Sportul Popular, martie 1950 (Anul 6, nr. 1626-1644)

1950-03-01 / nr. 1626

S p ANUL V —Nr. 1626 4 PAGINI 5 LEI Redacția: Str.­­const. Mille 12 Centrala telefonică 5.30.36 —5.30.37 Administrata . .... 644.06 Tipografia ............................3.84.39 Reclamațiuni­— Abonamente 61.14.06 Abonamnentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni Taxa poștală plătită în numerar 106.523.945 Miercuri 1 Martie 1950 ABONAMENTE Abonament Individual lunar 120 lei Instituții, un an ... . 3.000 „ Duminică, la Poiana Braşov Finalele Campionatului Popular de Cros pe Schi s-au desfăşurat într’o atmosferă de tinerească însufleţire M­area competiţie de mase Campionatul Popular de Cros pe Schi s a încheiat Duminică­­prin finalele pe ţară, disputate la Poia­na Braşov. Cei mai buni tineri şi, tinere dini zecile de mii de concurenţi s’au întâlnit în ultima şi cea­ mai gr­ea probă a tompetiţiei, luptând cu însufleţire şi dârzenie­ pentru vict­orie, pentru o performanţă cât mai bună. :­­ , : In zori, sute şî sute de muncitori sute de mii de tineri si care va cuprin­­d în Braşov au urcat drumul până la de curând milioane de tineri. Făcând Poiana, pentru a­ asista la acesta în­ sport, trebuie să ne gândim că ne întă treceri sportive. La ora 10 diminea- tim sănătatea, curajul, devenind căliţi Tovarăşul GH. Vidraşcu, preşedintele Comitetului pentru Cul­tură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri, înmânând premiul Evei Vass (Cluc) câştig­ătoarea probei de 3000 m. Da, concurenţii s’au încolonat şi în sunetele fanfarei au pornit spre start. întreg drumul­ era frumos pavoazat cu placarde, steaguri, lozinci mobi­,­lizatoare şi arcuri din ramuri de­ brad. Salutul adresat concu­renţilor de tov. Anton Moisescu, vice-preaşe­­dinte al Comitetului pen­tru Cultură Fizică şi­ Sport In cadrul festivităţii de deschi­dere a luat cuvântul tov. Artiste Constantin din partea Comitetului Judeţean U. T. M. Braşov, după care tov. Anton Moisescu, vice-preşe­­dinte al Comitetului pentru Cultură Fizică şî Sport, salutăndu-i pe fina­­lişti a spus: „Astăzi se desfăşoară finalele marei competiţiuni de masă Campionatul Popular de Cros pe Schi. Noi privim cu mândrie pe aceşti 171 de fînalişti, reprezentând zecile de mii de muncitori din fabrici şi uzine, ostaşi, ţărani muncitori şi elevi, care au luat parte la această mare întrecere spor­tivă. Răsunetul pe care l-a avut această competiţie în rândurile largi ale tinereş d­-lui mu­ncitor a dovedit încă odată ju­steţea politicii Partidului nostru şi aju­torul pe care îl dă pentru desvoltarea sportului de masă. Este bine, ca și de data aceasta să ne reamintim de ceea ce a fost sportul în trecut. De la cele câteva zeci de clu­­buri, am trecut acum la făurirea spor­tului de mase, care, după exemplul lu­minos al Uniunii Sovietice, angrenează pentru a duce d­e râvnă munca şi gata oricând să fim luptători dârji pentru pace La ora 11 s-a dat plecarea. Concu­renţii au pornit în serii de câte trei, la intrevale de 30 secunde. Această distanţă de timp a evitat inghesuielile şi ciocnirile şi a contri­buit in bună măsură ca întrecerile să se poată desfăşura in condiţiuni favorabile. S-au înregistrat următoarele re­zul­­tate: Cat­­ly (fete) 2.000 metri 31 concurente Campioană: Strebeli Iolanda (Baia Mare) 17 min. 20 sec.; 2) Costin Magda (Cluj) 19 min. 37 sec.; 3) Simon Julia (Cluj) 19 min. 46 sec.; 4) Solt Ritta (Sibiu) 19 min. 55 sec.; 5) Baican Vio­rica (Prahova) 20 min. 23 sec.; 6) Streja Elena (Turda) 20 min. 40 s­c.; 7) Hogea Eugenia (Câmpulung) 20 min. 59 sec.; 8) Weidenbrecher Hella (Bra­şov) 21 min. 16 sec.; 9) Sima Marcela (Someş) 21 min. 43 sec.; 10) Gedeon Ritta (Nasăud) 22 min. 02 sec Cat. VI (fete) 30 000 metri 32 concurenta Campioană: Vass Eva (Ciuc) 23 min. 12 sec.; 2) Duculescu Florica (Ilfov) 23 min. 56 sec.; 3) Schiell Maria (Sibiu) 23 min. 58 sec.; 4) Popa Georgeta (Pra­hova) 21 min. 39 sec.; 5) Stoian Elena (Brașov) 26 min. 26 sec ; 6) Csam­er Margareta (Târnava Mare) 26 min. 47 sec.; 7) Batter Irma (Odorheiu) 27 min. 13 sec.; 8) Nisoiu Ileana (Câmpulung) 27 min. 22 sec.;’9) Covaci Iulia (Someş) 27 min. 47 sec.; 10) Ştefan Gertruda (Severin) 28 min. 17 sec. Cat. IEI (băeţi) 4,090 Esetra, 51 concurenţi Campion: Pascu Ion (Năsăud) 22 min 45 sec.; 2) Lenţ Niculae (Prahova) 23 min. 07 sec.; 3) Făgădău Dumitru (Ti­miş) 24 min. 24 sec.; 4) Sologan Petru (Ciuc) 24 min. 28 sec.; 5) Prodan Va­lentin (Cluj) 24 min. 32 sec.; 6) Voi­­vetzki Grigore (Câmpulung) 24 min. 34 sec.; 7) Sipoş Alexandru (Valea Jiu. (Continuare în pag. 4 col. 6—7) „SĂPTĂMÂNĂ PRIETENIEI ROMANO­­BU­LG­ARE“ O­amenii muncii din ţara noa­stră se pregătesc­­să sărbă­torească «Săptămâna Priete­niei Romăno-Bulgare», care va a­­vea loc intre 1—8 Martie. Acest eveniment important al săptămânii in curs este menit să însemne un nou şi minunat prilej de cimen­tare a legăturilor de prietenie din­tre cele duă popoare vecine care merg, împreună, pe drumul con­struirii socialismului. «Săptămâna Prieteniei Româno- Bulgare» este pentru noi o fericită ocazie de a cunoaşte mai bine şi de a admira realizările vrednicului popor bulgar, care, cu o mare şi puternică însufleţire, a pornit să reconstruiască tot ceea ce a transfor­mat in ruine cel de al doilea răz­boi mondial şi să-şi făurească un viitor mai bun si mai fericit pentru clasa muncitoare. «Săptămâna Prieteniei Române. ■Bulgare», manifestările care vor avea loc in toate domeniile vor fi prilej de cunoaştere reciprocă a succeselor obţinute de oamenii muncii din cele două republici su­rori în munca neobosită pentru construirea socialismului. In mo­mentul de faţă, când aţâţătorii la un nou război caută să învrăj­bească popoarele unul împotriva celuilalt, manifestarea aceasta de sinceră şi frăţească prietenie vine să însemne o puternică lovitură dată imperialiştilor şi, in acelaş timp, o contribuţie importantă la lupta crâncenă a popoarelor lumii pentru apărarea păcii. In cadrul acestei săptămâni, o delegaţie culturală, condusă de pre­şedintele Comitetului pentru ştiin­ţă, artă şi cultură al R. P. Bulga­(Continuare in pag. 4 col. 5) In toată ţara, tinerii muncitori se întrunesc în entuziaste meetsniţtsti, ur­mând exemplul tovarăşilor lor de la „Sovromtractor“ Mereu sosesc noi propuneri pentru înfiinţarea complexului polisportiv G.M.A. IA­cţi­unea tinerilor muncito­ri de la Sovromtractor-Braşov, a­ţi produs un mare entuziasm in rândurile tinerilor muncitori, ţărani muncitori, elevi şi ostaşi din toata ţara. In fiecare oraş, au avut loc meetinguri, prin­­ care tinerii şi-au exprimat adeziunea pentru înfi­inţarea complexului sportiv „Gata pentru muncă şi apărarea Republicii Populare Române”. ” Pretutindeni, numeroşi spor­tivi şi-au luat angajamentul de a se pregăti cu atenţie pentru a participa la această mare competiţie factor activ m munca pentru întărirea fizică a­­tinerilor muncitori din ţara noastră, iată, câteva din corespondenţele primite: Ţesătoarea Gall Verona, una din­­tre cele mai bune atlete din fabri­că și-a luat angajamentul de a par­­ticipa împreună cu tovarășele ei de (Continuare în pag. 3 col 4—5) Muncitorii dîn Sfântu Gheorghe cer înfîințarea complexului G. M. A. SF. GHEORGHE. (Prin telefon).