Sportul Popular, martie 1950 (Anul 6, nr. 1626-1644)
1950-03-01 / nr. 1626
S p ANUL V —Nr. 1626 4 PAGINI 5 LEI Redacția: Str.const. Mille 12 Centrala telefonică 5.30.36 —5.30.37 Administrata . .... 644.06 Tipografia ............................3.84.39 Reclamațiuni— Abonamente 61.14.06 Abonamnentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni Taxa poștală plătită în numerar 106.523.945 Miercuri 1 Martie 1950 ABONAMENTE Abonament Individual lunar 120 lei Instituții, un an ... . 3.000 „ Duminică, la Poiana Braşov Finalele Campionatului Popular de Cros pe Schi s-au desfăşurat într’o atmosferă de tinerească însufleţire Marea competiţie de mase Campionatul Popular de Cros pe Schi s a încheiat Duminicăprin finalele pe ţară, disputate la Poiana Braşov. Cei mai buni tineri şi, tinere dini zecile de mii de concurenţi s’au întâlnit în ultima şi cea mai grea probă a tompetiţiei, luptând cu însufleţire şi dârzenie pentru victorie, pentru o performanţă cât mai bună. : , : In zori, sute şî sute de muncitori sute de mii de tineri si care va cuprind în Braşov au urcat drumul până la de curând milioane de tineri. Făcând Poiana, pentru a asista la acesta în sport, trebuie să ne gândim că ne întă treceri sportive. La ora 10 diminea- tim sănătatea, curajul, devenind căliţi Tovarăşul GH. Vidraşcu, preşedintele Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri, înmânând premiul Evei Vass (Cluc) câştigătoarea probei de 3000 m. Da, concurenţii s’au încolonat şi în sunetele fanfarei au pornit spre start. întreg drumul era frumos pavoazat cu placarde, steaguri, lozinci mobi,lizatoare şi arcuri din ramuri de brad. Salutul adresat concurenţilor de tov. Anton Moisescu, vice-preaşedinte al Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport In cadrul festivităţii de deschidere a luat cuvântul tov. Artiste Constantin din partea Comitetului Judeţean U. T. M. Braşov, după care tov. Anton Moisescu, vice-preşedinte al Comitetului pentru Cultură Fizică şî Sport, salutăndu-i pe finalişti a spus: „Astăzi se desfăşoară finalele marei competiţiuni de masă Campionatul Popular de Cros pe Schi. Noi privim cu mândrie pe aceşti 171 de fînalişti, reprezentând zecile de mii de muncitori din fabrici şi uzine, ostaşi, ţărani muncitori şi elevi, care au luat parte la această mare întrecere sportivă. Răsunetul pe care l-a avut această competiţie în rândurile largi ale tinereş d-lui muncitor a dovedit încă odată justeţea politicii Partidului nostru şi ajutorul pe care îl dă pentru desvoltarea sportului de masă. Este bine, ca și de data aceasta să ne reamintim de ceea ce a fost sportul în trecut. De la cele câteva zeci de cluburi, am trecut acum la făurirea sportului de mase, care, după exemplul luminos al Uniunii Sovietice, angrenează pentru a duce de râvnă munca şi gata oricând să fim luptători dârji pentru pace La ora 11 s-a dat plecarea. Concurenţii au pornit în serii de câte trei, la intrevale de 30 secunde. Această distanţă de timp a evitat inghesuielile şi ciocnirile şi a contribuit in bună măsură ca întrecerile să se poată desfăşura in condiţiuni favorabile. S-au înregistrat următoarele rezultate: Catly (fete) 2.000 metri 31 concurente Campioană: Strebeli Iolanda (Baia Mare) 17 min. 20 sec.; 2) Costin Magda (Cluj) 19 min. 37 sec.; 3) Simon Julia (Cluj) 19 min. 46 sec.; 4) Solt Ritta (Sibiu) 19 min. 55 sec.; 5) Baican Viorica (Prahova) 20 