Sportul Popular, iunie 1950 (Anul 6, nr. 1678-1694)

1950-06-01 / nr. 1678

A ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURA FIZICA SI SPORT DE PE LANGA CONSILIUL DE MINISTRI SI AL CONFEDERATIEI GENERALE A MUNCII Joi 1 iunie 1950 Anul 'fl — Mr. 1678 8 pagini Lei 5 ZIUA INTERNAŢIONALA I A COPILULUI 1 Iunie, Ziua Inter­naţională a Copilului este pentru prin­a oară sărbătorită in lumea întreagă în­­tr’un cadru înălţă­tor de toţi oamenii cinstiţi şi iubitori de pace. Această zi închinată tuturor copiilor de pe tot globul pămân­tesc ia un caracter de luptă dâr­­ză pentru pace, pentru fericirea şi viitorul lor luminos. Există însă mare deosebire între viaţa şi con­diţiile de muncă, de învăţătură şi de desvoltare a copiilor cari trăesc în mizerie şi nenorocire în ţările­­imperialiste şi perspectivele mă­reţe ale milioanelor de copii cari sunt educaţi în Ţara Socialismu­lui Victorios şi în ţările de demo­craţie populară, în spiritul interna­ţionalismului proletar. Acolo, unde conducerea statului este în mâna burgheziei şi a impe­rialiştilor aţâţători la război, copiii au o viaţă nenorocită plină de su­ferinţe şi de lipsuri din cauza con­trazicerilor sistemului capitalist. Părinţii fiind crunt exploataţi, ne­­având mijloace materiale şi nici un fel de sprijin din partea statului capitalist, sunt nevoiţi să-şi tri­mită copiii la munca, cu un salariu mizerabil pentru cele 10—12 ore pe zi pe care treime să le muncea­scă din greu fără nici­ o pregătire profesională. Unii copii devin vaga­bonzi, neştiutori de carte, şi colindă flămânzi străzile metropolelor. Anii de ucenicie sunt petrecuţi în cele mai proaste condiţiur­i şi devin o amintire tristă în viaţa muncitoru­lui exploatat. Nu de mult, pe stră­zile Parisului mii şi mii de copii au manifestat pentru pace cerând posibilitatea de a fi timi­ş la în­văţătură. La Chicago, mamele sunt nevoite să-şi pună în vânzare copiii, întrucât nu-i pot întreţine. In Spania, în Grecia, în Vietnam şi în India, copiii trăesc într’o mi­zerie de nedescris, fiind lipsiţi de cele mai elementare condiţiuni de higiena. In Italia cornii sub 10 ani lucrează în mine, 2 milioane de copii între 6 şi 9 orz simt fără şcoală, locuind în magazii insalu­bre. In Iugoslavia condusă de călăul Tito, situaţia copiilor este şi mai gravă. Copiii cari în ţările capita­liste au totuşi posibilitatea tre­când peste mari greutăţi să studieze, după terminarea şcolilor rămân fără utilizare, fără nici o perspectivă în viaţă. Cât de impre­sionant exprimă filmul sovietic ,,Ei au o patrie” bestialitatea şi mâr­şăvia capitaliştilor faţă de copii. Acest film cu o putere de convin­gere extraordinară arată atitudinea omului sovietic faţă de copil, care reprezintă capitalul cel mai pre­ţios în ţara socialismului, în vre­me ce capitaliştii vor să întrebuin­ţeze copiii sovietici ca paraşutişti contra patriei lor, izolându-i de fa­milie şi de patrie. In Uniunea Sovietică copiii sunt cadrele viitorului, pentru înflorirea societăţii comuniste pe care o con­­struesc părinţii lor. Statul Sovietic, are o deosebită grije pentru educarea şi creşterea milioa­nelor de copii, care sunt în­tăriţi moraliceşte şi fiziceşte în şcoli speciale, profesionale şi spor­tive. Copiii sovietici de la 9 la 14 ani, încadraţi în organizaţia pionie­rilor, sunt educaţi în spirit comu­nist, pentru a deveni patrioţi înflă­căraţi, devotaţi cauzei lui Lenin şi Stalin, luptători hotărîţi pentru PACE, PROGRES şi COMUNISM. Jdanov spunea despre copii: „Ca nişte flori ale unei grădini minu­nate înfloresc aptitudinile şi talen­tele copiilor noştri sub soarele grijii părinteşti a lui Stalin”. In spiritul învăţături tovarăşului Stalin, în Uniunea Sovietică şi în ţările de democraţie populară grija pentru e­­ducarea tineretului a devenit o preocupare importantă pentru Par­tid şi Guvern. Mii şi mi de creşe, cămine şi colonii de vară stau la dispoziţia copiilor, asigurându-le o desvoltare sănătoasă şi multilate­rală. Femeia poate să lucreze liniş­tită în uzină, pe câmp