— rîlor muncitori dela Sovromtractor La fabrica de textile „Gh­. Doja’’ a Brașov, avut loc Sâmbătă 25 Februarie o „Complexul GMA — a spus tov serbare sportivă la care au pârtiei- ~T v.n­aiua 1° desvoltarea „„„ . m ., , fizica a tinerilor muncitori ahi ţara pat peste 800 de muncitori. ____ . _ . . . . . . T noastra, călir­ău-i în spiritul luptei Luând cuvântul tov. Lusting, a pentru apărarea păcii şî construirii ■ a arătat însemnătatea moţiunii tine. socialismului în ţara noastră”. ifomira Iuțim ggewl­H»­wage /­­im. ta-A ■ .----------------------------------------------------------------------------- - , _____________________________________________________,'77 ^Luptăm pentru pace, căci numai în timp de pace putem ajunge la succese trainice în toate domeniile Un foarte semnificativ aspect al Se apropie „Ziua internaţională a­cese trainice în toate domeniile, victoriei echipei femenine de tenis de femeii” care în toată lumea trebue să Am convingerea că toţi sportivii din masă a Republicii Populare Române se transforme într’o măreaţă şi impu- ţara noastră gândesc la fel cu mine, la campionatele mondiale din acest nătoare manifestaţie pentru pace. Toa- In turneul pe care îl voi face în org­­an, este faptul că această victorie a­re femeile, toate mamele, trebue să sele din provincie cu echipa RPR, nici fost obţinută sub semnul luptei pen- lupte din toate puterile ca să ferească un moment nu voi înceta să fiu o lup­­tru pace, pe care o duc cu neîntrecit de război pe copiii noştri. tătoare activă pentru pace. Pacea ne­tă dârzenie, oamenii muncii din tu- Şi eu, alături de toţi sportivii Re, este scumpă. Trebue de aceea să fim mea întreagă. In lupta aceasta sunt publici­ Populare Române şi de toate în primele rânduri ale luptei pentru angrenaţi miLoane de oameni simpli femeile din lume, voi lupta din toate Pace, pentru libertate şi progr.s, care alcătuesc lagărul păcii şi demo- , ,­o­craţici, în fruntea căruia se află mai pUterile mele pentnu la Pacea Sa nu Angelica RozeanU rea Uniune Sovietică. Refacerea şi mai fie ameninţată. Căci numai dacă Campioană mondială de tenis desvoltarea noastră sunt condiţionate va fi pace, vom putea ajunge la su.:­ de masă de pace, pentrucă numai în pace n® putem construi un viitor fericit şi pu- Sportivi aleşi în Comitetul de Luptă pentru Face tem munci cu spor pentru făurirea sa­ . — -a— • „. TM cianismului, întreprinderea de Arte Ch­aS&ce Aşa cum au subliniat reprezentanţii „Dobro­ţeailU Gher£3l a tuturor ţărilor participante la campi­onatele mondiale de tenis de masă de Zilele trecute, după terminarea la­ tineri sportivi, UTM-işti conştiin­ţa Budapesta pacea este posibilă. Tot crului, muncitorii tipografi dela între­­cioşi şi devotaţi clasei muncitoare, astfel cum la Buc­apesta, într’o at­­prinderea Arte Grafice „Dobrogeanu Au fost aleşi ca membri în Comitet­mosferă prietenească, zeci de sportivi Gherea”, din Capitală, s’au adunat următorii tovarăşi : au concurat împreună într’o mare într’un mare meeting pentru a alega Tov. Mitrosl Jeen, secretarul sindi­­competiţie, oamenii din toate colţurile Comitetul de­ Luptă pentru Pace. catului, jucător de şah şi­­ tenis de pământului şi-ar putea î­ntinde cu Luând cuvântul tov. Munteanu Du­­maeg. tov. Ionescu Vasile, muncitor, drag mâinile dacă un număr" restrâns mitru, aminteşte situaţia internaţiona- portar al echipei de football , tov. Gă­­de duşmani ai libertăţii şi democraţi­­lă în momentul în care iau fiinţă Co­­man­u­tin, secretarul organizaţiei de ei, n’ar creta o stare de psihoză răz­­mitetele de luptă pentru pace şi a­ bază UTM şi tov. Moraru D-tru, resp. boinică. Iată sarcinile care revin în această organizatorie UTM Pentru n­oi sportivii, Pacea reprezin- luiptă Uniunii Tineretului Muncitor Muncitorii de la întreprinderile Arte lă climatul firesc şi necesar în care şi Organizaţiilor Sportive­ Grafice „Do­brogean-­ Gherea” di­n Ca­este posibil progresul nostru. Cu cât „Aceste organizaţii au sarcina de ca pitală, privesc cu multă încredere Ci­ne ridicăm mai sus în erarh la valori, mobiliza şi de-a forma un tineret sănă­­mitetul de Luptă pentru Pace care va­lor sportive, cu atât simţim mai mult jot din punct de vedere fizic şi moral, putea duce la bun sfârşit sarcina care nevoia de pace. f­aPt de-a întări şi apăra Republica i-a fost încredinţată. Războit:] înseamnă nedreptate, cru- Populară Română”.­­ zime, distrugere. Ca femeie şi sportl- Intr’o atmosferă entuziastă, sunt a- DUMITRU MORARU vă, urăsc războiul. Ieşi în Comitetul de Lupă pentru Pace coresp. voluntar ­X . c O VICTORIE DE SER­IMĂ A SPORTIVILOR NOȘTRI FRUNTAȘI I---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- “ ECHIPA DE LUPTE A R.P.R. A ÎNTRECUT FORMAȚIA R. CEHOSLOVACĂ CU 5-3 D­uminică in reuniunea internaţională de lupte fruntaşii sportivi din ţara noastră au reuşit sa aducă prin elanul şi temeinica lor pregătire tehnică o însemnată victorie Patriei noastre. Echipa naţională de lupte a înscris astfel pe răbojul tot mai bogat în minunatele realizări ale sportului care înfloreşte în Republica Populară Română — un nou şi valoros succes. . . Succesul obţinut de e­chipa naţională de­ lupte a umplut de bucurie inimile tinerilor sportivi de pe întreg cuprinsul ţării Cere au văzut în reuniunea sportivă de eri — o manifestare de priete­­nie intre sportivii a două ţări care luptă activ pentru Pace şi pentru construirea so­cialismului.______ Aspecte S­ala G­iuleşti era arhiplină, când reflectoarele şi-au aprins luminile revărsându-le pe podiumul, unde urmau să se desfă­şoare luptele din cadrul întâlnirii romăno-cehoslovace. In rândul spectatorilor puteai în­tâlni muncitori veniţi să-şi încura­jeze tovarăşii de muncă care repre­zentau culorile Republicii­­ noastre, ostaşi, elevi, studenţi şi sportivi de frunte ai ţării din lotul de atle­tism. In masa compactă a celor mulţi care bătuseră drum­ul până l­a sala Ciuleşti, nu lipseau nici ti­nerele vlăstare ale Republicii noas­tre, pionierii ale căror cravate ro­şii, ieşeau şi mai mult în relief în bătaia strălucitoare a luminii. Aplauzele calde ale spectatorilor întâmpină apariţia celor două echi­pe Cehoslovacii sunt echipaţi în roşu iar românii in albastru.. Freamătul sălii se topeşte lăsând foc unei tăceri impresionante. A­­cordurile imnului Republicii Popu­lare Române răsună puternic fă­­când să vibreze nu numai inimile luptătorilor noştri, care aşteaptă să- şi mascare forţe­le cu prietenii no­ştri cehoslovaci, dar şi inimile tu­­turor ceilor prezenţi. Aceeaş emoţie se citeşte şi pe fa­ţa tuturor câm­ în incinta