Sportul Popular, decembrie 1949 Anul 5, nr. 1552-1576)

1949-12-02 / nr. 1553

ANUL V — Nr. 1553 4 PAGINI 5 LEI p. Redacția: Str. Const. Miile 12 Centrala telefonici 8.30.36 — 5.30.37 Administrația _____________6.14.06 Tipografia_______________3.84.39 Reclamațiuni — Abonament« 5.21.21 Abonamentele încep la I și 15 ale fiecărei luni Taxa poștală plătită in numerar 106.523.945 Vineri 2 Decembrie 1949 # OAMENI A­I MUNCII D­E L­A ORAŞE ŞI SATE PARTICIPAŢI LA CAMPIONATUL POPULAR DE ŞAH! m­ai IN ÎNTREAGA ţara ASTĂZI ÎNCEPE CAMPIONATUL POPULAR DE ŞAH­ ­ Pretutindeni se fac pregătiri intense pentru reuşita acestei noi competiţii de mase — ABONAMENTE Abonament individual hm« <20 lei Instituţii un an.................... 3.000 „ ABONAMENTE: Telefon 5.11.11 Dar Campionatul Popular de Sa' 1949, desfăşurat între 6 Februarie Şi 21 Mai, n’a fost numai un strălucit succes sub ra­port numeric. El a făcut, toto­dată, să iasă la lumină, zeci şi sute de talente remarcabile din rândurile clase muncitoare, care până atunci n’avuse­seră prilejul să se manifeste în aces sport rezervat altădată numai aşa zi­sei „intelectualităţi” a claselor exploa­tatoare.­ Calitatea tehnică a Campiona­tului Popular de Şah de anul trecut a‘ fost­ ilustrată şi de faptul că­ timişo­reanil Robert Palister, ’ câştigătorul a­ceste­i competiţii, activând apoi, printre fruntaşii ‘şahului din ’ţara noastră, a reuşit să ţie pasul cu ei, clasându-­se a­l 10-lea .­in finala campionatului naţiona de­ şah, după­ ce a învins adversari con­sacr­aţi ca: Bălanei şi­­Turolei, rem­i­zând­­­cu Erd­ely, Seimeanu şi Tom. Popa. Aceste­ performanţe i-au adus două note de candidat maestru. Pregătirile trebue să continue! A­­nul acesta, Campionatul Popu­lar de Şah trebue să însemne „­­ un, nou şi puternic pas înainte pe calea desvoltării şahului in rân­durile maselor largi populare. ‘In toată‘tara,­­’pregătirile pentru Campionatul­ Popular de Şah au de­curs intr’un ritm susţinut. Prin a­­fişe,­ panouri, ■ megafoane, printr’o propagandă­­ dela om la­­om, acest concurs a fost popularizat în toate ncep astăzi o nouă şi măreaţa intre­unde şahul a pătruns adânc in mase.­opulară, şahului i se deschide un trat sport de mase. Miipat 105.000 concurenţi din fa­­lând de la început acestui uriaş con­ intreprinderie şi instituţiile din ţa­ră. Totdeodată, s’a dus o intensă muncă organizatorică, iniţiăndu-se cursuri de şah pentru începători şi depunăndu-se străduinţe pentru o cât mai reuşită desfăşurare a cam­pionatului. însufleţirea maselor de sportivi s’a evidenţiat şi prin nume­roase iniţiative personale, care au a­­dus o valoroasă contribuţie la ac­ţiunea pentru rezolvarea uneia din cele mai importante problem legate de bunul mers al concursului: pro­curarea sau confecţionarea a cât mai multe jocuri de şah. Fata pregătirilor nici nu trebuie, de altfel, să fie, considerată ca în­cheiată. Profitând de faptul că pri­mei­­ etape a Campionatului Popular de Şah i s'a rezervat un spaţiu larg d­e desfăşurare, colectivele sportive din, unităţile, de bază îşi pot duce, cu avânt sporit, munca de­­mobilizare şi ■ organizare, folosind exemplele bu­ne din.,‘alte instituţii şi cititănd, la rândul lor, să, facă­­ dovada interesu­lui şi a importanţei pe care o acor­dă acestei grandioase competiţii de mase. 1 ' ‘ ' Data de 1 Decembrie marchează începutul Campionatului Popular de Şah, dar ea nu însemnează câtuşi de (Continuare în pag- 3, co. 6—7). Z­eci de mii de muncitori cu braţul şi cu mintea, dela oraşe şi sate, li cere sportivă, CAMPIONATUL