Sportul Popular, ianuarie 1950 (Anul 6, nr. 1577-1600)

1950-01-01 / nr. 1577

NOUL PLAN DE STAT ESTE SI CHEZĂŞIA UNEI NOI CREŞTERI A MIŞCĂRII SPORTIVE IN R.P.R. fost primul ar de economii planificată i­ Republica Popu­lară Română Creşterea eco­­nomiei noastre în acest an poartă trăsăturile ca­racteristice ale unei desvo­ltăr planificate şi ale mersului înainte în construirea socialismului. Ca urmare a împlinirii şi depăşirii pri­mului nostru Plan­­de Stat, anul 1949 se caracterizează printr’o im­­portantă mărire a producţiei in­dustriale, prin noi investiţii şi prin creşterea numerică a clasei mun­citoare. Primul nostru an de Plan se încheie printr’o întărire consi­derabilă a sectorului socialist în economia noastră” — spunea to­varăşul Miron Constantinescu, membru al Biroului Politic al CC al P. M. R., preşedintele Comisiei de Stat a Planificării, în expune­rea făcută in şedinţa Marii Adu­nări Naţionale, la prezentarea Planului de Stat pe anul 1950. In pas cu măreţele realizări ale oamenilor muncii din toate sectoa­rele de activitate, pe tărâm in­dustrial, în construcţii, în agricul­tură, in organizarea transportu­rilor, sau în opera de culturali­zare a maselor, cultura fizi­că şi sportul au făcut în a­­cest an un uriaş pas înainte, cu­prinzând mase largi de tineret de la oraşe şi sate, înregistrând totoda­tă o însemnată creştere a nivelu­lui lor tehnic. Progresul realiziat în toate­­pri­vinţele de cultura fizică şi sportul din Republica Populară Română, se datoreşte succeselor înregis­trate de oamenii muncii în lupta lor neostenită pentru îndeplinirea şi depăşirea primul Plan de Stat al Republicii Populare Române. Numai privind cifrele care zugră­vesc aceste victorii de la capătul unui an de economie planificată vom înţelege că prin împlinirea şi depăşirea Planului de Stat ,,am a­­tins într’un timp scurt, în toate domeniile, nivelul pe care ţara noastră nu l-a putut atinge în zeci de ani de desvoltare capitalistă”. Creşterea continuă a producţiei şi a productivităţii muncii a avut ca urmare reducerea preţurilor de cost şi creşterea cu 25 la sută a venitului naţional, împreună cu realizările din domeniul învăţă­mântului, pentru stârpirea analfa­betismului şi cele privind grija pentru sănătatea publică şi pentru protecţia muncii, ele au făcut ca nivelul de trai al celor ce muncesc să înregistreze o simţitoare îmbu­nătăţire faţă de anul 1948. In cadrul acestei creşteri a ni­velului de trai am înregistrat noi şi mereu mai favorabile condiţii de desvoltarea a culturii fizice şi a sportului pe drumul pătrunde­rii acestora în mase largi de tine­ret. In trecut, sportul nu putea cuprinde masele care erau exploa­tate până la sânge şi duceau un trai de mizerie. Şi, chiar dacă au nutrit dorinţa să practice sportul, oamenii muncii s’au izbit mereu de lipsa de terenuri şi lipsa de e­­chipament, deoarece regimurile burghezo-moşiereşti urmăreau nu­mai îmbuibarea clicilor de exploa­­tatori. Sârguințele depuse de oamenii muncii din ţara noastră, pentru îm­­­plinirea şi depăşirea primului Plan de Stat, au înlăturat in mare par­­­­te aceste lipsuri rămase din tre­­­­cut, cultura fizică şi sportul cu­prinzând masele în largă măsură datorită tot mai numeroaselor mijloace materiale puse la dispo­­­­ziţia tinerilor de la oraşe şi sate. ’ Numeroase piste