Sportul Popular, iulie 1950 (Anul 6, nr. 1695-1709)

1950-07-01 / nr. 1695

PROLETAR» DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURA FIZICA SI SPORT DE PE LANGA CONSILIUL DE MINISTRI SI AL CONFEDERATIEI GENERALE A MUNCII VI - jir. 1­95 8 PAG­INI 5 LEI Sâmbătă 1 Iulie 1950 S­V­A­1 V­I­V­a îndepărtări­t mai grabnic lipsurile din activitatea cultură fizică şi sport! Aniversarea unui an de la apariţia TM Hotărîrii Biroului flh Politic al C.C. al U . P.M.R. asupra problemei stimu­­l larii şi desvol­ tării continue a fizice şi a sportului a rit un prilej de serioasă a muncii sportive din a de timp care a trecut aplicarea acestui impor­­tocament de Partid şi lăzi. Unul din ce în ce mai­­ mişcării de cultură şi­­sport din ţara noastră, angrenat în activitatea mii şi zeci de mii de muncitori, cuprinde tot mai mulţi oameni ai însufleţit de un min­­­nziasm, tineretul Repu­­lastre Populare, condus mai de Partid, se întă­­ri sport pentru o muncă , productivitate, pentru firea şi depăşirea Pla- 5 Stat. Pilda strălucită a muncitori din brigada •la uzinele „1 Mai“ din care prin sport au asigu­­andament superior munc­isind Planul pe acest an,­itoare. Ea arată cât de­ste contribuţia culturii sportului la „formarea n nou, luptător hotărît pentru construirea so­­­lui“. în măsură, sarcinile tra- Hotărîrea Biroului Po- C.C. al P.M.R. au rost ite, aducându-se prin a­­nsemrate cotituri în nu­­■ sectoare ale activităţii îră fizică şi sport din istră­ , mişcarea de cultură sport capătă din zi în tot mai accentuat car­te masse. Prin înfiinţa­­r­e0 Asociaţii sportive atât oamenii muncii, membrii lor de familie,­­ posibilităţi de practi­­sportului. Colectivele­­ din fabrici şi uzine şi­­iul rural devin nuclee cărora se va desfăşura » şi rodnică activitate de fizică şi sport. Acolo electivele sportive, sprn-0 Organizaţiile de Par. .M. şi sindicale, au por­muncă temeinică şi or­­i, călăuzite de cuvintele i, s’au înregistrat pro­­emarcabile. ,il ia o extindere tot mai 1 Armata noastră popu­­irătoarea cuceririlor d­o­­bcitoare. menea, succesele inter­­e obţinute de reprezen­­ţi sportivii fruntaşi ai rii Populare Române au progresul mişcării de fizică şi sport din ţara introducerea complexuta­tii de Stat „Gata pen­­ică şi apărare“ se face uriaş înainte spre asi­­unei activităţi sportive ce şi multilaterale, pen­ii oamenii muncii din Re­­rea Populară Română. Cu toate rezultatele pozitive înregistrate de activitatea de cultură fizică şi sport din R.P.R., în multe sectoare ale muncii sportive o serie de lipsuri în­semnate, arătate de Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. nu au fost lichidate şi mai îngreunează încă mersul nostru înainte spre făurirea sportului de masse. Aşa cum arată articolul de fond „Pentru un nou avânt al mişcării sportive de massă“ a­­părut în „Scânteia“, „în unele locuri organizaţiile de Partid mai subapreciază şi minimali­zează rolul culturii fizice şi nu se ocupă de îndrumarea muncii de organizare a activităţii spor­tive de massă“. Acolo unde or­ganizaţiile de Partid contribuie cu adevărat la desvoltarea miş­­carii sportive, acolo unde ele sprijină şi îndrumă activitatea de cultură fizică şi, sport, se ob­­ţin creşteri importante, canti­tative şi calitative. Tot astfel, comitetele sindicale şi direcţiunile fabricilor nu a­­rată, în unele locuri, o preocu­pare