POPULAR DE ŞAH. Urmând exemplul marei nostre prietene, Uniunea Sovietică,n­u angrenând tineri şi vârstnici, în ţara noastră, sub regimul de democraţie , drum tot mai larg, tot mai luminos, spre transformarea lui într’un adevă Anul trecut, la prima ediţie a Campionatului Popular de Şah au pi­erici şi uzine, din şcoli şi facultăţi,, de pe ogoare şi din unităţile militare,­­ curs de mase, amploarea marilor evenimente sportive. SĂ ASIGURĂM CONTINUITATEA ANTRENAMENTULUI PRIN CROSURI DE IARNĂ Crosul, sau a­­gheze nu vedeau foloase materia­lergarea pe un le în acest sport. Tineretul era teren variat îndrumat spre sporturile profesio- ^ —'s este o manife- niste, de pe urma cărora impre- ABHS. 45 1 stație cu un sărit trăgeau mari foloase bănești. J 111* caracter popu- |n prezent realizările pe acest J lar‘ Pnn C110S tărâm sunt mari- Numai la ultima . „ ,est® u?or ras* alergare — la crosul „Să întâm­pandita în masele largi alergarea, prngm Noembrie“ — pe întreg mn S's;“tistei manifestaţii sportive un ade-έNS’Â, mmna- i vărat caracter sărbătoresc pe distante mai mari sau mai ..... .... mici după posibilităţile fizice ale *n afara de crosurile festive, fiecăruia, înseamnă a câştiga for­ organizate în cinstea marilor sar­te noui care se acumulează prin baton ale poporului muncitor de alergare uşoară, nefortată, par- Pr€tutindeni, au fost organizate curgând drumuri prin păduri, de fa‘re , gri,ipari’’ sindicate sau peste câmpii, pe alei şi poteci, etc- comisiile locale de atletism, in Cei care participă la un cros­an special in ultima vreme, o serie astfel posibilitatea de a respira ae- Intreaga de crosuri- Participarea lui curat si dătător de sănătate, numeroasa, cat si buna lor organi­­de a privi imaginile noui si fra­­zere, au contribuit in mare masu­­moase care li se perindă prin fata­­"3 ca succesul lor sa fie asigurat­­ochilor, de a se destinde după zi- La organizarea a­cestor crosuri rele de muncă. Crosul, desvoltă o­s a manifestat insa o greşala per­­serie întreagă de calităţi preţioase manenta,­ care pe viitor trebue ca forţa, iuţeala şi elasticitatea­ înlăturata. Crosul nu se alearga Tot prin cros se face si o bună în mod obişnuit pe asfalt sau pe educaţie a voinţei, neapărat nece- caldaram, ci pe camp, la margi­­nală unui concurent, pentru ca­nţa Pădurilor şi apelor- Deopotri­­să-şi apropie victoria sau să ocu­ va’­es*. Practicat şi pe zapada, pe un loc cât mai bun în clasa- Cele mai multe colective spor­­ment. La cros se manifestă tena­­tive nu folosesc ca mijloc de an­­citatea concurenţilor, atunci când trenament crosul de iarnă. Nu In faţa lor se ivesc greutăţi pe este vorba de organizat COMPE- traseu, pe care trebue să Ie învin­­TIŢII, ci de CROSURI DE AN­­gă. Astfel, toţi cei care participă TRENAMENT care să se desfă­­regulat la crosuri devin din ce în soare IN JURUL FABRICEl asi­­ce mai puternici, mai viguroşi, gurând astfel o continuitate a lu­mi­i sănătoşi. C­erului, un mijloc puternic de pre-In Uniunea Sovietică crosurile gătire a sportivilor din diferitele sunt o manifesta­ție sportivă obiș- •’amuri- In acelaș timp, este un n­ită- Pe toată întinderea marei bun stimulent pentru introduce- Tări a Socialismului, în fiecare zi ^.ea tineretului în disciplina alle­de sărbătoare, la marginea sate- t»ca- Crosul este un mijloc de ba­­lot şi oraşelor, străbătând cam­­za pentru formarea viitorilor a­­ptile şi pădurile, mii şi mii de ti­­treţi. Daca unele colective nu au neri organizează asemenea mari- secţiuni atletice puternice, faptul testatii