de atletism, te­­­­renuri de volei, poligoane de tir, ’ săli de gimnastică, bazine de în­­­­not şi velodromuri, au luat fiinţă­­ pe întreg cuprinsul ţării, iar în ce­­ea ce priveşte echipamentul şi ma­terialele sportive, în cursul anului 1949 au fost repartizate grupări­lor în cantitate mai mare decât şi-au putut procura toate cluburi­le din România între anii 1939 şi 1947. Mulţumită creşterii produc­ţiei şi productivităţii muncii, pre­ţurile de cost ale acestor echipa­mente şi materiale sportive au fost cu 20—30 la sută mai mici în 1949, decât în anul trecut. La încheierea bilanţului după primul an de aplicare a Planului de Stat, economia noastră se gă­­­seşte în plină creştere, datorită „MUNCII PLINE DE ABNEGA­I­ŢIE ŞI DÂRZENIE A CLASEI MUNCITOARE”, având la baza victoriilor obţinute „AJUTORUL FRĂŢESC SI DESINTERESAT PE CARE NI L-A DAT, SUB TOATE FORMELE, UNIUNEA SOVIETICA”. Aceiaşi simţitoare creştere o în­registrează cultura fizică şi spor­tul de mase din Republica noas­tră Populară. Pășind un noul an, cu sporit a­­vânt, pe calea spre făurirea soci­alismului, constatăm că sarcinile noului Plan de Stat pe anul 1950 „au fost astfel stabilite, încât rea­lizarea lor să constitue baza de plecare pentru planul de cinci ani”. îndeplinirea acestor sarcini urmează să aducă după sine o creştere cu 15 la sută a nivelului de trai al oamenilor muncii. Prin aceasta, se înţelege şi crearea unor tot mai favorabile condiţiuni de desfăşurare a activităţii cultu­rii fizice şi sportului în R.P.R. în cursul anului 1950. Legea pentru Planul de Stat al Republicii Populare Române pe a­­nul 1950, votată de Marea Adu­nare Naţională, cuprinde printre altele şi sarcinile privind direct desvoltarea culturii fizice şi a sportului, prevăzând că „SE VA CONTINUA ATRAGEREA MA­SELOR LA PRACTICAREA SPORTULUI. PENTRU ACEAS­TA SE VOR PUNE IN FUNCŢI­UNE NOI TERENURI ŞI SĂLI, ORGANIZANDU-SE IN ACE­­LAŞ TIMP COMPETIŢII CU CA­RACTER DE MAS­ x”. „ Sportivii de tip nou din ţara­­ noastră, sportivi porniţi din rân­durile clasei muncitoare şi ale In-­­ tregului popor muncitor, sportivi care sunt educaţi şi crescuţi in­­ spiritul învăţăturii marxist-leninist­­italiniste, salută cu Însufleţire vo-­­ tarea Planului de Stat pe 1950 şi întâmpină noul an cu avântaje­­ angajamente, prin îndeplinirea că-­­ rora să-şi dea concursul activ la îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii şi să asigure astfel desvoltarea în acelaș timp a culturii fizice și sportului, arme­­ de luptă în opera de construire a­­ socialismului în scumpa noastră Patrie, Republica Populară Ro­mână. ANUL VI­ Nr. 15774 PAGINI 5 LEI p. f 'v s— ~ ’S / \ / M/ M ] M C L IA r o C7T)j * ijVy (ct V Redacția: Str. Const. Mille 12 Centrala telefonică 5.30.36 — 5.30.37 Administrația __________ 6.14.06 Tipografia ...................... 