min. 23 sec.; 6) Streja Elena (Turda) 20 min. 40 sc.; 7) Hogea Eugenia (Câmpulung) 20 min. 59 sec.; 8) Weidenbrecher Hella (Braşov) 21 min. 16 sec.; 9) Sima Marcela (Someş) 21 min. 43 sec.; 10) Gedeon Ritta (Nasăud) 22 min. 02 sec Cat. VI (fete) 30 000 metri 32 concurenta Campioană: Vass Eva (Ciuc) 23 min. 12 sec.; 2) Duculescu Florica (Ilfov) 23 min. 56 sec.; 3) Schiell Maria (Sibiu) 23 min. 58 sec.; 4) Popa Georgeta (Prahova) 21 min. 39 sec.; 5) Stoian Elena (Brașov) 26 min. 26 sec ; 6) Csamer Margareta (Târnava Mare) 26 min. 47 sec.; 7) Batter Irma (Odorheiu) 27 min. 13 sec.; 8) Nisoiu Ileana (Câmpulung) 27 min. 22 sec.;’9) Covaci Iulia (Someş) 27 min. 47 sec.; 10) Ştefan Gertruda (Severin) 28 min. 17 sec. Cat. IEI (băeţi) 4,090 Esetra, 51 concurenţi Campion: Pascu Ion (Năsăud) 22 min 45 sec.; 2) Lenţ Niculae (Prahova) 23 min. 07 sec.; 3) Făgădău Dumitru (Timiş) 24 min. 24 sec.; 4) Sologan Petru (Ciuc) 24 min. 28 sec.; 5) Prodan Valentin (Cluj) 24 min. 32 sec.; 6) Voivetzki Grigore (Câmpulung) 24 min. 34 sec.; 7) Sipoş Alexandru (Valea Jiu. (Continuare în pag. 4 col. 6—7) „SĂPTĂMÂNĂ PRIETENIEI ROMANOBULGARE“ Oamenii muncii din ţara noastră se pregătescsă sărbătorească «Săptămâna Prieteniei Romăno-Bulgare», care va avea loc intre 1—8 Martie. Acest eveniment important al săptămânii in curs este menit să însemne un nou şi minunat prilej de cimentare a legăturilor de prietenie dintre cele duă popoare vecine care merg, împreună, pe drumul construirii socialismului. «Săptămâna Prieteniei Româno- Bulgare» este pentru noi o fericită ocazie de a cunoaşte mai bine şi de a admira realizările vrednicului popor bulgar, care, cu o mare şi puternică însufleţire, a pornit să reconstruiască tot ceea ce a transformat in ruine cel de al doilea război mondial şi să-şi făurească un viitor mai bun si mai fericit pentru clasa muncitoare. «Săptămâna Prieteniei Române. ■Bulgare», manifestările care vor avea loc in toate domeniile vor fi prilej de cunoaştere reciprocă a succeselor obţinute de oamenii muncii din cele două republici surori în munca neobosită pentru construirea socialismului. In momentul de faţă, când aţâţătorii la un nou război caută să învrăjbească popoarele unul împotriva celuilalt, manifestarea aceasta de sinceră şi frăţească prietenie vine să însemne o puternică lovitură dată imperialiştilor şi, in acelaş timp, o contribuţie importantă la lupta crâncenă a popoarelor lumii pentru apărarea păcii. In cadrul acestei săptămâni, o delegaţie culturală, condusă de preşedintele Comitetului pentru ştiinţă, artă şi cultură al R. P. Bulga(Continuare in pag. 4 col. 5) In toată ţara, tinerii muncitori se întrunesc în entuziaste meetsniţtsti, urmând exemplul tovarăşilor lor de la „Sovromtractor“ Mereu sosesc noi propuneri pentru înfiinţarea complexului polisportiv G.M.A. IAcţiunea tinerilor muncitori de la Sovromtractor-Braşov, aţi produs un mare entuziasm in rândurile tinerilor muncitori, ţărani muncitori, elevi şi ostaşi din toata ţara. In fiecare oraş, au avut loc meetinguri, prin care tinerii şi-au exprimat adeziunea pentru înfiinţarea complexului sportiv „Gata pentru muncă şi apărarea Republicii Populare Române”. ” Pretutindeni, numeroşi sportivi şi-au luat angajamentul de a se pregăti cu atenţie pentru a participa la această mare competiţie factor activ m munca pentru întărirea fizică atinerilor muncitori din ţara noastră, iată, câteva din corespondenţele primite: Ţesătoarea Gall Verona, una dintre cele mai bune atlete din fabrică și-a luat angajamentul de a participa împreună cu tovarășele ei de (Continuare în pag. 3 col 4—5) Muncitorii dîn Sfântu Gheorghe cer înfîințarea complexului G. M. A. SF. GHEORGHE. (Prin telefon).