sportive pentru a parcurge se datoreşte tocmai dorinţei de a distanţele. Toate grupările si în- Ir]eePe «^e^cu întreceri grele treprinderile organizează acolo (disco alergări de garduri, ciocan crosuri în mod regulat, atât în sTMcuri* ,de„ 400 ?' S00 .metn timpul sezonului obişnuit - PIat). Sa ,iaam «amplul uzinelor toamna şi primăvara — cât si in­­23 August unde dintre miile de timpul iernii, atunci când activi- muncitori numai câţiva au fost tatea unora dintre sporturi este îndrumaţi spre atletism, pe care redusă, urmărindu-se prin acea­ la rândul lor l-au practicat spu­­sta menţinerea condiţiei fizice a rădic. ^ Organizând crosuri de sportivilor. Acest lucru ne dore- toamna și apoi continuând activi­deste că în Uniunea Sovietică taîea 'aTMa: a*a c“m a '"cePut fa‘ este recunoscută ÎNSEMNATA- bn.ca ».Vulcan d.m Capitala, se TEA EDUCATIV - SPORTIVA .asigura o continuitate crosului si PE CARE O ARE CROSUL, por- ,nd,rect Pregătirii sportive- De pe nind dela constatarea că MAJO- mhia unor asemenea crosuri au R I T A T E A DISCIPLINELOR ?Parut elemente dotate, care s­au SPORTIVE AU LA BAZA CRO- imPus. Astfel, Dutca Georgeta. SUL CA MIJLOC DE ANTRE- muncitoare la turnatoria uzinelor NAMENT, recomandat pentru »Yu can * s 3 dovetit o buna aler­­mentinerea conditiei fizice si a gat­o­a­re de fond. Asemenea cro­­rezîs’tentei sun trebuesc organizate cu mij-In trecut crosurile se organizau »»ace proprii de toate colectivele. Ia noi foarte rar- Regimurile bur- (Continuare în, pag. 4, col. 1—2) Maeştrii internaţionali ! ! Pachman şi Benko­f s­alută Campionatul Popular de Şah I­n cur­sul după amiezii de eri, inaes- zenţă renumiţilor şahişti în mijlocul lor. trii şahişti­i care participă la con- Cu acest prilej, maeştrii Pachm.,. cursul internaţional al R.P.R. au Benkö şi Szabó au adresat prin ziarul dat o serie de simultane în întreprinde- nostru, câteva cuvinte zecilor de mii de zile şi instituţiile din Capitală, concurenţi de pe întreg cuprinsul ţării. Numeroşi muncitori au luat parte la care pornesc astăzi în marea întrecere aceste simultane, ca jucători şi specta­ sportivă. Campionatul Popular de Şah­­tori, primind cu multă dragoste pre De când am sosit, la Bucureşti mi-am exprimat dorinţa de a participa la un concurs de şah împreună cu tinerii muncitori din întreprinderile din capitala ţării prietene, Republica P­opulară Română. Mi-am exprimat această dorinţă întrucât am aflat cu multă bucurie că turneul internaţional de şah R. P.R. are loc înaintea unei măreţe com­petiţii de mase care va contribui la desvoltarea acestui minunat sport in rândurile largi ale tineretului muncitor. Nu voi uita niciodată frumoa­sele clipe pe care le-am petrecut in ju­rul meselor de şah­ cu tinerii strungari, electricieni, lăcătuşi şi elevi de la fabrica S.E.T. şi voi duce in Patria mea aceste amintiri frumoase pe care le voi împărtăşi tinerilor s­­fişti cehoslovaci constructori achivi ai socialismului Sunt bucuros că începerea Campionatului Popular de Şah coincide cu desfăşurarea concursului internaţional de şah al R.P.R., în care am prilejul să joc alături de fruntaşii siotişti din ţara d-voastră. In Republica Populară lingară, anul acesta se organizează al treilea Campionat Popular de Şah, printre participanţii căruia vor fi numeroşi mun­citori şi ţărani muncitori. Pentru cele două ţări vecine şi prietene, aceste campionate populare înseamnă un puternic mijloc de angrenare a maselor de oameni ai muncii în practicarea unui sport care desvoltă inteligenţa, tenacitatea, calmul