suficientă pentru proble­mele sportive. De multe ori chiar, se manifestă o atitudine nesănătoasă faţă de sport, care merge de la refuzarea sprijinu­lui în chestiunile organizatorice sportive, până la împiedecarea muncii de angrenare a unui număr cât mai mare de oameni ai muncii în activitatea de cul­tură fizică şi sport. Unele Comitete Provizorii nu dau nici un sprijin Comitetelor Orăşeneşti pentru cultură fi­zică şi sport. Astfel, la Moreni, Comitetul Provizoriu în loc să ajute Comitetul Orăşenesc pen­tru cultură fizică şi sport, frâ­nează activitatea acestuia care nu are măcar nici un local în care să-şi desfăşoare munca. Administraţia fabricii „Nitro­gen“ din Târnăveni a refuzat să angajeze muncitori despre care auzise că sunt sportivi, iar la Sindicatul miner din Mărgi­­neanca nu s-a dat nici o impor­tanţă constituirii colectivului sportiv. Pe aceiaşi linie de in­diferenţă, de ostilitate chiar faţă de activitatea sportivă s’a situat şi Sindicatul Uzinelor Chimice Române care s’a dezinteresat de mobilizarea salariaţilor pentru şedinţa de constituire a colecti­vului sportiv, trebuind să fie suplinit în această muncă de organizaţia de Partid a uzinei. Deşi în sate au început să ră­sară colectivele sportive, angre­nând în activitatea sportivă nu­meroşi tineri muncitori agricoli din Gospodăriile Agricole de Stat. Gospodăriile Agricole Co­lective şi S.M.T.-uri, numărul acestora este încă prea mic pentru posibilităţile pe care Ie au sindicatele de salariaţi a­­gricoli, organizaţiile de U.T.M. şi Comitetele judeţene pentru Cultură Fizică şi Sport. In aceiaş măsură, mai există încă, în multe unităţi, o men­talitate cu totul greşită în le­gătură cu participarea femeilor la viaţa sportivă. In oraşul Ro­(Continuări in pag. 2-a) Consfătuirile regionale ale Consiliilor Sindicale judeţene Confederaţia Generală a Mone­cii organizează şase consfătuiri r­egionale cu Consiliile Sindicale Judeţene pentru discutarea pro­­blemelor din domeniul cultural şi sportiv. Aceste consfătuiri încep azi şi ele vor avea loc la Cluj, Timişoara, Bacău, Iaşi, Braşov şi Bucureşti. Membrii Biroului Sec­ţiei Sport C.G.M. vor pune la discuţie următoarele probleme : importanţa complexului G.M.A., clasificarea sportivilor şi sprijini­rea activităţii colectivelor sport­­ive sindicale. U­n an dela moartea lui Gheorgh­i Dimitrov La 2 iulie se împlineşte un an dela moartea marelui conducător al poporului fra­te bulgar, eminentul frun­taş al mişcării muncitoreşti internaţionale, GHEORGHI DIMITROV. In lupta dârză dusa de oamenii cinstiţi din lumea întreagă sub conducerea e­­roicelor Partide Comuniste împotriva călăilor fascişti, GHEORGHI DIMITROV a­ o­­cupat un loc din cele mai importante. Comportarea sa strălucită in isttoricul proces de la Leip­zig, în care­ el a devenit din acuzat al Gestapoului, un dârz, curajos şi necruţător acuzator al barbariei fascis­te, va rămâne un măreţ e­­xemplu al bravurei luptăto­rilor comunişti, însufleţiţi de nemuritoarea învăţătură marxist-leninistă. Atitudinea eroică a lui GHEORGHI DIMITROV a însufleţit pe luptătorii anţi­fascişti din lumea întreagă. După eliberarea ţării sale de către eroicele Armate So­vietice, GHEORGHI DIMI­TROV a condus, cu deosebit succes, massele populare din Bulgaria pe drumul creării unui regim de democraţie populară şi al construirii so­cialismului. Partidul Comunist