Sportul Popular, decembrie 1949 Anul 5, nr. 1552-1576)

1949-12-01 / nr. 1552

COMUNICAT' asupra consfătuirii Biroului Informativ ai Partidelor Comuniste \ In a doua jumătate a lunii N oembrie a avut loc în Ungaria o consfătuire a Biroului Informativ, la care au participat reprezentanţii : Partidului Comunist Bulgar — tovarăşii V. Cervenkov, V. Poptomov; Partidului Muncitoresc Român — tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chişinevschi, A. Moghioroş; Partidului celor ce muncesc din Ungaria — tovarăşii M. Rákosi, E. Gerö, I. Révai, I. Kadar; Partidului Muncitoresc Unit Polonez — tovarăşii l. Berman, A. Zawadski; Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice — tovarăşii M. Suslov, P. Iudin; Partidului Comunist Francez — tovarăşii J. Duclos, E. Fajon, G. Cogniot; Partidului Comunist Cehoslovac — tovarăşii R. Slan­­sky, Ş. Baştovansky, L. Kopriva, B. Geminder şi ai Partidului Comunist Italian — tovarăşii P. Togliatti, E. D’Onofrio, A. Cicalini. Consfătuirea a ascultat următoarele rapoarte: al tovarăşului M. Suslov — „Apărarea păcii şi lupta împotriva aţâţătorilor la război“; al tovarăşului P. Togliatti — „Unitatea clasei muncitoare şi sarcinile Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti“ şi al tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej — „Partidul Comunist din Iugioslavia în mâinile unor asasini şi spioni“. După un schimb de păreri asupra rapoartelor ascultate, participanţii la consfătuire şi-au coor­donat în întregime vederile şi au adoptat în.unanimitate rezoluţiile corespunzătoare. Cu prilejul consfătuirii din Ungaria, Biroul Informativ a adoptat trei rezoluţii de o importanţă istorică. Rezoluţia privind „APARAREA PĂ­CII ŞI LUPTA ÎMPOTRIVA AŢ­ŢĂTORILOR LA RAZBOIU“ constitue o demascare categorică a clicilor care uneltesc în vederea unui nou războiu, precizând ţelurile imperialiştilor anglo­­americani, care „speră să modificecu ajutorul războiului mersul desvoltării istorice, să-şi rezolve propriile lor con­tradicţii şi dificultăţi externe şi interne, să consolideze poziţiile capitalului mono­polist şi să cucerească dominaţia mon­dială. SIMŢIND CA TIMPUL LUCREA­ZĂ ÎMPOTRIVA LOR, IMPERIALIŞTII înjghebează eu O GRABA fe­brila FEL DE FEL DE BLOCURI ŞI ALIANŢE REACŢIONARE, PENTRU REALIZAREA PLANURILOR LOR A­­GRESIVE“. Folosind metode fasciste de înăbuşire a forţelor progresiste şi democratice ale popoarelor „burghezia imperialistă în­cearcă să-şi pregătească spatele^ fron­tului în vederea unui războiu tâlhăresc". Dar asemenea planuri sunt construite de , conducătorii imperialismului american i fără să ţină seama de raportul real de' forţe dintre lagărul imperialismului şl cel’al socialismului, astfel că ele poartă un caracter mai iluzoriu şi mai aventu­rier decât planurile hitleriştilor şi ale imperialiştilor japonezi. împrejurările istorice de astăzi se deosebesc radical de împrejurările în care s‘a pregătit cel de ; al doilea războiu mondial. POPOARELE S NU VOR Şl URĂSC RĂZBOIUL. PU- Í TERNICA MIŞCARE A PARTIZANI­LOR PĂCII, AVAND IN FRUNTE;' UNIUNEA SOVIETICA, A LUAT DES- 1 VOLTARE ŞI CONTINUA A SE LARGI j ŞI A CREŞTE. Rezoluţia constată Insă, că ,,ar fi gre­şit şi primejdios pentru cauza păcii să se subaprecieze primejdia unui nou