3.84.39 Reclamațiuni — Abonamente 5.21.21 Abonamentele încep la I $1 15 ale fiecărei luni Taxa poștală plătită In nulnerar 106.523.945 Duminică 1 Ianuarie 1950 ABONAMENTE Abonament Individual lunar» „120 lei Instituții un an...3.000 N ABONAMENTE: Telefon 5.2­21 Citiți în pag. 2-a ANUL 1949, UN PAS ÎNAINTE PENTRU IMBUNATATIREA NIVELULUI TEHNIC AL SPORTULUI DIN R. P. R. — Un bilanț al întregii activități sportive pe anul 1949 - Tineretul sportiv a sărbătorit cu mare bucurie a doua aniversare a Republicii Populare Române — In Capitală şi în provincie au avut loc concursuri şi demonstraţîi sportive — Oamenii muncii din întreaga ţară au sărbătorit ori cu neţărmurită bucurie, doi ani de la înlătu­rarea monarhiei şi de la proclamarea Republicii Populare Române. Alături de întreaga clasă munci­toare, tineretul sportiv a manif­estat cu însufleţire, cu caldă drago­ste şi bucurie, pentru prosperitatea scumpei noastre Republici, pentru zorii luminoşi de mâine ai poporului muncitor din oraşele şi satele rodnicei noastre Patrii. In Capitală şi în provinc­e, s’au desfăşurat mari concursuri şi demonstraţii sportive la care ti­neretul a participat în număr deosebit de mare, cinstind în arc­­ fel măreaţa sărbătoare a celor ce muncesc. In CAPITALA O frumoasă festivitate sa A.C.S. Ghr. Gheorghiu-Dej Sala de festivităţi a întreprinderii A. C. S. Gheorghiu-Dej... Sunt de faţă peste 2000 de munci­tori veniţi să asiste la festivitatea organizată în cinstea zilei de 30 Decembrie, ziua proclamării Repu­blicii Populare Romârte. Peste tot, drapele şi lozinci. „Colţul Roşu’’ atrage atenţia tutu­ror. Deasupra chipului tovarăşului Stalin stă scris cu litere roşii aprin­se: Să trăiască mulţi ani conducăto­rul lagărului anti-imperialist, tova­răşul Stalin“. In fund se vede mi­niatura frumos lucrată în lemn a Kremlinului... A început festivitatea. In cuvinte calde, pline de dragoste şi bucurie, tov- Rădulescu Radu a arătat însem­nătatea cotiturii de la 30 Decembrie 1947 pentru poporul no­stru munci­tor. Cuvintele sale sunt primite cu aplauze vii şi entuziaste. Se perindă pe scenă muncitori şi copii de muncitori, care execută cântece şi recită poezii închinate Republicii. Vine apoi rândul echipei femenine de gimnastică a întreprinderii A. C. S. Gheorghiu-Dej, condusă de tov. prof. Despina Erhan, Solomon René, Luca Angela, Do­­brescu Constanţa, Dragan Maria, Stan Vasilica, Bărbulescu Virginica, David Anica şi durea Maria execu­tă cu graţie un frumos program de gimnastică liberă. Tinerii de la gru­­parea „Meseriaşul­“ se remarcă apoi într’un reuşit program de gimnasti­că la paralee şi exerciţii libere. „Cu mare dragoste am aşteptat această zi de sărbătoare, ne spune muncitorul Ion Gheorghe. De câte ori depăşeam norma în întrecerea pornită în cinstea zilei de 30 Decem­brie, ştiam că o fac pentru Repu­blica noastră dragă. De aceea sărbă­toarea aceasta este pentru mine, ca şi pentru toţi tovarăşii mei, prilej de mare bucurie“. Chipul muncitorului Ion Gheorghe strălucea de fericire... pasioneze. Când unul dintre haltero­fili a ridicat 95 de kg., ei au crezut, dând glas admiraţiei lor că s’a atins limita. I-a înşelat Furcărea Gh. care a ridicat 100 kg. „Măi, măi, drăcie şi asta“ se miră ce-î mai bătrâni. „D’apoi ce, noi n’om­ putea ridica greutăţi?" gândesc ce­ tineri şi gândurile lor merg mai de­­parte spre clipa în care ei, la rândul lor, vor ridica greutăţi în faţa altor muncitori. Numai în dosul scenei o fată, să tot fi avut vreo 19 ani, s’a arătat a fi mai curajoasă. A pus mâna pe nişte haltere de vreo 25 kg., şi după puţin efort a reuşit să le ridi­ce. Apoi,­ neştiind ce să facă cu greu­­tatea a purtat-o triumfătoare pe sus, sub privirile de uimire ale celor care o înconjurau. „Ei, aţi văzut ce pot eu?