şi perspicacitatea. Sunt convins că din rândurile astăzi anonime ale concurenţilor cam­pionatelor populare de şah din R.P. R. şi R. P. lingară, vor creşte talente viguroase, care se vor afirma cu rând ca elemente de frunte ale mişcării şahiste. LA FABRICA „TIMPURI NOI" TINERII MUNCITORI AU DAT VIATĂ LOZINCEI „PRIMII IN ÎNTRECERI SOCIALISTE PRIMII ÎN SPORT" Cum treci cheiurile Dâmboi­toare a fabricei „Timpuri Noi", toamnă târzie soarele strălucitd­ zile roşii ale clădirii se asearră vâlvătaia cuptoarelor din secţie Peste tot simţi cum pulsea: tindeni întâlneşti omul nou. Ori nai in întreceri. Strunguri, raboteoze, freze, impulsul muncii creatoare m­ai de popoare, tovarăşului Iosif . Pe pancardele mari, mâini harnice au înscris cu măestrie: „SA DAM UN AVANT­AT MAI PUTERNIC ÎNTRECERILOR SOCIALISTE POl­­ iţei te întâmpină clădirea impună. In această dimineaţă minunată de e parcă mai plin de viaţă. Cărămi­­nă cu barele late de fer înroşite in de turnătorie.­­ ritmul muncii încordate. Preţu­­ul muncii socialiste puternic angre­ maşinile noi care prind viaţă sub­­ imn de slavă genialului conducător Isarionovici Stalin. NITE IN CINSTEA ZILEI TOVA­RĂŞULUI STALIN’’. Şi zi de zi !­iniile roşii de pe gra­ficele de producţie care străjuisc de­asupra strungurilor şi a bancurilor urcă mereu spre zorile unui an nou. Şi nu rareori întâlneşti muncitori care şi-au împrospătat forţele cu succesele înscrise pe răbojul anului 1950. STALIN ! Cu numele acesta pe buze şi în su­flet, oamenii muncii păşesc mai mân­dri şi mai hotărîţi pe drumul viitoru­lui, drumul luminat de geniul tova­răşului Stalin. In­secţia mecanică. Zeci de strun­guri se învârt de zor şi strunjiturile mici de fer se revarsă ca o jerbă de apă argintie. Aici l-am întâlnit pe Moldoveanu Ton. Privea cu încor­dare piesa care se rula pe axul strun­gului. Lucra la un tub pentru pom­pele de ulei. Cuţitul strungului muş­ca din metalul sclipitor. Apucă manivela. Ioane! se adre­sează el tânărului de alături. Şi O­­prescu Ton trece în faţa strungului în timp ce maistrul său îi arată cum trebuie să strunjească. — Până la 21 Decembrie, va deve­ni şi el strungar ne spune M­oldo­­veanu, uitându-se cu mândrie la tâ­nărul care mânuia cu multă îndemâ­nare strungul. Are doar o lună de când a venit în fabrică, dar a în­vins greutăţile începutului cu multă dârzenie Deasupra strungului, un steguleţ roşu poartă înscris pe faldurile sale, fruntaş în producţie. De la 21 Oc­tombrie Moldoveanu lor lucrează în centul anului 1950. El va întâmpina ziua tovarăşului vii de frunte de la fabrica '„Timpuri Noi", $i e‘mândru dâ aceasta. uşi, pe , tapăm .sportiv'eî. Şi-a luat­­ noi’ angajamente. ’ :„voi antrena' cinci tineri pentru. Campionatul Popular, (ie .Şah şi mă voi pregăti cât mai bine pentru a­­ceasta competiţie". Dar .el. mai are­­o­ dorinţă. „Vrea să facă o echipă de volei numai ‘ cu­ ti­nerii din secţia mecanică. Şi e ho­tărât, ca in ziua de 21 Decembrie “ să (Continuare în pag. 3, col. 1—3) INAUGURAREA CABANEI C. G. M. DELA BÂLEA-LAC Duminică 27 Noembrie a. c. a modern în domeniul construcțiilor a avut loc intr’un cadru festiv inau. alpine. I,urarea cabanei C. G. M. Bălea, înzestrată cu instalație pentru lu­­l.ac, mină electrică, cu apă curentă—cal-Acer­stă cabană situată in mijlo­­ciă şi rece, cu camerele spaţioase­­, cui lacului cu acelaş nume la 2034 luminoase, cu o sală de mese încă­ vederea practicării acestui sport stalin cu rodul muncii lui până la 1 m. altitudine, reprezintă prin cons­pătoare, cu o bucătărie