— rîlor muncitori dela Sovromtractor La fabrica de textile „Gh. Doja’’ a Brașov, avut loc Sâmbătă 25 Februarie o „Complexul GMA — a spus tov serbare sportivă la care au pârtiei- ~T v.naiua 1° desvoltarea „„„ . m ., , fizica a tinerilor muncitori ahi ţara pat peste 800 de muncitori. ____ . _ . . . . . . T noastra, călirău-i în spiritul luptei Luând cuvântul tov. Lusting, a pentru apărarea păcii şî construirii ■ a arătat însemnătatea moţiunii tine. socialismului în ţara noastră”. ifomira Iuțim ggewlH»wage /im. ta-A ■ .----------------------------------------------------------------------------- - , _____________________________________________________,'77 ^Luptăm pentru pace, căci numai în timp de pace putem ajunge la succese trainice în toate domeniile Un foarte semnificativ aspect al Se apropie „Ziua internaţională acese trainice în toate domeniile, victoriei echipei femenine de tenis de femeii” care în toată lumea trebue să Am convingerea că toţi sportivii din masă a Republicii Populare Române se transforme într’o măreaţă şi impu- ţara noastră gândesc la fel cu mine, la campionatele mondiale din acest nătoare manifestaţie pentru pace. Toa- In turneul pe care îl voi face în organ, este faptul că această victorie are femeile, toate mamele, trebue să sele din provincie cu echipa RPR, nici fost obţinută sub semnul luptei pen- lupte din toate puterile ca să ferească un moment nu voi înceta să fiu o luptru pace, pe care o duc cu neîntrecit de război pe copiii noştri. tătoare activă pentru pace. Pacea netă dârzenie, oamenii muncii din tu- Şi eu, alături de toţi sportivii Re, este scumpă. Trebue de aceea să fim mea întreagă. In lupta aceasta sunt publici Populare Române şi de toate în primele rânduri ale luptei pentru angrenaţi miLoane de oameni simpli femeile din lume, voi lupta din toate Pace, pentru libertate şi progr.s, care alcătuesc lagărul păcii şi demo- , ,ocraţici, în fruntea căruia se află mai pUterile mele pentnu la Pacea Sa nu Angelica RozeanU rea Uniune Sovietică. Refacerea şi mai fie ameninţată. Căci numai dacă Campioană mondială de tenis desvoltarea noastră sunt condiţionate va fi pace, vom putea ajunge la su.: de masă de pace, pentrucă numai în pace n® putem construi un viitor fericit şi pu- Sportivi aleşi în Comitetul de Luptă pentru Face tem munci cu spor pentru făurirea sa . — -a— • „. TM cianismului, întreprinderea de Arte ChaS&ce Aşa cum au subliniat reprezentanţii „DobroţeailU Gher£3l a tuturor ţărilor participante la campionatele mondiale de tenis de masă de Zilele trecute, după terminarea la tineri sportivi, UTM-işti conştiinţa Budapesta pacea este posibilă. Tot crului, muncitorii tipografi dela întrecioşi şi devotaţi clasei muncitoare, astfel cum la Bucapesta, într’o atprinderea Arte Grafice „Dobrogeanu Au fost aleşi ca membri în Comitetmosferă prietenească, zeci de sportivi Gherea”, din Capitală, s’au adunat următorii tovarăşi : au concurat împreună într’o mare într’un mare meeting pentru a alega Tov. Mitrosl Jeen, secretarul sindicompetiţie, oamenii din toate colţurile Comitetul de Luptă