sau la birou în timp ce copilul este îngrijit la eres­a întreprinderii, controlat de medici, educatoare şi profesori. Milioane de femei din lumea în­treagă luptând pentru pace apără şi interesele tineretului. Ele nu vor răsboi. Ele urăsc din adâncul sufle­tului pe aţâţătorii la un nou mă­cel şi sunt hotărî­te să lupte din răsputeri contra imperialismului araglo- american. In Uniunea Sovietică in tim­pul ocupaţiei hi­ster­a­te pionie­rii educaţi în spiritul dragos­tei de patrie au lu­a­t parte la acţiu­nile eroice ale partizanilor. In satul Pocrovscoie din regiunea Stalin un grup de pionieri a depozitat arma­ment capturat de la nemţi. Toti aici îi ascundeau şi îngrijeau pe ostaşii sovietici răniţi. In Republica Populară Română Partidul Muncitoresc Român a pre­gătit condiţiunile pentru creşterea unei generaţii noi, călăuzindu-se după experienţa Uniunii Sovietice. Marele dascăl al proletariatului, Marx, spunea că tineretul trebue să primească o educaţie multilaterală, o educaţie tehnică, intelectuală şi fizică. In ţara noastră o serie de şcoli profesionale stau la dispoziţia copiilor pentru a obţine o calificare profesională tehnică. In urma re­­forrr­ei învăţământului, programa­­a­­nalitică nu mai este încărcată cu probleme abstracte, ci fiecare lecţie este legată de realitate, de prac­tică. Cultura fizică şi sportul au devenit un mijloc de educare în ca­drul şcolilor şi a organizaţiilor de pionieri, mii şi mii de copii practică sportul. In şcoli au fost organizate cercuri sportive, unităţi organizate pentru practicarea sportului. Mulţi eopii învaţă în şcolile tehnice spor­tive. Gradul F. G. M. A. „pregă­teşte tineretul pentru obţinerea in­signei G.M.A.”. Acesta are scopul de a asigura o corectă desvoltare fizică a tinerilor prin atragerea lor în practicarea regulată a culturii fizice şi a sportului. Tineretul în­tărit fiziceşte poate să participe cu forţe întărite şi cu un moral ridi­cat în lupta pentru pace şi pentru întărirea lagărului antiimperialist. Nu demult a fost construit Pa­latul Pionierilor înzestrat cu sală de gimnast’-* bazin de înot, săli de conferinţe, unde vor putea asi­mila învăţăturile şi cunoştinţele necesare desvoltării lor viitoare. 1 Iunie, Ziua Internaţională a Co­pilului este ziua de luptă şi de tre­cere în revistă a forţelor păcii şi progresului, contra aţâţătorilor la un nou răsboi, contra reacţiunii şi întunericului. In această zi, femeile şi copiii din toate ţările lumii vor protesta contra răsboiului şi vor dovedi că sunt destul de tari şi de hotărîţi să-şi apere fericirea şi viitorul co­piilor şi pacea celor ce muncesc. Proletari ’dirt toate ţar­ile, uniţi-va ! O VIAŢĂ fericită! PENTRU COPIII­­ REPUBLICII NOASTRE ! C­opiilor — acestui preţios­­ tezaur al Patriei noastre­­ — le este asigurată as- j tăzi, datorită sprijinului şi în- J drumării Partidului Muncito-­­ resc Român, o viaţă sănătoa- J să şi liniştită, plină de fericirea­­ de a creşte într’o ţară ce pă- z seşte spre socialism. „ Priviţi figurile pline de ve­selie ale acestor copii şi veţi înţelege toată fericirea lor de a putea creşte în soare şi lu­mină, îngrijiţi şi apăraţi de orice uneltiri criminale. Dorin­ţa lor de a trăi liniştiţi, do­rinţă care poate fi citită pe fi­gurile Ior vesele, consiliu« o dovadă limpede că ei vor să trăiască o viaţă senină, ferită­­ de ororile războiului. Copiilor le place soarele, le place aerul. Aşa încep ei să îndrăgească sportul. In timpul lor liber, ledru- [ maţi de profesori, ei îşi des- I Voltă armonios mintea şi j . trupul. Câteodată, îi veţi ve- I dea în faţa tablelor de şah, j căutând să deslege miile de I probleme pe care le pun in­­ faţa lor cele 64 pătrăţele, iar j alte ori îi veţi vedea pornind * cu însufleţire în excursii pen- j tru a se recreea şi a admira j frumuseţile naturii. j Aşa cresc, aşa se desvoltă l' copiii din scumpa noastră Pa- J­­rie, devenind tineri vânjoşi şi­­ sănătoşi, gata pentru muncă şi­­ apărarea Republicii Populare­­ Române. * , Marea Adunare Naţională a