Sportul Popular, iunie 1950 (Anul 6, nr. 1678-1694)
1950-06-01 / nr. 1678
A ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURA FIZICA SI SPORT DE PE LANGA CONSILIUL DE MINISTRI SI AL CONFEDERATIEI GENERALE A MUNCII Joi 1 iunie 1950 Anul 'fl — Mr. 1678 8 pagini Lei 5 ZIUA INTERNAŢIONALA I A COPILULUI 1 Iunie, Ziua Internaţională a Copilului este pentru prina oară sărbătorită in lumea întreagă într’un cadru înălţător de toţi oamenii cinstiţi şi iubitori de pace. Această zi închinată tuturor copiilor de pe tot globul pământesc ia un caracter de luptă dârză pentru pace, pentru fericirea şi viitorul lor luminos. Există însă mare deosebire între viaţa şi condiţiile de muncă, de învăţătură şi de desvoltare a copiilor cari trăesc în mizerie şi nenorocire în ţărileimperialiste şi perspectivele măreţe ale milioanelor de copii cari sunt educaţi în Ţara Socialismului Victorios şi în ţările de democraţie populară, în spiritul internaţionalismului proletar. Acolo, unde conducerea statului este în mâna burgheziei şi a imperialiştilor aţâţători la război, copiii au o viaţă nenorocită plină de suferinţe şi de lipsuri din cauza contrazicerilor sistemului capitalist. Părinţii fiind crunt exploataţi, neavând mijloace materiale şi nici un fel de sprijin din partea statului capitalist, sunt nevoiţi să-şi trimită copiii la munca, cu un salariu mizerabil pentru cele 10—12 ore pe zi pe care treime să le muncească din greu fără nici o pregătire profesională. Unii copii devin vagabonzi, neştiutori de carte, şi colindă flămânzi străzile metropolelor. Anii de ucenicie sunt petrecuţi în cele mai proaste condiţiuri şi devin o amintire tristă în viaţa muncitorului exploatat. Nu de mult, pe străzile Parisului mii şi mii de copii au manifestat pentru pace cerând posibilitatea de a fi timiş la învăţătură. La Chicago, mamele sunt nevoite să-şi pună în vânzare copiii, întrucât nu-i pot întreţine. In Spania, în Grecia, în Vietnam şi în India, copiii trăesc într’o mizerie de nedescris, fiind lipsiţi de cele mai elementare condiţiuni de higiena. In Italia cornii sub 10 ani lucrează în mine, 2 milioane de copii între 6 şi 9 orz simt fără şcoală, locuind în magazii insalubre. In Iugoslavia condusă de călăul Tito, situaţia copiilor este şi mai gravă. Copiii cari în ţările capitaliste au totuşi posibilitatea trecând peste mari greutăţi să studieze, după terminarea şcolilor rămân fără utilizare, fără nici o perspectivă în viaţă. Cât de impresionant exprimă filmul sovietic ,,Ei au o patrie” bestialitatea şi mârşăvia capitaliştilor faţă de copii. Acest film cu o putere de convingere extraordinară arată atitudinea omului sovietic faţă de copil, care reprezintă capitalul cel mai preţios în ţara socialismului, în vreme ce capitaliştii vor să întrebuinţeze copiii sovietici ca paraşutişti contra patriei lor, izolându-i de familie şi de patrie. In Uniunea Sovietică copiii sunt cadrele viitorului, pentru înflorirea societăţii comuniste pe care o construesc părinţii lor. Statul Sovietic, are o deosebită grije pentru educarea şi creşterea milioanelor de copii, care sunt întăriţi moraliceşte şi fiziceşte în şcoli speciale, profesionale şi sportive. Copiii sovietici de la 9 la 14 ani, încadraţi în organizaţia pionierilor, sunt educaţi în spirit comunist, pentru a deveni patrioţi înflăcăraţi, devotaţi cauzei lui Lenin şi Stalin, luptători hotărîţi pentru PACE, PROGRES şi COMUNISM. Jdanov spunea despre copii: „Ca nişte flori ale unei grădini minunate înfloresc aptitudinile şi talentele copiilor noştri sub soarele grijii părinteşti a lui Stalin”. In spiritul învăţături tovarăşului Stalin, în Uniunea Sovietică şi în ţările de democraţie populară grija pentru educarea tineretului a devenit o preocupare importantă pentru Partid şi Guvern. Mii şi mi de creşe, cămine şi colonii de vară stau la dispoziţia copiilor, asigurându-le o desvoltare sănătoasă şi multilaterală. Femeia poate să lucreze liniştită în uzină, pe