia­lismului victorios. cu întâlnirea bucureşti- cluj TURNEUL FINAL AL CUPEI R. P. R. LA BOX ÎNCEPE azi in sala ciuleşti zultatele: Constanţa 35:16, cu Galaţi Astă seară, începând dela ora 29,30, se dispută în sala de sporturi ________ ,,u VIClla,1 „Giuleşti” prima întâlnire din cadrul turneului final din Cupa RPR la 1S;20, cu Iaşi 40:11 cu Ploeşti 35-16 box, intre reprezentativele Bucureşti şi Cluj. »_ întâlnirile finale ale Cupei RPR, care încep azi, si se termină Sâm~ ®»r* eWHUeaza bată, se desfăşoară sub semnul Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice asta Seara şt în cinstea celei de a 32-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Cei trei finalist!,.. După cum se ştie, ce! trei finalîştî sunt campioni? grupelor I, II şi Iii — Bucureşti, Cluj şi Brăila. In de­cursul celor patru întâlniri pe care le-au susţinut reprezentativele de mai sus în grupele respective, BUCUREŞTI a avut o comportare excelentă învingând Craîova eu 33:19 Sibiu cu 37:10, Braşov cu 39:11 şi Turnu Severîn cu 36:13. In urma a­­cestor rezultate Bucure şi g ocupat locul întâi cu 145 puncte. Cluj s’a clasat la locul întâi în grupa doua, realizând d’n patru în­tâlniri 3 victorii şl o înfrângere şî totalizând 117 puncte. Iată rezulta­tele obţinute: cu Timişoara 89:18, cu Oradea 36:17, cu Aa-ad 27:18 şi cu Reşiţa 15:33. Reprezentativa Brăilei s’a clasat pe locul întâi în grupa III, totali­zând 129 p. Din eeie patru întâlniri, a pierdut una singură la diferenţă de un punct, în faţa gălăţenîîor. Re-Programtil intâlniriTor CAT. MUSCA: Ripka Gustav (C) — Petru Dumitrescu (B). CAT. COCOŞ: Szasasc Rudolf (C) — Dumitru Ion <B). CAT. PANA: Chendreanu Ion (C) — Bucureşteanu Şerban (B). CAT. UŞOARA: Ambruş Fran­­cisc <C) — Rizea Dumitru (B). CAT. SEMIMIJLOC1E: Kulm Ştefan (C) — Tiţă Vasile (B). CAT. MIJLOCIE: Toth Alexan­dru (C) — Vasilov Ion (B). CAT. SEMIGREA: Botár An. drei (C) — Bir jar u Cristian (B). CAT GREA- Boghiţă Pasile (B) fără adversar. Cântărirea boxeurilor se va face azi, la ora 11 la sediul Co­misiei Centrale de box. Pentru întâlnirile din această săp­tămână, reprezentativele oraşelor Bucureşti şi Cluj prezintă următorul lot de boxeuri: BUCUREŞTI: Muscă; Petru Dumi­trescu (Claud'ti). Are 20 ani, este muncitor la întreprinderile Construe torul, a fost evidenţiat pentru de­păşirea normei cu 200 la jsută. In decursul celor 4 ani de când boxea­­ză a susţinut 40 de întâlniri dintre care a pierdut 5 şl a terminat Ia e­­gaîitate 1.0. Este camoîon judeţean pe anul 1949, finalist în campionatul naţional 1949 şl câştigător al Cupei Municipiului Bucureşti de anul tre­cut. Cocoş: Dumitru Ion (Claudîu). Are 24 am şî este muncitor optician la ÎOR. A fost evidenţiat de nenumă­rate ori în producţie pentru nume­roasele depăşiri de norme. Din cele 60 de întâlniri susţinute, a pierdut 9 s» tot atâtea Ie-a terminat la e­­gaîitate. Este campion al Munieîpîu­(Continuare în pag. 3, col. 3-4) ULTIMUL EXAMEN ÎNAINTEA PROBEI FINALE..» TINERETUL SĂTESC A PARTICIPAT !N NUMĂR MARE LA CEL DE AL DOiLEA CROS DE CALIFICARE ALTE REZULTATE DIN PROVINCIE <CASA SCÂNTEII) NE VA SPRE 0 VIAŢĂ FERICITĂ Şl LUMINA PAŞ I ÎMBELŞUGATĂ... SCRIE GIMNASTA REGOCZ1 SUZANA DELA UZINELE IÂNOŞ HERBAC ilnic ne sosesc la redacţie scrisori dela fruntaşii mişcării noastre sportive Vea posibilitatea să ne îmboge­­*- ?' ¥« t r,erii' car« au participai la marile competiţii de masă. tim cunoştinţele, să eşîm din hez­„ . , ,îşi exP/!TM ^cfcracTrní0ntr‘bli: !a na obscurantismului, în care ne­măreţului edificiu de cu.tura şi ştiinţa „CASA SCÂNTEI!