războiu. pregătit de puterile imperialiste in frunte i cu Statele Unite ale Americii şi Anglia. ; „Autoliniştirea ar însemna O GREŞALA ■ PROFUNDA Şl DE NEIERTAT petvţrui adevăraţii luptători pentru pace, deoarece» experienţa istorică ne-a învăţat că „cu cât e mai disperată cauza reacţiunii im­perialiste, cu atât aceasta din urmă e mai furioasă şi cu atât mai mult creşte ! primejdia unor aventuri războinice". „Numai cea mai mare vigilenţă a po­poarelor, hotărîrea lor nestrămutată de a lupta activ, cu toate forţele şi mijloa­cele lor pentru pace, vor duce la CRA­HUL PLANURILOR CRIMINALE ALE ATATATORILOR LA UN NOU RAZ­BOIU". „Lupta pentru o pace trainică şi în­delungată. pentru organizarea şi unirea tot mai strânsă a forţelor păcii împotriva forţelor războiului, trebue să ocupe în momentul de faţă locul central în ac­tivitatea Partidelor Comuniste şi a orga­nizaţiilor democratice“. Spre a realiza măreaţa Şi nobila sar­cină de salvare a omenirii de primejdia unui nou războiu, reprezentanţii Parti­delor Comuniste şi Muncitoreşti văd principalele lor sarcini într’o muncă şi mai perseverentă jxentru CONSOLIDA­REA ORGANIZATORICA ŞI LĂRGI­REA MIŞCĂRII PARTIZANILOR PĂ­CII, iar pentru acest scop participarea tot mai activă a; clasei muncitoare la această mişcare, precum şi asigurarea coeziunii ei, a unităţii rândurilor ei. Lupta hotărâtă împotriva socialiştilor de dreapta, scizionişti şi dezorganizatori ai mişcării muncitoreşti, DEMASCAREA ŞEFILOR SOCIALÎŞT1 DE DREAPTA CA PE CEI MAI ÎNVERŞUNAŢI DUŞ­MANI AI PĂCII, constitue; în ţările ca­pitaliste condiţia cuceririi unităţii clasei muncitoare. Propagandei pline de ură faţă de om a agresorilor, Partidele Co­muniste si Muncitoreşti trebue să-i opu­nă CEA MAI LARGA PROPAGANDA PENTRU O PACE TRAINICA ŞI ÎN­DELUNGATA INTRE POPOARE, tolo­­sind larg formele noui şi eficace ale lup­tei de massă pentru pace. Partidele Co­muniste şi Muncitoreşti din ţările capi­taliste s«cot de datoria lor „să conto­pească lupta pentru independenţa naţio­nală cu lupta pentru pace, să demaşte neîncetat caracterul antinaţional şi tră­dător al politicii guvernelor burgheze" explicând masselor că apărarea păcii este indisolubil legată de apărarea inte­reselor vitale ale clasei muncitoare şi ale masselor celor ce muncesc, de, apă­rarea drepturilor lor economice şi poli­tice. Rezoluţia arată deasemeni că, Parti­dele Comuniste şi Muncitoreşti din ţă­rile de democraţie populară şi Uniunea Sovietică le revine — „ODATA CU DE­MASCAREA Al A JA1UR1LUR IMPE­RIALIŞTI LA RAZBOIU Şl A UNEL­TELOR LOR — SARCINA CONTINU­EI CONSOLIDĂRI A LAGĂRULUI PĂCII ŞI SOCIALISMULUI IN NUME­LE APARARII PĂCII Şl SECURITĂŢI POPOARELOR“. După ce arată rolul pe care îl acordă imperialiştii anglo-americani clicii de spioni ai lui Tito în realizarea planurilor lor agresive, precum şi necesitatea de­mascării acestor dezertori în lagărul im­perialismului şi îascismului, rezoluţia închee astfel: „Pentru prima oară In istoria omenirii a apărut un front organizat al păcii, condus de UNIUNEA SOVIETICA — BASTIONUL ŞI STEGARUL PĂCII IN j ÎNTREAGA LUME. Tot mai larg se răspândeşte în mas­­sgle populare din ţările capitaliste ehe-1 marea curajoasă a Partidelor Comuniste,: care proclamă că POPOARELE NU! VOR LUPTA NICIODATĂ IMPO-j TBIVA DRIMFI ŢARI SOCIALISTE DIN LUME. ÎMPOTRIVA UNIUNII SOVIETICE. In timpul războiului împotriva fascis­mului, Partidele Comuniste au fost a­­vangarda rezistenţei întregului popor împotriva cotropitorilor, în perioada postbelică. PARTIDELE COMUbÎISTE ŞI MUNCITOREŞTI SUNT LUPTĂTO­RII DE FRUNTE PENTRU INTERE­SELE VITALE ALE POPOAR£ELOR LOR, IAUPOTRIVA UNUI NOU RĂZ­BOI. Unindu-se sub conducerea clasei muncitoare, toţi adversarii unui nou răz­boi — oamenii muncii, ştiinţei, culturii, formează un puternic front al păcii, ca­pabil să zădărnicească planurile crimi­nale ale imperialiştilor. De energia şi iniţiativa Partidelor Co­muniste depinde în mare măsură rezul­tatul luptei gigantice pentru pace ,ce ia avânt tot mai mare; de comunişti, ca luptători de frunte, depinde în primul rând să transforme posibilitatea Zădăr­nicirii planurilor aţâţătorilor la război în realitate. Forţele democraţiei, forţele partizani­lor păcii, sunt cu mult superioare forţe­lor reacţiunii. Acum, sarcina este de a mări şi mai mult vigilenţa popoarelor faţă de aţâţătorii la război, de a organiza şi uni strâns massele largi populare pen­tru apărarea activă a cauzei păcii in numele intereselor vitale ale popoarelor, în numele vieţii şi libertăţii lor. Următoarea rezoluţie a Biroului In­formativ se referă la „UNITATEA CLASEI MUNCITOARE Şl SARCINI­LE PARTIDELOR COMUNISTE Şl MUNCITOREŞTI". Precizând că „Ni­ciodată încă, în întreaga istorie a miş­cării muncitoreşti internaţionale unita tea clasei muncitoare, atât în cadrul di. feritelor ţări, cât şi pe plan mondial, n’a avut o importanţă atât de hotărîtoare ca în vremurile noastre“ — rezoluţia re. levă marile succese repurtate in direc­ţia lichidării sciziunii clasei muncitoare dovedind existenţa unor posibilităţi rea le de creiare a unui FRONT UNIC AL CLASEI MUNCITOARE IMPOŢR1VA FORŢELOR UNITE ALE REACŢIU. Nil şi demască î> acclaş timp ACTIVI­TATEA TRADATOARE A LEADERI­­LOR SOCIALIŞTI DE DREAPIA, DUŞMANI ÎNVERŞUNAŢI Al UNI. TAŢII CLASEI MUNC1TORE şl unelte ale imperialismului, arătând odată mai mult că „Numai în luptă hotărîtă îm­potriva socialiştilor de dreapta, scizio­nişti şi desorganizatori ai mişcării num. citoreşti, poate’ fi cucerită unitatea cla­sei muncitoare" in ţările respective. In acelaş timp, in ţările de democra­ţie populară, în faţa Partidelor Comu niste şi Muncitoreşti „STA SARCINA DE A CONSOLIDA Şl MAI MULI UNITAŢEA DEJA REALIZATA A CLASEI MUNCITOARE ŞI A ORGA­NIZAŢIILOR UNICE-SINDICALt, COOPERATIVE, DE FEMEI, DE TI­NERET ŞI ALTELE’’. Succesele noui ale luptei pentru uni. tatea clasei muncitoare depind în pri­mul rând de îmbuntăţirca întregei munci organizatorice şi ideologice a fie. cărui Partid Comunist şi Muncitoresc. O importantă deosebită o prezintă de­mascarea ideologică şi lupta neîmpăcată împotriva oricărei manifestări a oportu. nismului, a sectarismului, a naţionalis­mului burghez, lupta împotriva pătrun­derii în rândurile Partidului a agenturii duşmane în rândurile căreia se număra agenţii clicii iui Tito. A treia rezoluţie are ca obiect „PA'R. TIDUL COMUNIST DIN IUGOSLA­VIA IN MÂINILE UNOR ASASINI ŞI SPIONI” şi constată rolul de unealtă a imperialismului anglo.amcrican al gu. ANUL V — Nr. 1552 (Continuare în pag. 4-a col. 