“ spune cu faţa strălucind de bucurie munci­toarea Vâlceanu Ana, de la secţia su­dură electrică... Şi fata în salopetă cenuşie pro­voacă la întrecere pe tinerii din jur. S-au întrecut, aşa cum văzuseră , la cei mai pricepuţi şi se vor mai în­trece, e rezultatul unei demonstraţii binevenite şi, poate, un angajament pentru anul 1950. ★ Demonstraţia halterofililor Gospo­­dinov Gh., Dobre Vasile, Pastiu Iile, Dima Vasile, Vâlceanu St. şi Purcă­­rea Gh., desfăşurată la fabrica Di­­namo-Cotroceni a scos în relief posi­bilităţile acestor tineri halterofili, care au avut o comportare foarte bună, oglindită şi în performanţele realizate. Iată rezultatele tehnice, în ordinea împins, smuls, aruncat. GGSFODINOv GH.: 60 kg., 50 kg., 75 kg­; DOBRE V.: 60 kg., 55 kg, 80 kg.; PASTIU ILIE: 60 kg., 55 kg., 80 kg.; DIMA V.: 60 kg., 65 kg., 80 kg ; VALCEANU GH.: 70 kg, 65 kg­, 95 kg.; PURCAREA GH.: 70 kg., 70 kg.„ 100 kg. Fiondor a câştigat 19 partide, a pierdut două la Lazăr Gheor­ghe şi Ionescu Alexandru şi a remizat pa­tru, cu Popescu Petruţa, Ştefănescu Mihai, Cernat Gh. şi Puşcaşiu Ale­xandru. Volei în sala Giuleşti Spre ora 16, grupuri de sportivi se îndreptau spre sala Giuleşti, în care jucătorii de volei sărbătoreau prîn­­tr’un program festiv cea de­ a doua aniversare a Republicii noastre Popu­lare. Sala este minunat pavoazată. Pre­tutindeni, lozinci, portrete ale con­­ducătorilor iubiţi ai clasei muncitoa­re. La început au jucat echipele femi­nine Făclia şi GPMI. Jucătoarele au pus multă însufleţire în acţiuni, şi partida a cunoscut o desfăşurare vi­oaie. Au venit apoi la rând două for­­maţii masculine, care cuprindeau ju­­cători din lotul naţional.­­ „Ţin minte, acum un an-doi, spune tânăra muncitoare Necşuţescu Maria, ca puţini muncitori jucau vo­­lei. Acum, mulţi tineri muncitori fac parte chiar din lotul naţional’’. La fel ca ea gândeşte şi muncito­rul Niţu Traian: „Ceia ce vedem noi astăzi, sunt roadele sănătoase ale politicii Partidului şi Guvernului in sport. La cea de­ a doua aniversare a Republicii noastre privim cu mân­­­drie spre cei doi ani de bogată acti­vitate sportiva, şi ne Îndreptăm gân­­­durile către perspectivele minunate ce se deschid culturii fizice şi spor­tului in ţara noastră”. La popice ■■■ Arena de popice USPTT, sub sem- Eri, in regiunea Podului Baneasa, s‘a desfăşurat o competiţiune de motocros, triaj la care au participat cei mai buni motociclişti ai noştri. Deşi organizata in­ ultimul mom­eut, cursa s‘a desfăşurat în bune condiţiuni tehnice. Numărul mare de concurenţi precum şi cei peste 8000 de spectatori au dat competiţiunii un aspect deo­sebit. Dintre alergătorii care s-au remarcat ţinem să menţionăm pe Burcă Niculae de la Dinamo, care — deşi de curând venit în rândul sportivilor motociclişti — a reuşit să cucerească victoria la trei probe. De asemenea, Euescu Niculae (CFR) care a câştigat la 503 şi 750 cmc-DaTrilfofala fphni/'fla­nul sărbătoresc al lui 30 Decembrie. încă de afară, înainte de a intra se aude sgomotul bilei de lemn cârfi rulează pe pistă şi pocnetul popicelor care cad. In sală, peste 100 de spec­­tatori asistă atenţi la disputarea in­­tâlnirii UDR—23 August, în cadrul Cupei 30 Decembrie... Se apropie de pistă Rizescu, mun­citor la secţia laminoare a fabricii 23 August, urmărit cu atenţie de spectatori şi mai ales tovarăşii sai