Bulgar, crescut şi învăţat de marele său conducător, a reuşit să continuie măreaţa operă a lui GHEORGHI DIMITROV, ducând poporul bulgar pe drumul întăririi neîncetate a prieteniei cu invincibila U­­niune Sovietică. Clasa muncitoare bulgară, sub conducerea Partidului ei, obţine neîncetate succese în îndeplinirea Planului de Stat, prin lărgirea întrece­rilor socialiste. Republica Populară Bul­garia merge hotărîtă pe dru­mul trasat de marele ei cre­ator, alături de Uniunea So­vietică şi celelalte ţări de democraţie populară, în lup­ta dârză pentru apărarea păcii, împotriva criminalilor aţâţători la răzl­i, imperia­liștii anglo-americani. Sportul în staţiunile balneo - climaterice M­uncitorilor aflaţi în conce­diu de odihnă pe litoralul Mării Negre şi în regiunile de munte le sunt asigurate, da­torită grijii ce li se poartă de că­tre regimul nostru de democraţie populară, condiţiile necesare pen­tru a-şi petrece într’un mod cât mai plăcut şi util concediul. Pe lângă condiţiile excelente de trai, cultura fizică şi sportul vin să contribue şi ele la pregă­tirea muncitorilor aflaţi în con­cediu de odihnă, în vederea în­deplinirii sarcinilor care le revin acestora, odată întorşi la locul de muncă. In acest scop, au fost amena­jate la Mamaia, Vasile Roaită, Eforie, Techirghiol şi Mangalia, numeroase terenuri de sport, care au prins viaţă odată cu venirea muncitorilor la băi. Fiind conştienţi de rolul bine­făcător al gimnasticei în desvol­tarea multilaterală a fizicului, muncitorii mineri şi petrolişti, ve­niţi in concediu de odihnă în vi­lele C.G.M., fac în fiecare dimi­neaţă gimnastică de înviorare. Mai târziu, pe plaje, el îşi con­tinuă activitatea sportivă, jucând volei şi învăţând să înnoa­­te, sub supravegherea instructo­rilor, pregătindu-se astfel pentru trecerea normelor G.M.S. Un plăcut loc de recreaţie este şi frumosul club de la Mamaia. Aici s-au întâlnit la o masă de şah strungarul Stoca Mihai din Reşiţa şi turnătorul Fazekas A­­dalbert din Hunedoara. După terminarea partidei, ei au vorbit despre munca lor, despre nor­mele depăşite şi despre dragos­tea lor faţă de Partid, prin grija căruia se pot odihni în condiţiuni atât de favorabile. In fiecare Duminică, muncitorii aflati în staţiuni de odihnă sunt vizitaţi de echipe sportive din Constanţa, cu care ei susţin jocuri amicale. De asemenea, ei au organizat o gală de box în noc­turnă, care a fost urmărită cu un viu interes de numeroşi vilegia­­turişti. La fel ca la mare, şi la mun­te muncitorii aflaţi în concediu de odihnă practică cu multă plă­cere sportul. Astfel la Slănişul Moldovei, voleiul se bucură de o mare popularitate. Gazdele şi oaspeţii au organizat un cam­pionat de volei, care a fost consi­derat ca un eveniment deosebit şi a fost sărbătorit ca atare de că­tre toţi muncit­orii aflaţi la Slă­­nicu­ Moldovei. Desigur, aceasta este numai prima fază a activităţii sportive din­ perioada concediilor de odih­nă, activitate care se va des­volta pe măsură ce Organizaţiile de Partid şi Sindicale din staţiunile balneo-climaterice vor asigura ce­lor veniţi la băi condiţii din ce în ce mai bune pentru întărirea lor fizică şi morală. OCTAV CAPRIŢA şi AURELIA IONESCU Corespondenţi SPORTIVI ! Să primim sărbătoreşte Duminică 2 Iulie ora 17:30 pe Stadionul Republicii pe concurenţii din MAREA CURSA CICUSTA „LUPTA PENTRU PACE“

Next