1—3) c/k sm Ssa eMcfó aM hi La Râmnicu Vâlcea se amenajează pârtii de bob şi de schi Spre dealul Petrişor urcă grupuri de sportivi purtând hârleţe şi lopeţi. Alte grupuri de tineri urcă spre cele opt turnante ale pârtiei de bob. Sportivii din Râmnicu-Vâlcea şLau luat angajamentul ca în cinstea celei de a 70-a aniversări a Tovarăşului Stalin să refacă în întregime pârtiile de bob de pe dealul Capela şi pârtia de schi dela Petrişor. in fiecare zi sporesc rezultatele aces­tei munci frumoase. Pârtia de bob a fost taluzată iar înainte de căderea ză­pezii pe pârtia de schi se va construi o trambulină. Aceste lucrări necesită peste 18.000 ore de muncă. Pentru rea­lizarea lew sportivii din Râmnicul Vâl­cea, însufleţiţi de apropierea aniversării zilei de naştere a Marelui Stalin, se vor strădui să_şi întrebuinţeze cu folos tim­pul liber, punând astfel la dispoziţia ti­neretului muncitor sportiv un loc cât mai bine amenajat pentru sporturile de iarnă. ION STANILA corespondent 4 PAGINI 5 LEI 9. M 1 Decembrie W49 Redacţia: Str. Const. Miile 12 ABONAMENTE Centrala telefonică 5.30.36 - 5.30.37 -----—--------------—---------------------------------------------­­Abonament individual hmar„..l20 le) Tipografia*tla " '.7.7 3*84.39 Abonamentele încep Ia I şl 15 ale fiecărei luni Instituţii un an..................... 3.000 N Reclamaţîiini — Abonamente 5.21.21 Taxa poştală plătită In numerar 106.523.945 ABONAMENTE: Telefon 5.21.21 * ___ _ . — In întâlnirea cu reprezentativa R» P» Albania cu ocazia aniversării eliberării poporului albanez Echipa de football a Republicii Populare Române a obţinut la Tirana o strălucită victorie: 4-1 — Pe un timp nefavorabil şi pe teren desfundat, jucătorii noştri au realizat victoria prin superioritatea tehnică şi o puternică voinţă de luptă — Cele patru goaluri au fost marcate-4 de: LUNGU (2), VACZI ţi FliOTI — Reportaj după trgnsni ini a, crainicului postului de Radio Tirana In cadrul marilor serbări oare s‘au desfăşurat în Republica Populară Albania cu ocazia aniversării a cinci ani dela eliberarea de sub robia fascistă, s‘a disputat la Tirania jocul internaţional de football dintre reprezentativele Republicii Populare Romane şl Kepu­blicii Populare Albania- 1 .nnnn j « ! Partida s‘a jucat pe stadionul naţional „QUEMAL STAFA“, în faţa unui public foarte numeros. Aproape 40.000 de spedi­tőr i au asistat la disputa care s‘a terminat cu o splendidă victorie a echipei române, Ia scorul de 4 1- La pauza echipa R-P.R- corfötl­cea cu 2—0- . Rezultatul indică just raportul de forţe dintre cele două echipe şi dacă el nu este oglinda fidelă a perioadelor de dominare. Hi schimb, reflectă real diferenţa de tehnică dintre cele două forrnia ţii- în orice caz, victoria echipei române este deplin meritata şi ţţicu* nunează eferturile depuse în ultima vreme pentru pregătirea sa. Spiritul de luptă, dârzenia, tenacitatea şi dragostea cu care au jucat reprezentanţii R.P-R. în această întâlnire, au avut — deasemenea — 0 decisivă contribuţie în fixarea rezultatului. Pe o vreme nefavorabilă, cu o uşoară burniţă, echipele intră pe teren, în următoarele formaţii: RPR: Szeckeli, Apoizan, Mi" I hăiiescu, Zilahi, Marinescu, Petschovschi, Lung«, Filoti, Vaczi, lordache, Moldoveanu. R. P. ALBANIA: Vogli, B. Borid, Shakiri, Spahiu, Lambi, Cavaia, Parăpani, Djinali, L­­Borid, Bidacu, Mirashi. Echipele se adună la centru şi sa­lută spectatorii, m tribună oficială se află membrii guvernului şi nu~ meroase personalităţi ale vieţii de stat albaneze. Publicul face o entuziastă mani­festaţie ,-de simpatie ambelor echipe. Aplauze furtunoase însoţesc schim­bul de fanioane. Căpitanul echipei R. P. Albaneze, Borid înmânează un buchet de flori lui Mihăilescu. Jucătorii români îmbrăţişează pe albanezi, apoi resfirăndu-se spre la­turile terenului aruncă flori, publi­cului. Ropote de aplauze însoţesc ge. stul jucătorilor noştri. Jucătorii îşi ocupă posturile şi la fluerul arbitrului ungur Palásti, jo­cul începe. Albanezii au iniţiativa încă din primele minute, gazdele pun stăpânire pe joc. Deşi plouă uşor, tere­nul nu suferă prea mult. Atacurile al. iernează, totuşi albanezii au mai multe acţiuni la poarta echipei R.P.R. In minutul 5 o acţiune Marinescu. lordache.Moidoveanu se termină cu un shot al ultimului, apărat prompt de Vogli. Este rândul lui Mihăilescu să salveze la un atac al aripei drepte albaneze. Si­tuaţia a fost foarte dificilă. Minutul 7 aduce un atac mai înche­gat al românilor, pornit dela Apoizan. Fundaşul echipei R.P.R., deschide lung pe Moldoveanu şi acesta trimite lui Vaczi care trage puternic în bară. Min­­gia revine în teren, Lungu reia uşor şi Vogli reine. lardache trage — câteva minute mai târziu — pe lângă bară şi apoi albanezii încep să domine. In luptă cu Djinali, Mihăilescu trimite înapoi, dar tot Djinali reia spre goal. Szeckeli prinde. Se joacă din ce în ce mai iute. Am­bele echipe arată a fi în formă. In minutul 11. Szeckeli este înlocuit cu Ivan. Albanezii sunt mereu mai agresivi şi apărarea română are mult de lucru. In­• terii vin în urmă, cu succes. C. Marinescu, cu capul şi apoi Ivan cu o ieşire curajoasă salvează două si­tuaţii critice. In min. 13, îh luptă cu 1 Marinescu, L. Borici trage pe lângă bară. Un contra-atac al echipei RPR se ţ termină cu un plongeon spectaculos al * lui Vogli, Ia shotul Iui lordache. Este rândul lui Biciacu să tragă la poartă. ; lvan, atent, reţine. In minutul 16 începe să plouă mai puternic. Terenul e încă bun. In min. 18, Borici scapă, se apropie de poartă, dar Ivan — cu un sait spec­taculos — plonjează in picioarele ata­cantului albanez, salvând un goal a. proape sigur. Echipa R.P.R. marchează primul goa| LUNGU VACZI MOLDOVEANU Un contra-atac al nostru în minutul 22 aduce primul goal. FILOTI ÎL DESCHIDE PE LUN­GU, CARE SE APROPIE DE POARTA ŞI TRAGE PLASAT, JOS, IN COLŢUL DIN STANGA AL PORŢII. VOGLI PLONJEAZĂ, ATINGE BALONUL CU MANA, ŞTIRI DIN ŢARA ,a Giurgiu a luat fiinţă prima şcoală de box realizează zi de zi şi prin darurile pe care Ie lucrează cu multă râv­nă, ei îşi dovedesc dragostea lor fierbinte faţă de genialul conducă­tor al popoarelor, prietenul şi eliberatorul ţării noastre, Marele Stalin-In cinstea acestei măreţe ani­versări, muncitorii atelierului de gravură al Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport au lucrat o cupă uriaşă pe care sunt în­crustate numeroase scene din Marea Revoluţie Socialistă-Cupa aceasta, care va fi trimisă in dap tovarăşului Stalin, a fost realizată de către 23 muncitori ai