arenei se aud, grave, primele măsuri ale imnului R. Cehoslovace. Apoi p­ră­­suna imnul Marei Ţări a Socialis­mului, care umple de bucurie şi nădejde inimile tuturor celor pre­zenţi. Ascultând Imnul Sovietic toţi cei de faţă îşi îndreaptă gândurile lor de admiraţie şi recunoştinţă că­tre marele conducător al oamenilor muncii de pretuindeni, I. V. Stalin, datorită căruia atât poporul nostru cât şi cel cehoslovac au putut fi e­­liberate. Apoi vorbeşte tov. Ion Gruia din partea reprezentativei noastre, care în cuvinte calde arată că întâlnirea sportivă dintre Republica noastră şi Republica Cehoslovacă este o consecinţe firească a relaţiilor de prietenie dintre cele două ţări unite in lupta pentru apărarea păcii. Tov Ierabi­k Frantisek conducăto­rul lotului cehoslovac spune: „Noi facem sport n­u numai pentru per­fecţionare şi performanţe dar şi pentru a ne întări în munca pen­tru construirea socialismului’’. Se schimbă apoi fanioanele şi luptătorii vin unii spre alţii, strân­­gându-şi mâinile. Reprezentanţii noştri oferă prietenilor cehoslovaci bucheţele cu violete primăvăratece ca şi ziua luminoasă şi caldă de a­­fără. Luptătorii coboară apoi, lăsând „salteaua” liberă pentru prima în­tâlnire: Kronowetter-Târziu. E­chipa noastră debutează cu succes căci Târziu reuşeşte să-şi apropie, victoria la puncte. Kronowetter, deşi învins, este primul care îşi îm­brăţişează adversarul. Tozser Josif al doilea reprezen­tant al Republicii noastre, întâlne­şte un adversar redutabil în persoa­­na cehului Pissa Irjî, ale cărui ,,po­duri’’ îl salvează din multe situaţii dificile. Publicul răsplăteşte cu a­­plauze însufleţite admirabila meto­­dă de apărare a luptătorului ceho­­slovac, metodă însuşită de la luptă­torii sovietici. Reprezentativa noastră conduce mereu şi de la partidă la partidă creşte speranţa in victorie. Cu o admirabilă combativitate, Popescu Ion, face „zile grele” ad­versarului său. Dar două „avertis­mente’’ date luptătorului nostru se dovedesc hotăritoare pentru soarta partidei, şi victoria e atribuita,­ust, cehoslovacului Kurz Bohumil. Decizia este primită cu aplauze pu­­ernice de publicul nostru, care co. ■edeşte astfel obiectivitate şi un deosebit de desvoltat 'simţ al spor­­ivită­ţii. . . ' Şî întâlnirile continua, urmărite cu deosebită încordare de spec­ta­­tori. Multî din ei, au bătut pentru primci oară drumul la lupte în di­­mineaţa aceea zâmbitoare de îrbrr.c­­card. Dar niciunul nu a regretat excursia până în cartierul GfuLşL­­lor, căci au avut prilejul să vana un sport nov., partide disputate şi luptători bine pregăti i. Poate sin­­gurul regret al celor de faţă a fost numai întâmplarea că nicio intau­­r­ire nu s’a terminat prin „tuş”, e­­chivalentul knok-out-ului la lor.— dar, oricum, noi credem că în tim­pul reuniunilor viitoare entuziaşti­, spectatori ai luptelor, vor avea ■,­­ numărat? ocazii de a asista şi la „tuş”-uri executate după toate rs. (Cutate artei. Căci, cum spunea muncitorul Kis Vasile de la Uzinele Chimica Turda, care asistase pentru prima oară Ic o reuniune de lupte, „sportul aceste este frumos şi trebue practicat de cât mai mulţi muncitori”. Aceleaşi gânduri le-am intălnit ş la fruntaşi■ atletismului nostru, lor Moina şî Gurău. Veniseră în treningurile lor alba­­stre, împreună cu ceilalţi atleţi l-am urmărit din când în când cu privirea şi i-am surprins totdeauna urmărnd cu multă încredere luptele de pe „saltei”. Ne-au spus la sfăr­şitul