potrivită, precum şi realizările Confederaţiei Martie al anului viitor, strucţie şi instalaţie tot ce este mai cabana C.G.M. Bâlea-Lac poate fi pe Generale a Muncii în acest domeniu Moldoveanu Ion , printre sporii cabană, drept cuvânt denumită o cabană, hotel. Inaugurarea a avut loc in prezen­­ţa delegaţiilor Comisiei Superioare de Planificare şi a Ministerului de Finanţe, precum şi a organizaţiilor judeţene de partid şi sindicale din: Braşov, Făgăraş, Sibiu. Cabana are întreg confortul cu apă caldă, lumină electrică, cură­ţenie desăvârşită şi posibilităţi de aprovizionare. In jurul ei se pot admira minuna­tele privelişti ale vestitei cascade a­­Ţărăului Bălea, iar apoi tabloul de nedescris al munţilor care înconjoa­­ră lacul Bălea, Netedul, Vaiuga, Paltinul şi semeţul vârf Bălea. Vârfurile munţilor acoperite de zăpadă, care pe alocuri lasă liber unele colţuri şi steiuri de stâncă erau un aspect deosebit de intere­sant regiunii. In cadrul festiv al inaugurării ca­banei, tov. Marin Muscalagiu din partea Biroului de conducere al Secţiei de Cultură Fizică, Sport şi Turism din Confederaţia Generală a Muncii, a rostit o scurtă cuven­­ire arătând grija deosebită a Par­tidului Muncitoresc Român pentru desvoltarea turismului și pentru a­tragerea maselor largi populare în ___ iyTbkH v'rjjyS' viții • ZiVfj/ A-sjjy vjSjb' jjjf­fcRjttg/ oSsStw * In jude­ţul Cluj au luat­ fiinţă alte trei cercuri sportive săteşti In judeţul Cluj sportul pătrunde tot răni muncitori care au început să facă s’a făcut într'un cadru festiv şi nn jure­­mai nault în sate. Au luat fiinţă nume- sport datorită condiţiilor oferite de cerce zenţa a numeroşi ţăran, muncitori şi joase cercuri sportive şi acum se dos. a constituit un exemplu viu pentru sa­­mniari­făşoară o vie activitate în cadrul ace­s­­teia din împrejurimi, turnai după o Cele­ trei cercuri ?Lau­ ,uat sarcini tora. Numărul t mnerilor ţarani munci- luna de zile de la înfiinţarea cercului din f­lori care sunt angrenaţi în sport creşte centrul de plasă, au fost înfiinţate alte concrete pentru ca activitatea sportiva mereu. trei cercuri sportive săteşti la Ticu­ să ia o desvoltare cât mai mare în sa-De curând a luat fiinţă un nou cerc Colonia, la minele Şorocani şi la Aghi­­tele respective, sportiv sătesc ia centrul de plasă A­­reş-Fabrici. ' cfphtfo mK’OI AP ghireş. Activitatea dusă de acest cerc Alif.erea c­a ruletelor de conducere stcn­itR­ecutat sportiv prec­um şi numărul tinerilor ţa­ ale celor trei cercuri sportive săteşti corespondent La Sindicatul Metalochimic din Reşiţa activează două echipe femenine de handbal Înaintea începerii Cupei Tineretului­­merele jucătoare au reuşit ca la cam­­chipe. Datorită străduinţelor neconte- Muncitor, Sindicatul Metalochimic din pionatel provinciale la care au pârtie u­­nite secţia are acum un efectiv de 30 Reşiţa nu avea o echipă femenină de pat şi reprezentativele oraşelor Arad, de jucătoare, care participă regulat la handbal. In vederea formării unei ase- Oradea, Timişoara, Craiova şi Reşiţa, antrenamente, menea echipe resortul sportiv al Sin, să se claseze pe locul II. C­chipele de handbal femenin ale Sin­dicatului a dus o intensă muncă de iă- In.-aratat de aceste rezultate fru­murice. Astfel, s'a putut forma curând mbasfi obţinute de echipa de handbal, . .. . . „ ’ • o echipă femenină de handbal, colectivul a dus munca mai departe îm vese întâlniri iar jucătoarele iau datorită antrenamentelor metodice, reuşind să pună bazele unei a doua e­­parte la toate competiţiile de triase.

Next