pentru Pace. catului, jucător de şah şi tenis de pământului şi-ar putea întinde cu Luând cuvântul tov. Munteanu Dumaeg. tov. Ionescu Vasile, muncitor, drag mâinile dacă un număr" restrâns mitru, aminteşte situaţia internaţiona- portar al echipei de football , tov. Găde duşmani ai libertăţii şi democraţilă în momentul în care iau fiinţă Comanutin, secretarul organizaţiei de ei, n’ar creta o stare de psihoză răzmitetele de luptă pentru pace şi a bază UTM şi tov. Moraru D-tru, resp. boinică. Iată sarcinile care revin în această organizatorie UTM Pentru noi sportivii, Pacea reprezin- luiptă Uniunii Tineretului Muncitor Muncitorii de la întreprinderile Arte lă climatul firesc şi necesar în care şi Organizaţiilor Sportive Grafice „Dobrogean- Gherea” din Caeste posibil progresul nostru. Cu cât „Aceste organizaţii au sarcina de ca pitală, privesc cu multă încredere Cine ridicăm mai sus în erarh la valori, mobiliza şi de-a forma un tineret sănămitetul de Luptă pentru Pace care valor sportive, cu atât simţim mai mult jot din punct de vedere fizic şi moral, putea duce la bun sfârşit sarcina care nevoia de pace. faPt de-a întări şi apăra Republica i-a fost încredinţată. Războit:] înseamnă nedreptate, cru- Populară Română”. zime, distrugere. Ca femeie şi sportl- Intr’o atmosferă entuziastă, sunt a- DUMITRU MORARU vă, urăsc războiul. Ieşi în Comitetul de Lupă pentru Pace coresp. voluntar X . c O VICTORIE DE SERIMĂ A SPORTIVILOR NOȘTRI FRUNTAȘI I---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- “ ECHIPA DE LUPTE A R.P.R. A ÎNTRECUT FORMAȚIA R. CEHOSLOVACĂ CU 5-3 Duminică in reuniunea internaţională de lupte fruntaşii sportivi din ţara noastră au reuşit sa aducă prin elanul şi temeinica lor pregătire tehnică o însemnată victorie Patriei noastre. Echipa naţională de lupte a înscris astfel pe răbojul tot mai bogat în minunatele realizări ale sportului care înfloreşte în Republica Populară Română — un nou şi valoros succes. . . Succesul obţinut de echipa naţională de lupte a umplut de bucurie inimile tinerilor sportivi de pe întreg cuprinsul ţării Cere au văzut în reuniunea sportivă de eri — o manifestare de prietenie intre sportivii a două ţări care luptă activ pentru Pace şi pentru construirea socialismului.______ Aspecte Sala Giuleşti era arhiplină, când reflectoarele şi-au aprins luminile revărsându-le pe podiumul, unde urmau să se desfăşoare luptele din cadrul întâlnirii romăno-cehoslovace. In rândul spectatorilor puteai întâlni muncitori veniţi să-şi încurajeze tovarăşii de muncă care reprezentau culorile Republicii noastre, ostaşi, elevi, studenţi şi sportivi de frunte ai ţării din lotul de atletism. In masa compactă a celor mulţi care bătuseră drumul până la sala Ciuleşti, nu lipseau nici tinerele vlăstare ale Republicii noastre, pionierii ale căror cravate roşii, ieşeau şi mai mult în relief în bătaia strălucitoare a luminii. Aplauzele calde ale spectatorilor întâmpină apariţia celor două echipe Cehoslovacii sunt echipaţi în roşu iar românii in albastru.. Freamătul sălii se topeşte lăsând foc unei tăceri impresionante. Acordurile imnului Republicii Populare Române răsună puternic făcând să vibreze nu numai inimile luptătorilor noştri, care aşteaptă să- şi mascare forţele cu prietenii noştri cehoslovaci, dar şi inimile tuturor ceilor prezenţi. Aceeaş emoţie se citeşte şi pe faţa tuturor câm în incinta arenei se