votat legea Codului Muncii ani dimineaţa s-a deschis cea de-a X-a sesiune ordi­nară a Marei Adunări Na­ţionale, în prezenţa Prezidiului, în frunte cu prof. dr. C. I. Parhon, a membrilor Guvernului, în frunte cu dr. Petru Groza, tov. Gh. Gheor­­ghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, I. Chişinevschi, Chivu Stoica şi Lotar Rădăceanu. După cuvântul de deschidere al prof. dr. C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale şi a tov. Marin Florea Ione­­scu, secretarul Prezidiului, s-a tre­cut la alegerea biroului Marii Adu­nări Naţionale, fiind aleşi urmă­torii : tov. gen. maior Const. Don­­cea, preşedinte, tovarăşii Mihai Mutic, Elena Tudorache şi Iuhasz Ludovic, vicepreşedinţi, tovarăşii Dumitru Hagiu, Marinescu Bădica, Mihalca Eliza şi Gheorghe Găinăţ secretari. Marea Adunare Naţională a luat în discuţie proectul de lege pentru ratificarea unor decrete date de Prezidiul Marii Adunări Naţionale şi proectul de lege al Codului Muncii. In şedinţa de luni după amiază, după ce comisiile pentru proble­mele sociale şi juridice şi-au pre­zentat raportul asupra proectului de lege al Codului­­­uncii s-a tre­cut la discuţia generală. Luând cuvântul tov. Gh. Apostol, preşedintele Confederaţiei Gene­rale a Muncii, a arătat că proectul de Cod al Muncii este un eveni­ment de mare importanţă pentru poporul nostru muncitor. El este rezultatul firesc al luptelor clasei muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare, condusă de Partidul Comunist Român“. „Proectul de Cod al Muncii — a spus tov. Gh. Apostol — lichidează legislaţia burghezo - moşierească, consacră cuceririle politice ale cla­­sei muncitoare şi asigură regle­mentarea juridică a muncii socia­liste in tara noastră". Tov. Gh. Apostol face apoi o amplă analiză a situaţiei politice şi economice în trecutele regimuri burgheze, când legislaţiile erau alături de Constituţie instrumente de asuprire în mâna claselor domi­nante. Clasa muncitoare din ţara noastră, sub conducerea P.C.R. a luptat cu hotărîre împotriva stă­pânilor moşieri şi burghezi, şi în acelaş timp şi împotriva trădători­lor social-democraţi de dreapta. „După 23 August 1944, când ţara noastră a fost eliberată de eroica Armată So­vietică — a spus tov. Gh. Apostol — clasa munci­toare, sub conducerea Partidului său Comunist, reuşeşte să impună primelor guverne, cu majoritate reacţionară, elaborarea de măsuri democratice, prin care drepturile muncitorilor cucerite cu sacrificii de sânge, să fie puse în vigoare, lărgite, iar aplicarea lor asigurată. După ce a fost smulsă puterea politică și economică din mâinile mării burghezii, a fost deschis po­porului nostru muncitor drumul li­chidării exploatării capitaliste, dru­mul construirii bazelor socialismu­lui". Tov. Gh. Apostol a făcut apoi analiza acestui proect de legislaţie socialistă a muncii — Codul Mun­cii — şi principiile pe care a fost aşezat, principii inspirate din legis­laţia cea mai avansată din lume — legislaţia sovietică In încheiere, tov. Gh. Apostol a arătat r.ă ,,statornicirea drepturilor prevăzute în Codul Muncii, dă muncitorilor .. şi funcţionarilor din ţara noastră siguranţa zilei de mâine, întăreşte încrederea şi dra­gostea faţă de regimul de demo­craţie populară, faţă de Parti­ul Muncitoresc Român, faţă de scum­pa noastră Patrie şi constitue im­pas înainte în drumul construirii socialismului". La discuţii au mai luat nr.-de numeroşi membri ai Marii Adu­nări Naţionale, care au arătat de­­asemeni că proectul de lege al Co­dului Muncii constitue o victorie de seamă a regimului nostru şi că noul Cod al Muncii va asigura şi va contribui la îmbunătăţirea si­tuaţiei materiale şi culturale a oa­menilor muncii din ţara noastră, va contribui la construirea socia­lismului. După încheierea discuţiei gene­rale la proectul de lege al Codului Muncii şi după votarea lui pe ar­ticole, cu modificările făcute de comisiuni, Marea Adunare Națio­nală a trecut la votarea lui în­ în­tregime, fiind votat în unanimi­tate cu 343 bile albe.

Next