câmp sau la birou în timp ce copilul este îngrijit la eresa întreprinderii, controlat de medici, educatoare şi profesori. Milioane de femei din lumea întreagă luptând pentru pace apără şi interesele tineretului. Ele nu vor răsboi. Ele urăsc din adâncul sufletului pe aţâţătorii la un nou măcel şi sunt hotărîte să lupte din răsputeri contra imperialismului araglo- american. In Uniunea Sovietică in timpul ocupaţiei histerate pionierii educaţi în spiritul dragostei de patrie au luat parte la acţiunile eroice ale partizanilor. In satul Pocrovscoie din regiunea Stalin un grup de pionieri a depozitat armament capturat de la nemţi. Toti aici îi ascundeau şi îngrijeau pe ostaşii sovietici răniţi. In Republica Populară Română Partidul Muncitoresc Român a pregătit condiţiunile pentru creşterea unei generaţii noi, călăuzindu-se după experienţa Uniunii Sovietice. Marele dascăl al proletariatului, Marx, spunea că tineretul trebue să primească o educaţie multilaterală, o educaţie tehnică, intelectuală şi fizică. In ţara noastră o serie de şcoli profesionale stau la dispoziţia copiilor pentru a obţine o calificare profesională tehnică. In urma reforrrei învăţământului, programaanalitică nu mai este încărcată cu probleme abstracte, ci fiecare lecţie este legată de realitate, de practică. Cultura fizică şi sportul au devenit un mijloc de educare în cadrul şcolilor şi a organizaţiilor de pionieri, mii şi mii de copii practică sportul. In şcoli au fost organizate cercuri sportive, unităţi organizate pentru practicarea sportului. Mulţi eopii învaţă în şcolile tehnice sportive. Gradul F. G. M. A. „pregăteşte tineretul pentru obţinerea insignei G.M.A.”. Acesta are scopul de a asigura o corectă desvoltare fizică a tinerilor prin atragerea lor în practicarea regulată a culturii fizice şi a sportului. Tineretul întărit fiziceşte poate să participe cu forţe întărite şi cu un moral ridicat în lupta pentru pace şi pentru întărirea lagărului antiimperialist. Nu demult a fost construit Palatul Pionierilor înzestrat cu sală de gimnast’-* bazin de înot, săli de conferinţe, unde vor putea asimila învăţăturile şi cunoştinţele necesare desvoltării lor viitoare. 1 Iunie, Ziua Internaţională a Copilului este ziua de luptă şi de trecere în revistă a forţelor păcii şi progresului, contra aţâţătorilor la un nou răsboi, contra reacţiunii şi întunericului. In această zi, femeile şi copiii din toate ţările lumii vor protesta contra răsboiului şi vor dovedi că sunt destul de tari şi de hotărîţi să-şi apere fericirea şi viitorul copiilor şi pacea celor ce muncesc. Proletari ’dirt toate ţarile, uniţi-va ! O VIAŢĂ fericită! PENTRU COPIII REPUBLICII NOASTRE ! Copiilor — acestui preţios tezaur al Patriei noastre — le este asigurată as- j tăzi, datorită sprijinului şi în- J drumării Partidului Muncito- resc Român, o viaţă sănătoa- J să şi liniştită, plină de fericirea de a creşte într’o ţară ce pă- z seşte spre socialism. „ Priviţi figurile pline de veselie ale acestor copii şi veţi înţelege toată fericirea lor de a putea creşte în soare şi lumină, îngrijiţi şi apăraţi de orice uneltiri criminale. Dorinţa lor de a trăi liniştiţi, dorinţă care poate fi citită pe figurile Ior vesele, consiliu« o dovadă limpede că ei vor să trăiască o viaţă senină, ferită de ororile războiului. Copiilor le place soarele, le place aerul. Aşa încep ei să îndrăgească sportul. In timpul lor liber, ledru- [ maţi de profesori, ei îşi des- I Voltă armonios mintea şi j . trupul. Câteodată, îi veţi ve- I dea în faţa tablelor de şah, j căutând să deslege miile de I probleme pe care le pun in faţa lor cele 64 pătrăţele, iar j alte ori îi veţi vedea pornind * cu însufleţire în excursii pen- j tru a se recreea şi a admira j frumuseţile naturii. j Aşa cresc, aşa se desvoltă l' copiii din scumpa noastră Pa- Jrie, devenind tineri vânjoşi şi sănătoşi, gata pentru muncă şi apărarea Republicii Populare Române. * , Marea Adunare Naţională a votat legea Codului Muncii ani dimineaţa s-a deschis cea de-a X-a sesiune ordinară a Marei Adunări Naţionale, în prezenţa Prezidiului, în frunte cu prof. dr. C. I. Parhon, a membrilor Guvernului, în frunte cu dr. Petru Groza, tov. Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, I. Chişinevschi, Chivu Stoica şi Lotar Rădăceanu. După cuvântul de deschidere al prof. dr. C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi a tov. Marin Florea Ionescu, secretarul Prezidiului, s-a trecut la alegerea biroului Marii Adunări Naţionale, fiind aleşi următorii : tov. gen. maior Const. Doncea, preşedinte, tovarăşii Mihai Mutic, Elena Tudorache şi Iuhasz Ludovic, vicepreşedinţi, tovarăşii Dumitru Hagiu, Marinescu Bădica, Mihalca Eliza şi Gheorghe Găinăţ secretari. Marea Adunare Naţională a luat în discuţie proectul de lege pentru ratificarea unor decrete date de Prezidiul Marii Adunări Naţionale şi proectul de lege al Codului Muncii. In şedinţa de luni după amiază, după ce comisiile pentru problemele sociale şi juridice şi-au prezentat raportul asupra proectului de lege al Coduluiuncii s-a trecut la discuţia generală. Luând cuvântul tov. Gh. Apostol, preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii, a arătat că proectul de Cod al Muncii este un eveniment de mare importanţă pentru poporul nostru muncitor. El este rezultatul firesc al luptelor clasei muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare, condusă de Partidul Comunist Român“. „Proectul de Cod al Muncii — a spus tov. Gh. Apostol — lichidează legislaţia burghezo - moşierească, consacră cuceririle politice ale clasei muncitoare şi asigură reglementarea juridică a muncii socialiste in tara noastră". Tov. Gh. Apostol face apoi o amplă analiză a situaţiei politice şi economice în trecutele regimuri burgheze, când legislaţiile erau alături de Constituţie instrumente de asuprire în mâna claselor dominante. Clasa muncitoare din ţara noastră, sub conducerea P.C.R. a luptat cu hotărîre împotriva stăpânilor moşieri şi burghezi, şi în acelaş timp şi împotriva trădătorilor social-democraţi de dreapta. „După 23 August 1944, când ţara noastră a fost eliberată de eroica Armată Sovietică — a spus tov. Gh. Apostol — clasa muncitoare, sub conducerea Partidului său Comunist, reuşeşte să impună primelor guverne, cu majoritate reacţionară, elaborarea de măsuri democratice, prin care drepturile muncitorilor cucerite cu sacrificii de sânge, să fie puse în vigoare, lărgite, iar aplicarea lor asigurată. După ce a fost smulsă puterea politică și economică din mâinile mării burghezii, a fost deschis poporului nostru muncitor drumul lichidării exploatării capitaliste, drumul construirii bazelor socialismului". Tov. Gh. Apostol a făcut apoi analiza acestui proect de legislaţie socialistă a muncii — Codul Muncii — şi principiile pe care a fost aşezat, principii inspirate din legislaţia cea mai avansată din lume — legislaţia sovietică In încheiere, tov. Gh. Apostol a arătat r.ă ,,statornicirea drepturilor prevăzute în Codul Muncii, dă muncitorilor .. şi funcţionarilor din ţara noastră siguranţa zilei de mâine, întăreşte încrederea şi dragostea faţă de regimul de democraţie populară, faţă de Partiul Muncitoresc Român, faţă de scumpa noastră Patrie şi constitue impas înainte în drumul construirii socialismului". La discuţii au mai luat nr.-de numeroşi membri ai Marii Adunări Naţionale, care au arătat deasemeni că proectul de lege al Codului Muncii constitue o victorie de seamă a regimului nostru şi că noul Cod al Muncii va asigura şi va contribui la îmbunătăţirea situaţiei materiale şi culturale a oamenilor muncii din ţara noastră, va contribui la construirea socialismului. După încheierea discuţiei generale la proectul de lege al Codului Muncii şi după votarea lui pe articole, cu modificările făcute de comisiuni, Marea Adunare Națională a trecut la votarea lui în întregime, fiind votat în unanimitate cu 343 bile albe.