aud, grave, primele măsuri ale imnului R. Cehoslovace. Apoi prăsuna imnul Marei Ţări a Socialismului, care umple de bucurie şi nădejde inimile tuturor celor prezenţi. Ascultând Imnul Sovietic toţi cei de faţă îşi îndreaptă gândurile lor de admiraţie şi recunoştinţă către marele conducător al oamenilor muncii de pretuindeni, I. V. Stalin, datorită căruia atât poporul nostru cât şi cel cehoslovac au putut fi eliberate. Apoi vorbeşte tov. Ion Gruia din partea reprezentativei noastre, care în cuvinte calde arată că întâlnirea sportivă dintre Republica noastră şi Republica Cehoslovacă este o consecinţe firească a relaţiilor de prietenie dintre cele două ţări unite in lupta pentru apărarea păcii. Tov Ierabik Frantisek conducătorul lotului cehoslovac spune: „Noi facem sport nu numai pentru perfecţionare şi performanţe dar şi pentru a ne întări în munca pentru construirea socialismului’’. Se schimbă apoi fanioanele şi luptătorii vin unii spre alţii, strângându-şi mâinile. Reprezentanţii noştri oferă prietenilor cehoslovaci bucheţele cu violete primăvăratece ca şi ziua luminoasă şi caldă de afără. Luptătorii coboară apoi, lăsând „salteaua” liberă pentru prima întâlnire: Kronowetter-Târziu. Echipa noastră debutează cu succes căci Târziu reuşeşte să-şi apropie, victoria la puncte. Kronowetter, deşi învins, este primul care îşi îmbrăţişează adversarul. Tozser Josif al doilea reprezentant al Republicii noastre, întâlneşte un adversar redutabil în persoana cehului Pissa Irjî, ale cărui ,,poduri’’ îl salvează din multe situaţii dificile. Publicul răsplăteşte cu aplauze însufleţite admirabila metodă de apărare a luptătorului cehoslovac, metodă însuşită de la luptătorii sovietici. Reprezentativa noastră conduce mereu şi de la partidă la partidă creşte speranţa in victorie. Cu o admirabilă combativitate, Popescu Ion, face „zile grele” adversarului său. Dar două „avertismente’’ date luptătorului nostru se dovedesc hotăritoare pentru soarta partidei, şi victoria e atribuita,ust, cehoslovacului Kurz Bohumil. Decizia este primită cu aplauze puernice de publicul nostru, care co. ■edeşte astfel obiectivitate şi un deosebit de desvoltat 'simţ al sporivităţii. . . ' Şî întâlnirile continua, urmărite cu deosebită încordare de spectatori. Multî din ei, au bătut pentru primci oară drumul la lupte în dimineaţa aceea zâmbitoare de îrbrr.ccard. Dar niciunul nu a regretat excursia până în cartierul GfuLşLlor, căci au avut prilejul să vana un sport nov., partide disputate şi luptători bine pregăti i. Poate singurul regret al celor de faţă a fost numai întâmplarea că nicio intaurire nu s’a terminat prin „tuş”, echivalentul knok-out-ului la lor.— dar, oricum, noi credem că în timpul reuniunilor viitoare entuziaşti, spectatori ai luptelor, vor avea ■, numărat? ocazii de a asista şi la „tuş”-uri executate după toate rs. (Cutate artei. Căci, cum spunea muncitorul Kis Vasile de la Uzinele Chimica Turda, care asistase pentru prima oară Ic o reuniune de lupte, „sportul aceste este frumos şi trebue practicat de cât mai mulţi muncitori”. Aceleaşi gânduri le-am intălnit ş la fruntaşi■ atletismului nostru, lor Moina şî Gurău. Veniseră în treningurile lor albastre, împreună cu ceilalţi atleţi l-am urmărit din când în când cu privirea şi i-am surprins totdeauna urmărnd cu multă încredere luptele de pe „saltei”. Ne-au spus la sfărşitul reuniunei: „Nu mai