de echipă. Ia o bilă din jghiab, o cumpăneşte bine în mână, îşi fixează direcţia. În sală e o tăcere deplină... Este una dintre aruncăturile care vor decide rezultatul Întâlnirii. Corpul aruncătorului se curbează, ochii săi fixează capătul, unde popi­cele stau în picioare, gata parcă să primească lovitura care, insă, trece atât de adesea pe alături.... Mâna aruncătorului balansează u­­șor bila grea de lemn. O încordare şi bila porneşte d­ealungul pistei. Drumul ei durează doar o secundă, dar secunda pare foarte lungă, a­­tunci când e vorba de una dintre loviturile decisive. Dar, un sgomot puternic anunţă că lovitura şi-a atins ţinta. Popiceie, lovite în plin, sar care încotro... „Mă bucur că echipa noastră s-a clasat în semifinale, ne declară tov. Cosma, muncitor la 23 August, tova­­răş de secţie cu Rizescu, mai ales că este vorba de o competiţie închina­tă celei de­ a doua aniversări a scum­pei noastre Republici. După succese, ie pe care ie obţinem zi de zi in pro­­ducţie, vrem să sărbătorim şi pe te­­renul de sport aniversarea a doi ani de la eliberarea noastră din sclavia 125 cmc. 1) Burca N. (Dinamo) 15 min. 8 sec. 7; 2) Milescu N (ASM) 15 min. 52 sec. 7; 2) Milescu N. (ASM) 15 r­in. 31 sec. 6; 4) Aslan Romeo (Go­­deanu) 16 min. 33 sec. 8; 5) Pascovici Herman (Electrica); 6) Iordăchescu Pompiliu (Godeanu); 7) Valeriu Milea (ASM); 8) Bucovan Boris (DAC); 9) Al­azil­u N. (CFR.) 250 cmc: 1) Burcă N (Dinamo) 14 min. 44 sec. 5; 2) Buescu N. (CFR) 15 min. 41 sec. 1; 3) Gologan (Dinamo) 19 min. 24 sec. 2; 4) Olan Stică (Di­­namo). 350 cmc: 1) Burcă N. (Dinamo) 17 min. 01 sec- 6; 2) Titin Marin (DAC) 1Continuare în no­v. 4-a- 0 zi de sport la Dinamo Cotroceni Către ora 10 dimineaţa, in sala de întrec ridicând greutăţi din ce în ce festivităţi a fabricei Dinamo-Cotro­ mai grele. Când le-a venit rândul la stilul a­­rfunicat, cei din sală i-au urmărit cu şi mai mare atenţie, pentru că a­­flaseră cu câteva clipe înainte că stilul acesta cere desfăşurarea tutu­ror calităţilor fizice şi a întregii pregătiri a halterofililor. 80... de... 90... Prin fata a sute de perechi de ochi aţintiţi spre mijlo­cul scenei, trec tineri muncitori că­liţi în muncă şi sport. Pe muncitorii din sală, întrecerea dintre om şi greutate a început să-i ceri intrau pâlcuri-pâlcuri în aştep­tarea unei serbări ce-i umpleau de bucurie deopotrivă pe ei şi pe cei mici, copiii. Aceştia şi-au rânduit de cu seară hăinuţele pentru ca a doua zi disde­­dimîneaţă să pornească nerăbdători str. „lab-'ica lu. .uticu . Iviu.ic.tor dela Dinamo Cotroceni au serbat eri cel de-al doilea pom de iarnă. Un afiş pe lângă care au trecut cu toţii ieşind de la muncă cu o zi înainte, i-a anunţat că serbarea po­mului cuprinde şi demonstraţii spor­­tive. Mai precis, în faţa lor vor e­­volua şase tineri halterofili. Către aceştia s-a îndreptat atenţia şi in­teresul tinerilor din fabrică, dintre care mulţi cunosc şi practică dife­rite sporturi. De haltere ce-i drept, ştiau numai din auzite... La început li s’a vorbit despre regulile principale ale acestui sport,­­trainicul improvizat, Ştefan Pe­­trescu, unul dintre halterofili, se explică pe’ndelete ce înseamnă stil împins, smuls, aruncat şi vorbele-i sunt complectate de exerciţiile hal­terofililor. Urmează apoi întrecerea dintre cei şase