reuniunei: „Nu mai vazuserăm lupte de aces­tea până acum, dar de azi înainte vom merge la toate întâlnirile. Re­prezentanţii noştri s’au dovedit a fi bine pregătiţi şi victoria lor est meritată. Izbânda lor constituie pen­tru noi un îndemn în viitoarele intri­geri internaţionale unde­ ne _ vom strădui să aducem noi victorii Re­publicii noastre dragi”. Întâlnirea a luat sfârşit. Repre­zentanţii noştri au piteat cu cinci victorii iar cehoslovacii cu trei. Dar pentru toţi care au asistat sau au luptat Duminică la Giuieşti. (Continuare în pag■ 3 col. 1—2—3) Echipa R. P. R. înaintea Întâlnirii cu reprezentativa R. Ce­hoslovace. O fază din întâlnirea Nic­olae Popovici (R.P.R.) — Soika Ludvig (CSR). D­e curând sa terminat consfătui­rea preşedinţilor Comitetelor pen­tru Cultură Fizică şi Sport, a responsabililor sportivi CSJ şi UTM in cadrul căreia a fost prelucrată noua formă organizatorică a mişcării de cul­­tură fizică şi sport din ţara noastră. După această consfătuire, au avut loc la Confederaţia Generală a Mun­cii, la Comitetul de Cultură Fizică şi Sport şi la Uniunea Tineretului Mun­citor şedinţe de lucru cu delegaţii res­pectivi. La aceste şedinţe s-au analizat sarcinile concrete ce revin forurilor de mai sus pentru a traduce în fapt cu­vintele Hotărîrii Biroului Politic al C.C. al PMR asupra desvoltării şi stimulării continue a culturii fizice şi sportului. Astfel, la şedinţa ţinută la Confede­raţia Generală a Muncii obiectivul principal al discuţiilor l-a constituit formarea noilor asociaţii sportive, pre­cum şi formarea colectivelor sportive din Întreprinderi. Nu au trecut decât trei zile de la ter­minarea acestei şedinţe şi iată că în Capitală a şi luat fiinţă primul colec­tiv: este primul colectiv sportiv din Republica Populară Română, în noua forma de organizare a mişcării spor­tive. La Departamentul Apro­vizionării Armatei Tinerii sportivi de la Departamentul Aprovizionării Armatei au urmărit, ca şi tinerii muncitori de pe întreg cu­prinsul ţării, cu un viu interes lucră­rile Consfătuirii ce a avut loc în Ca­pitală. Vestea noii forme organizato­rice a mişcării de cultură fizică şi sport le-a umplut inimile de bucurie. Ei ştiau că, pa drumul nou ce se deschide ace­stei activităţi, munca lor de pe terenul de sport va propăşi, va deveni zi de zi tot mai intensă. Iată de ce atunci când s-a anunţat şedinţa plenară de constituire a colec­tivului sportiv nu a fost nici un tânăr, nici o tânără — ba chiar şi mulţi din­tre cei cărora le cărunţiseră părul — care să nu fi simţit o mare bucurie. La ora cinci în sala de şedinţe cu greu mai puteai găsi un loc. Au venit acolo muncitorii de la ateliere şi gara­je, funcţionarii şi tehnicienii Departa­mentului, dornici să participe cu toţii la acest important eveniment din via­ţa instituţiei. Alegerea comisiei de organizare In aplauzele celor veniţi la această festivitate, a fost ales prezidiul activ al şedinţei, compus din tovarăşii Velicu şi Marcol, din partea asociaţiei Spartak, Parmac Gheorghe din partea organi­zaţiei de Partid, director Băcăoanu, (Continuare în pag. 4 col. 4—5) În cadru! Asociaţiei SPART­AC A LUAT FIINŢĂ PRIMUL COLECTIV SPORTIV DE ÎNTREPRINDERE Asistenţa în timpul şedin­ţei. O ACŢIUNE DE POPULARIZARE A SPORTULUI SOVIETIC LA CONSTANŢA Pentru a contribui la ridicarea nivelului tehnic şi cultural al sportivilor, comite­­tul Judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport,Constanţa, a organizat o conferinţă urmată de un festival artistic,sportiv, la cadrul conferinţei, tov. LUCIA TARLA din partea comitetului Judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport a vorbit despre „CULTURA FIZICA SI SPORTUL IN U. R. S. S.