vazuserăm lupte de acestea până acum, dar de azi înainte vom merge la toate întâlnirile. Reprezentanţii noştri s’au dovedit a fi bine pregătiţi şi victoria lor est meritată. Izbânda lor constituie pentru noi un îndemn în viitoarele intrigeri internaţionale unde ne _ vom strădui să aducem noi victorii Republicii noastre dragi”. Întâlnirea a luat sfârşit. Reprezentanţii noştri au piteat cu cinci victorii iar cehoslovacii cu trei. Dar pentru toţi care au asistat sau au luptat Duminică la Giuieşti. (Continuare în pag■ 3 col. 1—2—3) Echipa R. P. R. înaintea Întâlnirii cu reprezentativa R. Cehoslovace. O fază din întâlnirea Nicolae Popovici (R.P.R.) — Soika Ludvig (CSR). De curând sa terminat consfătuirea preşedinţilor Comitetelor pentru Cultură Fizică şi Sport, a responsabililor sportivi CSJ şi UTM in cadrul căreia a fost prelucrată noua formă organizatorică a mişcării de cultură fizică şi sport din ţara noastră. După această consfătuire, au avut loc la Confederaţia Generală a Muncii, la Comitetul de Cultură Fizică şi Sport şi la Uniunea Tineretului Muncitor şedinţe de lucru cu delegaţii respectivi. La aceste şedinţe s-au analizat sarcinile concrete ce revin forurilor de mai sus pentru a traduce în fapt cuvintele Hotărîrii Biroului Politic al C.C. al PMR asupra desvoltării şi stimulării continue a culturii fizice şi sportului. Astfel, la şedinţa ţinută la Confederaţia Generală a Muncii obiectivul principal al discuţiilor l-a constituit formarea noilor asociaţii sportive, precum şi formarea colectivelor sportive din Întreprinderi. Nu au trecut decât trei zile de la terminarea acestei şedinţe şi iată că în Capitală a şi luat fiinţă primul colectiv: este primul colectiv sportiv din Republica Populară Română, în noua forma de organizare a mişcării sportive. La Departamentul Aprovizionării Armatei Tinerii sportivi de la Departamentul Aprovizionării Armatei au urmărit, ca şi tinerii muncitori de pe întreg cuprinsul ţării, cu un viu interes lucrările Consfătuirii ce a avut loc în Capitală. Vestea noii forme organizatorice a mişcării de cultură fizică şi sport le-a umplut inimile de bucurie. Ei ştiau că, pa drumul nou ce se deschide acestei activităţi, munca lor de pe terenul de sport va propăşi, va deveni zi de zi tot mai intensă. Iată de ce atunci când s-a anunţat şedinţa plenară de constituire a colectivului sportiv nu a fost nici un tânăr, nici o tânără — ba chiar şi mulţi dintre cei cărora le cărunţiseră părul — care să nu fi simţit o mare bucurie. La ora cinci în sala de şedinţe cu greu mai puteai găsi un loc. Au venit acolo muncitorii de la ateliere şi garaje, funcţionarii şi tehnicienii Departamentului, dornici să participe cu toţii la acest important eveniment din viaţa instituţiei. Alegerea comisiei de organizare In aplauzele celor veniţi la această festivitate, a fost ales prezidiul activ al şedinţei, compus din tovarăşii Velicu şi Marcol, din partea asociaţiei Spartak, Parmac Gheorghe din partea organizaţiei de Partid, director Băcăoanu, (Continuare în pag. 4 col. 4—5) În cadru! Asociaţiei SPARTAC A LUAT FIINŢĂ PRIMUL COLECTIV SPORTIV DE ÎNTREPRINDERE Asistenţa în timpul şedinţei. O ACŢIUNE DE POPULARIZARE A SPORTULUI SOVIETIC LA CONSTANŢA Pentru a contribui la ridicarea nivelului tehnic şi cultural al sportivilor, comitetul Judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport,Constanţa, a organizat o conferinţă urmată de un festival artistic,sportiv, la cadrul conferinţei, tov. LUCIA TARLA din partea comitetului Judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport a vorbit despre „CULTURA FIZICA SI SPORTUL IN U. R. S. S.