halterofili. Tineri toţi, muncitori ca şi cei din sală, ei se Burcă Niculae şi Buescu Niculae învingători in moto-crosul de eri Un an de bogate realizări ale muncitorilor sportivi dela fabrica Gh. Gheorghiu-Dej 1950 l-a prins din urmă pe 1349... In multe părţi ale ţării, oa­menii muncii nu s’au mulţumit să aştepte anul cel nou la staţia cuvenita, — 31 Decembrie, — ci i-au ieşit in întâmpinare încă din luna Septembrie sau Octombrie. Aşa stau lucrurile şi la fabrica de confecţiuni „Gh. Gheor­ghiu-Dej“, unde planul de producţie pe 1949 a fost încheiat încă de la 8 Decembrie şi unde se fabrică primele stocuri de confecţiuni , contul lui 1950. Astfel că anul nou a încetat să mai fie o... noutate pentru muncitorii de la întreprinderea din Cotroceni. Când fabrica „Gh. Gheorghiu- Dej“ prezintă de la început această frumoasă carte de vizită, — oglindă fidelă a realizărilor in muncă, — e de aşteptat ca treburile să meargă tot atât de bine şi in celelalte resor­­tuii. Şi, într’adevăr, aşteptările nu ne sunt înşelate. Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P. M. R. privitoare la stimularea şi desvoltarea continuă a culturii fi­zice în cuprinsul Republicei noastre, a dat şi aci un nou impuls în munca pe tărâmul sportiv şi, — implicit — un rodnic bilanţ de realizări. Anul 1949 a însemnat pentru spor­tivii de la întreprinderea de con­fecţiuni „Gh. Gheorghiu Dej’’, un lanţ necurmat de realizări. De unde în 1948, fabrica abia îşi încropise două echipe — una de foot-ball şi alta de volei, — acum, a ajuns­ să aibă, temeinic organizate, încă 8 secţii: schi, baschet, tenis de masă gimnastică, box, atletism, turism şi aeromodele. — ,,Hotărârea, spune tov. Stoica Gh. din resortul sportiv, ne-a ajutat să vedem clar importanţa pe care Partidul o acordă sportului şi ne-a arătat drumul just pentru desvol­tarea culturii fizice la noi în între­prindere". Două treimi din personalul fabri­cei se compune din salariate. Efor­tul principal al resortului sportiv s-a îndreptat, deci, în această direcţie. Fetele au început să fie îndrumate spre terenul de sport practicând, mai ales, atletismul, gimnastica, vo­­leiul şi turismul. Echipa de gimnastică a ocupat lo­cul 3 la concursul echipelor sindi­cale ce­ a avut loc în Noembrie şi la care au participat peste 30 de­­for­maţii. Secţia de box a desfăşurat o vie activitate, organizând numeroase reuniuni in interiorul fabricei. For­maţiile celorlalte întreprinderi au înfruntat asaltul tinerilor pugilişti de la fabrica „Gh. Gheorghiu Dej“, care se prezintă din ce în ce mai bine pregătiţi. Turismul este de asemenea un sport care se bucură de mare popu­laritate. Deşi secţia a fost recent în­fiinţată s-a reuşit să se mobilizeze un număr destul de mare de muncitori care au făcut d­eretate escursiv la cabanele de la Diham, Gârbova şi Clăbucet. Realizări rodnice se întâlnesc şi în celelalte secţii, începând cu echi­pa de foot-ball, care în Competiţia de Toamnă, n’a pierdut decât un singur joc din nouă şi sfârşind cu cea de volei, aplaudată cu însufle­ţire de muncitorii din Curtea de Argeş la demonstraţia făcută aci cu prilejul „Zilei Scânteii“. Magazia sportivă, pe ale cărei raf­­turi nu prea se... înghesuiau multe lucruri cu un an în urmă, găzdue­­şte acum un bogat asortiment de e­­chipament și material de unde nu lipsește aproape nimic din recuzita unui club sportiv model.