**» . , .. . . „ au ţtnut regimurile d:n trecut. lată ce ne scrie tânără REGOCZl Sli* Rând ve rână el CUI însemnat r,. , , ZANA din echipa naţională de glnmas- ,, . , /bscrivtii contrau- tfiecare !eu Pe care-l dam pen­tică. l:e “sta subscripţii contribu fm Caga Scânteii“ înseamnă o Regoczi Suzaria este muncitoare la P<* lor pentru claăirea acestui mi- n(m- i0V\ţUră dată reacţiunii şi Uzinele „Ianoş Herbac“ din Clui şi facs nu nat lacaş de cultura. v„ parte din brigada I-a de producţie a r aţâţătorilor la un nou război. muncitorilor sportivi dela fabrica de Laolalta cu^ceila ţi tova aşi ai subscriem cu dragoste Ţ>en­ghete • mei de munca am subscris şi eu tru Caga Scântell« pentrucâ tn-TOVARĂŞE REDACTOR, — eu toata dragostea — salariul nU aceştla< pe care.j dâm ml oor „Deschiderea campaniei de sub- ^oua zile. ajuta să vină în fabricile şi uzt­scripţii pentru „CASA SCAN- E o datorie patriotică pentru nele noastre maldăre de cărţi, TEII“ a însemnat o adevărată zî sportivii să conţribue la con- care ne vor lumin- paşii spre o de sărbătoare pentru muncitorii, struirea „Casei Scânteii“. via+ă mal bună şl mal îmhelşu­inglnerii şi funcţionarii din uzi- Datorită acestui important edi- gată". nele ngaştre. - ffeftt de editură, şî ştiinţă, vom. & — REGOCZl SUZANA Pretutindeni, participarea masivă a tineriior ţărani muncitori şi marele număr de, fete, au dovedit că experi­enţa din primul cros de calificare a fost pe deplin însuşită, înlăturându-se lipsurile de până acum. In majoritatea oraşelor, datorită unei susţinute munci organizatorice, s’au putut remarca multe aspecte pozitive, lzbutindu-se să se asigure cele mai bu­ne condiţiuni în desfăşurarea crosului. In judeţele Târnava Mare, Constan­ţa,-.RrăUâ..jL.QlL_SA_il9nstatat parti ci­­parea masivă a elementului sătesc, re­­marcându-se în special plasa Văleni- Olt, unde au luat startul 1230 concu­renţi. Iată câteva rezultate care ne-au so­sit în cursul zilei de eri: TG.-JIU: Categoria I fete (150 parti­cipante): 1) Cazan Elena; Categoria II fete (80 participante): 1) Bărbulescu Ioana; Categoria I băeţi (220 partici­panţi): 1) Dănău Ion; Categoria II-a băeţi (180 participanţi): 1) Mladin G. ORADEA: Total participanţi 259. VASLUI: In oraş au participat 321 fete, 303 băeţi; Plasa Codăeşti (în 11 comune) au participat 443 băeţi şi 201 fete. R.-VALCEA: Sâmbătă cros pentru elevi, au participat 150 fete şi 450 bă­­eţi; Duminică cros pentru sindicalişti, au participat 20 fete şi 150 băeţi. PITEŞTI: C.S.J. 252 băeţi şi eé fete; Şcoli Teoretice 772 băeţi şi 120 fete, M.A.N. 450 participanţi; M.A.I. 100 par­ticipanţi; Şcoli Profesionale 636 băati şi 17 fete. CURTEA DE ARGEŞ: în oraş au par­ticipat 780 băevi şi 390 fete. Plasa Ji­­blea: au participat 159 băeţi şi 48 fete. Plasa Lovişte: au participat 282 băşti şi 164 fete. Plasa Stoiceşti: au partici­pat 25 băeţi şi 10 fete. Plasa Merişorii: au participat 136 băeţi şi 71 fete. Plasa Cuca: au participat 24 băeţi şi 34 fete. FALTICENI-BAIA: total participanţi 475. Plasa Mălini 279 participanţi. Pla­sa Lespezi: 182 participanţi. Plasa Bo­­roaia: 205 participanţi. Plasa Paşcani: 365 participanţi. IAŞI: în oraş au participat 212 fete şi 259 băeţi. Plasa Bucium: au partici­pat 115 fete şi 339 băeţi. Plasa Şipote­­au participat 248 fete şi 424 băeţi. . CONSTANŢA: au participat 2577 fete şi 4701 bäe,i. DOROHOI: în oraş au participat 137 fete şi 320 băeţi. MAINE LA VELODROM Campionatele de ciclism R.P.R. continuă cu proba de urmărire Cum s’au comp ortat concurenţii io cursa de viteză Campionatul de viteză al RPR, pe a Izbutit o comportare onorabilă care 1949 a revenit lui MIRCEA MIHA1- îl obligă să continue temeinic pregătt- LESCU, care şi-a înscris pentru a pa- rea. tra oară numele In palmaresul acestei # competiţii Mihăilescu este un sprinter Am publicat eli cele întâmplate tn a cu avansate cunoştinţe în techmca ve- ^oua ţjjcercare djn finala campionatului lodromulul. ^ viteză al RPR, când GNAT, din cau-In imediata lui apropiere trebuie si- ză că i se slăbise cureaua dela rafrapS tuat PETRE GNAT care, deşi a absen- (dispozitivul care, fixează piciorul de tat mulţi ani, şl-a făcut o reintrare ex- pedală) a întrerupt alergarea. Spre hună celentă. interesantă este comportarea ştiinţă redăm prevederile regulamente­­lui IULIAN GOCIMAN, deasemeni un jor cicliste în această privinţă: o încer­­vechj tehnician al pistei. ION OCNE A- care se aleargă din nou atunci când u- NU, dela care se aştepta o altă figură, nlI| djn adversari suferă un defect me­­a făcut impresia a nu fi în zi bună Din canic: pană de cauciuc, roată blocata, rest este remarcabilă comportarea lui lant rupt sau sărit, ghidon rupt. pedală ALEXANDRU OLÁH, ANGHEL MA- ruptă. RULIS şi STELIAN NANU, elemente Slăbirea curele! dela ratrapă sau e­tinere de certe posibilităţi dela care — şîrea pricioailui din ratrapă nu sunt în viitor — sunt de aşteptat performanţe considerate accidente mecanice, care sa mai bune. determine o realergare a cursei, aceste La categoriile mici victoria ostaşului lucruri fiind în funcţie de o bună aren- 10NIŢA a fost o mare surpriză. Atât iare a materialului cie.ist Fapt pe care el cât si învinsul lui, REINHARDT. Gnat, ca vechi ciclist, trebuia sa-1 Stic. au merite egale, întâlnirea- lor prilejuind Dar şi într’un asemenea^ caz se poa.n uh spectacol de factură ridicată. Suni reaferga o încercare numai daca ariver­­elemente care sunt capabile de perîor- sarui respectiv este deacord. Cum insa manţe foarte bune şi în categoriile su- acest acord nu s’a produs, a doua iţi­­perloare în care vor fi promovaţi, în cercare din finală a fost considerata va­­urma rezultatelor din acest campionat. labKă. DONCU s’* Impus prin aceiaşi vita.!­­* täte, cace îl caracterizează. OCT A Vî AN Mâine se dispută, cu începere de«a AMZ s’a apărat cu dârzenie dar, tn- ora 14, campionatul de urmărire pe în­tâlnind adversari redutabili în probele chips şi va tncépe; campionatul de ur­­prellminarli, a părut obosit cstre sfârşi, mărire individual care se va continuă tul campionatului. N1COLAE MAXIM mâine, la ara 14«

Next

/
Thumbnails
Contents