“. SPORTIVII DE LA MINELE „BAIŢA“ BIHOR AU FORMAT O BRIGADA DE MUNCA O SECŢIUNE DE ASISTENTA MEDICO-SPORTIVA, PE LANGA COMITETUL JUDEŢEAN G. F. S.-BACAU Problema sănătăţii şi a îngrijirii Astfel, în afara cursurilorde medicină medicale a sportivilor, constituie unul sportivă, s-a fixat un program care predin principalele obiective ale Comite- vede controlul sănătăţii celor peste 50 titlui Judeţean pentru Cultură Fizică şi de elevi care frecventează aceasta Sport din Bacău, care datorită unei şcoală munci perseverente a reuşit, cu sprijin Totodată s a întreprins^ o vie anul secţiei sanitare a Comitetului Pro-Unic pentru asigurarea asistenţei rovizoriu, să pună bazele unei rodni medicale a sportivilor. Pe aceasta linie, se activităţi medico-sportive, prin înfiin- va deschide în curând o secţie de atarea unei şcoli de specialitate asistentă medico-sportivă. Prima acţiune întreprinsă în aceasta ’inTAV niMITPIn direcţie, este controlul sănătăţii viitoa- OCIAV. UIMNRIU relor cadre tehnice ale sportului local, corespondent LA TR. SEVERIN FUNCŢIONEAZĂ ŞCOLI DE ARBITRI DE VOLEI ŞI HANDBAL pentru a ridica noi cadre tehnice. rezolve această lipsă prin ridicarea de noi mitetul pentru Cultură Fizică şi Sport cadre. Tr Severin, a hotărît înfiinţarea unor Dar este absolut necesar ca aceste şcoli de arbitri pentru volei şi handbal, cursuri să nu fie frecventate numai de La aceste cursuri participă elevi şi eleve elevi ci şi de muncitorii sportivi, astfel de la şcolile medii şi tehnice profesionale ca după terminarea cursurilor să se solu. din oraşioneze problema cadrelor tehnice atât în *«• '«■■■»»« ““«■» •**" * pentru Cultură Fizică şi Sport din Turnu r. SULTZ Severin care a găsit de cuviinţă să re. corespondent ELEVII DIN TECUCI FAC DEMONSTRAŢII SPORTIVE IN SATELE DIN JUDEŢ In continuarea campaniei de popula- gimnastică la aparate şi întâlniri de uzare a sportului în rândul ţărănimii box, la care au luat parte UTMişti muncit mic, Comitetul pentru Cultură Liceului de Băeţi din Tecuci. Fizică şi Sport-Tecuci a organizat im Căminul Cultural din Tălpigi, imepreună cu echipa elevilor, un reuşit si a desfăşurat acest program, a fost festival sporii, în comuna Tălpigi ,fin neîncăpător pentru marele număr de judeţul Tecuci, ţărani muncitori dornici de a asista la Programul a început cu o conferinţă aceste demonstraţii, despre „Viaţa colhoznicilor din URSS‘‘, V. IONESCU după care au urmat demonstraţii de corespondent La minele din Băiţa, jud. Bihor, a luat fiinţă de curând un cerc sportiv. Conştienţi de importanţa realizării şi depăşirii Planului de Stat pe 1950, sportivii cercului din Băiţa s-au organizat într-o brigadă de muncă formată din tinerii UTM-işti Bortos Ioachim. A urmat apoi un program, compus din coruri, dansuri româneşti şi sovietice şi demonstraţii de gimnastică, executate de ansamblurile Şc. Profesionale CFR, Palas şi STAEF. Au asistat peste 1000 de muncitori de la întreprinderile din localitate. ARANISANIAN coresp. voluntar Stanciu Iulius, Rabat Ludovic și Klein Ioan. Brigadierii și-au luat angajamentul de a entribui din toate puterile lor la realizarea Planului de Stat. VETES1 OSCAR coresp.