atelierului, sub conducerea mai­strului Fekete loan. Cupa este o adevărată operă de artă-In afara celor 23 muncitori, şi-au adus contribuţia la reuşita acestei lucrări şi ucenicii Szucs Tiberiu, Ullman losif şi Makos Matei care sunt mândri că au putut lucra acest măreţ dar care va fi trimis tovarăşului Stalin, ca un semn de nepreţuită dragoste a muncitorilor sportivi arădani pen­tru genialul Învăţător şi îndrumă­tor al proletariatului. La Giurgiu, nu exista nici o şcoală pentru pregătirea şi antrenamentul boxeurilor. Această lipsă a fost re­mediată prin înfiinţarea unei ase­menea şcoli care funcţionează . in sala CFR sub supravegherea unui corp de instructori. Lipsa unui antrenor ofidai îngreu­nează insă munca instructorilor, ca­re lucrează în mod voluntar. Pentru ca această muncă să se poa­lă face in condiţiuni bune, va trebui asigurat în cel mai scurt timp con­cursul unui antrenor. PE T RICA TAN ASE corespondent Numeroase excursii organizate de filiala A. T. P, din Focşani Filiala din Focşani a „Asociaţiei Tu­rismului Popular“ a dus in ultimul timp o rodnică activitate. Numeroşj oameni ai muncii din localitate au participat la excursiile — organizate de această^ fi­lială — în regiunile pitoreştj ale ţării. Astfel, în afară de faptul că dela 1 Octombrie numărul membrilor ATP. s’a mărit dela 190 la 800, filiala din Foc­şani a „Asociaţiei Turismului Popular“ ă organizat excursii la Măgura Odo­­beşti, Gugeşti, Rudari şi Râmnicul Să­rat. La aceste excursii au participat peste 300 muncitori din localitate. La 23 Octombrie s’a tăcut o frumoasă excursie la Bucureşti cu 75 de munci­tori care au vizitat Expoziţia Industriei sovietice şi au vizionat întâlnirea de football dintre R.P-R. Si R- P. Albania. Dar cel mai mare număr de excursia­­niştj a fost la 13 şi 20 Noembrie când, din cauza faptului că trenurile speciale au fost pline până la refuz, a trebuit să fie organjzate alte două excursii. Turismul este practicat î să nu nu­mai de oamenii muncii i localitate d şi de elevi. Aşa de pildă elevii şi profesorii Li­ceului „Unirea” au organizat excursii pe Măgura Odobeştilor şi la Vidra-Vi­­zantea. iar elevele Liceului de Fete au făcut o frumoasă excursie la Cheile Bi­­cazului. Toate aceste excursii s’au bu­curat de o largă participare a elevilor şi elevelor din localitate. 51 ADLER MENDEL corespondent AZI, MAEŞTRII INTERNAŢIONALI DE ŞAH DAU SIMULTANE IN FABRICI Şl INSTITUŢII Partîciparifii la Concursul International de Şah ajută la pregătirea Campionatului Popular Chiar din primele zile ale ; ini participanţi la Concursul In. organizarea şi de felul cum se noastră, in convorbirile pe care cu membrii Comisiei Centrale de continuu, el făcăndu-se In sped, bleme ce se pune desvoltării şa] Iară. Comparând felul cum a fost a­­plicată experienţa sovietică în a- Cest domeniu în RPR, faţă de ţările PROGRAMUL SIMULTA­NELOR Participanţii concursului inter­naţional de şah vor juca simul­tanele astăzi ia ora 16 în urmă­toarele săli: Benko — Szabó (CPC Piaţa Amzei). Opocenski — J. Silberman (STB Bariera Vergului) Nelkirch — Popa („Vulcan”). Dr. Toşeff—Flondor („Auto-In­­dependenţa“. cal. Floreasca). Sajtar — I, Bălănel (SFIPIA* Bd. N. Bălcescu 34) T. Flórian — ing. A. Grün­blau (CFR Palatul Ad-tiv) Dr. Balogh — G. Alexandre-* scu („Electrica” Bd. G-ral Ma­­ghtru) A. Tcrnovski — dr. O Troia" nescu (Clubul „Scrisul Liber’’, Bd. 6 Martie) C. Plater — A. Capuscinsckl („Competrol”) Sebestyen Bela — I. Halic („Sind. Medico-Farmaceutic”) F. Jeney _ st. Erdély (PTT) Pachmann — Seimeanu (SET) vecine şi prietene, maeştrii străini au manifestat cei mai mare interes sosirii lor în Capitală, maeştrii stră­­ternaţional de Şah s’au interesat de desvoltă mişcarea şahistă in ţara le-au avut cu jucătorii noştri şi Şah, schimbul de experienţă a fost al in jurul celei mai însemnate pro­bului in ţările de democraţie popu­pentru felul cum a fost organizat primul Campionat Popular de Şah, apreciind îndeosebi numărul foarte mare de şahişti care au luat pare. In legătură cu aceasta, fiind in­formau despre începerea celui de al doilea campionat popular, ei şi­­au exprimat dorinţa de a contribui la acţiunea de mobilizare a şahişti­lor în vederea acestui mare concu-s printr’o serie de simultane în ma­rile fabrici şi instituţii din Capi­tală. Iniţiativa aceasta, căreia i s’au a­­lăturat cu entuziasm reprezentanţii RPR în concurs, constitue una din­tre cele mai frumoase manifestări ale prieteniei şi colaborării care ®­­xistă in toate domeniile intre ţările de democraţie populară. Faptul că simultanele se vor des­făşura în fabrici şi instituţii, va ajuta în cea mai mare măsură, la trezirea interesului pentru şah, a­­trăgând oamenii muncii la o parti­cipare cât mai mare la campionatul popular care începe mâine în toată tara. In ţelul acesta se va realiza prac tic şi în ţara voastră unul dint. cele mai bune exemple ale şahi tilor sovietici, care cu ocazia fiei rui concurs — internaţional sait — dau simultane şi lecţii în r locul oamenilor muncii, printre re se află atâţia amatori de ; Contactul direct prin care fruntaşii şahului transmit nemijlocit maselor experienţa şi entuziasmul lor pen­tru acest sport, reprezintă cea mai puternică armă de propagandă, cea mai bună şi verificată metodă pen­tru răspândirea jocului de şah. DAR NU.I POATE OPRI ROSTO. GOLIREA IN PLASA. E 1.0 PENTRU ECHIPA RPR. Albanezii atacă insistent. Biciacu ş Djinali trag pe rând la poartă. Apărare« echipei RPR este însă în formă exce. lentă. In min. 27 echipa RPR marchează dir nou. Punctul este însă anulat de arbi. tru pentru offside. Albanezii mai au o acţiune periculoa. să, oprită de Ivan şi apoi jucătorii noş. tri pun stăpânire pe joc. Pe rând, Vaczi lordache, Filoti încearcă poarta lu; Vogli. VACZI URCĂ SCORUL Echipa RPR domină energic. Concre. tîzarea acestei dominări se produce ir minutul 33. lordache pasează lui Filoti, Filot din nou lui lordache, acesta îl pi ne în poziţie de shot pe Vaczi centrul atacant, dela 6 metri, tr? puternic, introducând mingea pe’ a doua oară în plasa lui VogE In min. 35 Filoti trage pu dar portarul reţine. Ploaia ţeste, terenul devine alun’ cui se animează. Apărate RPR sunt nevoiţi să sal-Cum s'a desfăşurat jocul Muncitorii dela atelierul de gravură din Arad trimit tovarâşulu Stalin o cupă uriaşă ARAD 28 (prin telefon dela co- însufleţire cea de a 70-a aniver respondentul nostru). — Munci- sare a tovarăşului Stalin- Prii torii arădani întâmpină cu mare succesele în muncă pe care 1<

Next

/
Thumbnails
Contents