“. SPORTIVII DE LA MINELE „B­AIŢA“ BIHOR AU FORMAT O BRIGADA DE MUNCA O SECŢIUNE DE ASISTENTA MEDICO-SPORTIVA, PE LANGA COMITETUL JUDEŢEAN G. F. S.-BACAU Problema sănătăţii şi a îngrijirii Astfel, în afara cursurilor­­de medicină medicale a sportivilor, constituie unul sportivă, s-a fixat­ un program care pre­­din principalele obiective ale Comite- vede controlul sănătăţii celor peste 50 titlui Judeţean pentru Cultură Fizică şi de elevi care frecventează aceasta Sport din­ Bacău, care datorită unei şcoală munci perseverente a reuşit, cu sprijin Totodată s a­ întreprins^ o vie a­­­nul secţiei sanitare a Comitetului Pro-­­Unic pentru asigurarea asistenţei ro­­vizoriu, să pună bazele unei rodni me­dicale a sportivilor. Pe aceasta linie, se activităţi medico-sportive, prin înfiin- va deschide în curând o secţie de a­­tarea unei şcoli de specialitate a­sistentă medico-sportivă. Prima acţiune întreprinsă în aceasta ’­inTAV niMITPIn­ direcţie, este controlul sănătăţii viitoa- OCIAV. UIMN­RIU relor cadre tehnice ale sportului local, corespondent LA TR. SEVERIN FUNCŢIONEAZĂ ŞCOLI DE ARBITRI DE VOLEI ŞI HANDBAL pentru a ridica noi cadre tehnice. re­­zolve această lipsă prin ridicarea de noi mitetul pentru Cultură Fizică şi Sport cadre. Tr Severin, a hotărît înfiinţarea unor Dar este absolut necesar ca aceste şcoli de arbitri pentru volei şi handbal, cursuri să nu fie frecventate numai de La aceste cursuri participă elevi şi eleve elevi ci şi de muncitorii sportivi, astfel de la şcolile medii şi tehnice profesionale ca după terminarea cursurilor să se solu. din oraş­­ioneze problema cadrelor tehnice atât în *«• '«■■■»»« “­“«■» •**" * pentru Cultură Fizică şi Sport din Turnu r. SULTZ Severin care a găsit de cuviinţă să re. corespondent ELEVII DIN TECUCI FAC DEMONSTRAŢII SPORTIVE IN SATELE DIN JUDEŢ In continuarea campaniei de popula- gimnastică la aparate şi întâlniri de uzare a sportului în rândul ţărănimii box, la care au luat parte UTM­işt­i muncit mic, Comitetul pentru Cultură Liceului de Băeţi din Tecuci. Fizică şi Sport-Tecuci a organizat im­ Căminul Cultural din Tălpigi, im­­e­preună cu echipa elevilor, un reuşit si a desfăşurat acest program, a fost festival sporii, în comuna Tălpigi ,fin neîncăpător pentru marele număr de judeţul Tecuci, ţărani muncitori dornici de a asista la Programul a început cu o conferinţă aceste demonstraţii, despre „Viaţa colhoznicilor din URSS‘‘, V. IONESCU după care au urmat demonstraţii de corespondent La minele din Băiţa, jud. Bihor, a luat fiinţă de curând un cerc sportiv. Conştienţi de importanţa realizării şi depăşirii Planului de Stat pe 1950, sportivii cercului din Băiţa s-au orga­nizat într-o brigadă de muncă formată din tinerii UTM-işti Bortos Ioachim. A urmat apoi un program, compus din coruri, dansuri româneşti şi sovietice şi demonstraţii de gimnastică, executate de ansamblurile Şc. Profesionale CFR, Palas şi STAEF. Au asistat peste 1000 de muncitori de la întreprinderile din localitate. ARA­NISANIAN coresp. voluntar Stanciu Iulius, Rabat Ludovic și Klein Ioan. Brigadierii și-au luat angajamentul de a entribui din toate puterile lor la realizarea Planului de Stat. VETES1 OSCAR coresp.

Next