­­ „In anul acesta, ne spune Iov Mocanu, responsabilul sportiv, în­treprinderea noastră a cumpărat e­­chipament in velodre de un milion lei. Acest lucru ajută din plin la desvoltarea sportului in fabrică. Di­­rectorul nostru, tov. Simionescu, a încurajat resortul sportiv, dăndu-ne tot concursul."­­,,Sportul este foarte îndrăgit de tovarăşii noştri, continuă tov. Mo­­canu. In C. T. M. am prezentat 187 con­curenţi mai mulţi ca anul trecut, iar la crosul „7 Noembrie“, lotul nostru a fost dublu faţă de cel din 1948. Avem­ şi 260 de purtători ai „Insignei de Polisportiv"... „Viitori (Continuare în pag. 4-a) La uzinele 23 August din Capitala, ori a fost programat un simultan de şah la 25 de­­table, dat de tânărul maestru Fiondor. Simultanul a fost precedat de o scurtă festivitate cu care prilej Iov. Vieru, preşedintele sindicatului 23 August, a arătat rea. Uzările pe tărâm sportiv în general şi în şah în special, în cei doi ani de Republică Populară. Maestrul Fiondor a făcut cunoş­tinţă cu fiecare concurent. Printre adversarii săi, muncitori tineri şi bătrâni, o fată aşteaptă cu o­chii sclipind de bucurie şi cu emo­­ţie începutul partidei. Joacă doar, cu un maestru care a învins nu de mult câţiva renumiţi jucători străini. O cheamă Popescu Petruţa şi lucrează la Magazia Cen­trală. A învăţat şah la campionatul popular de anul trecut. Este fericită că joacă şah cu unul din cei mai buni maeştrii ai ţării. Ii urmărim mutările. Joacă foarte atent şi, deşi nu cunoaşte teo­rie, iese din deschidere cu poziţie e­­gală. După trei ore de joc, Petruţa Popescu are un pion în plus şi în­cearcă din toate puterile să câştige. Fiondor joacă foarte corect însă... o strângere de mână a încheiat această disputată partidă fără învingător şi învins. Petruţa nu mai poate de bucurie: făcuse remiză cu Fiondor: — „De abia aştept ziua de mâine să le spun tovarăşelor mele — care n’au venit la simultan pentrucă „ştiau” că vor pierde — că şahul nu este un joc greu şî că poţi ajunge la rezultate frumoase cu puţină voin­­.4''­La o altă masă, un copil urmăreş­­te cu multă atenţie poziţia unui mun­citor in vârstă, tatăl său. I— „De ce nu joci şi tu cu maestrul Fiondor?” — „N’am avut loc” — ne răspun­de cu un ton în care se citea regre­tul. Curând însă, Puşcaşiu Alexandru are ocazia să-şi încerce forţele cu maestrul. Acesta joacă e4. Puşcaşiu se gândeşte puţin şi apoi, cu încre­dere, mută pionul de la e7 la e5. Albul alege gambitul regelui.. Tânărul ia pionul şi-l apără cu îndârjire, făcând pe maestru să se întrebuinţeze­­se­rios. Fiondor face însă, o greşeală şi Puşcaşiu are acum avantaj o figură. Poziţia se simplifică. Albul propune remiză, dar Puşcaşiu refuză căci vrea să câştige cu orice preţ. Negăsind continuarea justă, Sandu dă posibi­litate maestrului să dea „şah etern” şi astfel partida se termină remiză.. Tatăl său pierduse în faţa maestru­lui; el a rezistat cu succes şi joacă şah de 6 luni. Simultanul s-a terminat după 5 ore şi 10 minute cu rezultatul. MAESTRUL FIONDOR A DAT UN SIMULTAN DE ŞAH LA UZINELE «23 AUGUST» Un aspect al probei de motocros desfăşurată ori­­n Capitală Ştiri din Ţară IN COMUNA „FILIMON SARBU” DIN JUDEŢUL BRĂILA SE CONSTRUEŞTE UN STADION În comuna Filimon Sârbu din jude­ţul Brăila au început­­ acum câteva luni , lucrările pentru construirea u­nui stadion cu o capacitate de 1000 de locuri. Amenajarea pistei de atletism, a te­renului de football şi a everilor de sărituri sunt pe punctul de a fi termi­nate. Deasemenea s-au făcut săpăturile pentru fundaţia tribunei. Lucrările continuă şi sunt mult înlesnite de tim­pul favorabil. VICTOR VARGA Corespondent PREGĂTIRI PENTRU SEZONUL SPORTIV DE IARNĂ LA FĂGĂRAŞ In cadrul pregătirilor pentru sezonul de iarnă, Comitetul Judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport — Făgăraş, împreună cu Sindicatul Mixt a trecut la amenajarea unei săli de gimnastică care să asigure continuarea activităţii sportive în cursul iernii. Până în prezent s-au instalat pa­nourile de baschet, astfel că antrena­mentele celor trei echipe din localitate au şi început. In ceea ce priveşte voleiul, antrena­mentele nu pot fi încă începute din cauză că nu au fost amenajate instala­ţiile necesare. Sporturile de iarnă n’au fost nici ele neglijate. S’au ţinut cursuri de iniţiere în schi şi s’au luat măsurile necesare pentru amenajarea unui patinoar. MUNGIU DUMITRU corespondent’ voluntar . IN JUDEŢUL MUREŞ AU LUAT FIINŢA NOI CERCURI SPORTIVE In urma intensei munci ce s’a dus pentru popularizarea sporturilor, au luat fiinţă în judeţul Mureş 10 cercuri spor­tive, dintre care 4 săteşti şi 6 şcolă­reşti. In comuna Gorne­şti s-au înscris 82 de tineri şi tinere, in comuna Reica de sus 62, in comuna Iernuţeni 68 şi în comuna Apatina 81. Cele 6 cercuri şcolăreşti din Tg. Mureş, au numeroşi membri care prac­tică sportul cu tot entuziasmul. Preocuparea cea mai de seamă a membrilor noilor cercuri sportive este o cât îmi bună pregătire pentru Cam­pionatul Popular de Şah. Totodată, membrii acestor cercuri mai practică gimnastica, atletismul, voleiul, schiul, patinajul și baschetul. FLOREA ROMULUS f’.dVK» A f»n t LA SLATINA ACTIVEAZĂ CINCI ANSAMBLURI DE GIMNASTICA Printre sporturile care se bucură de litul de gimnastică ritmică, condus de atenţia specială a tineretului din jude- învăţătoarea Oantă Elena, dovedind că lui Olt este şi gimnastica Numai un ^ este bine pregătit în acest Slatina au lu­at ființa in ultima vreme 5 ansambluri de gimnastică ritmică. sP°rt. ..A,rcAW„ ruCADruc In cadrul serbării ARLUS s’a re- VALCEANU GHEORGHE marcat. In programul serbării, ansam­- Corespondent LA GAZ-METAN-MEDIAȘ S’AU ORGANIZAT DOUA ECHIPE MUNCITORESTI DE GIMNASTICĂ La întreprinderile Gaz-Metan din O primă manifestaţie publică a celor Mediaş s’au pus bazele a două formaţii două echipe de gimnastică dela Gaz­de gimnastică, una femenină şi alta Metan a avut loc într’una din Dumi­­masculină, formate din muncitori şi in cele trecute, când întregul efectiv a muncitoare. După numai trei făptă­ prezentat in faţa unui foarte numeros mâni de la alcătuirea lor, efect­­ele ce­ public un reuşit program de gim­­lor două echipe totalizează 51 de tineri naştică. Cu acest prilej formaţiile şi tinere, de­ gimnastică de la Gaz-Metan au cu­ Noua secţie a primit in inventarul cerut locul 1, depăşind echipe mai vechi ei materialul trimis de către Uniunea şi cu o mai lungă perioadă de antrena- Petrol-Gaz Metan drept răsplată pen- ment.­tru cea mai bună mobilizare la crosul . VICTOR DUMITRESC&! 1 „Să întâmpinăm 7 Noembriet”, ' ! Corespondent

Next