Sportul Popular, iulie 1950 (Anul 6, nr. 1695-1709)

1950-07-01 / nr. 1695

Pag. « P­rima etapă din turneul final al Cupei R.F.II. la football se dispută mâi­ne în întreaga ţară. Această competiţie — una din cele mai populare şi care este urmărită aproape cu ace­­laş interes ca Divizia Naţio­nală — a constituit un puter­nic stimulent pentru echipe­le colectivelor care activează în campionatele orăşeneşti sau judeţene. Şi nu numai atât, dar această competiţie a dat posibilitate unei serii de colec­­tive să-şi dovedească valoarea şi să se afirme. 11 dintre ele au reuşit chiar rezultate foarte bune, dovadă faptul că au eli­minat chiar echipe divizionare B şi s-au calificat pentru eta­pa de mâine, a „şasesprezeci­­milor de finală“ Unirea-Tr. Măgurele, Mecano-Naval Bră­ila, Sindicatul Mixt Jimbolia, Locomotiva-T. Severin, Meta­lul Sibiu, Partizanul-Poiana Câmpina, C. S. Armata-Some­­şeni, Metalul-Făgăraş, Banca R.P.R. Bucureşti, P.C.A.-Con­stanţa şi Metalul­ Hunedoara, concurează mâine într-o etapă foarte dificilă, alături de cele 9 divizionare B calificate, şi de cele 12 divizionare A care debutează acum în Cupă. Intrarea în joc a formaţiuni­lor din Divizia A va scoate şi mai bine în evidenţă valoarea Programul de pe terenul I.C.A.S. întâlnirea din Capitală din cadrul Cupei R.P.R. dintre Metalul şi Spar­tac Banca R.P.R. din Bucureşti se dis­pută mâine pe terenul ICAS la ora 18.15. In deschidere, la ora 15.10, are loc partida oficială dintre rezervele colectivelor divi­zionare Metalul şi Dinamo, iar la ora 17 întâlnirea divizio­nară de handball dintre Casa Centrală a Armatei şi Metalul Sibiu. acestor formaţii zise distric-­­­tuale, iar faptul că toate echi- I­pele fruntaşe vor juca mâine­­ în deplasare va servi în mod­­ eficace latura propagandistică­­ a competiţiei. Prezenţa Fla- I­murii Roşii Arad la Hunedoa­ I ra, a Casei Centrale a Arma­­­­tei la Constanţa, a Locomoti­vei Bucureşti la Tr. Măgurele sau a Partizanului Bucureşti la Brăila va produce mare in­teres faţă de competiţie şi de football, şi va ajuta foarte mult pe jucătorii locali în efor­turile pentru ridicarea nivelu­lui lor tehnic. PROGRAMUL JOCURILOR TR. MĂGURELE: Unirea—­­ Locomotiva Bucureşti. BRAILA: Mecano-Navaî—­­ Patizanul Bucureşti. I PLOEŞTI: Partizanul—Bina-­­ mo-Bucureşti. I JIMBOLIA: Sindicatul Mixt.­­ C. S. U. Timişoara. OŢELUL ROŞU: Metalul—­­ Locomotiva Timişoara. TR. SEVERIN: Locomotiva—­ Metalul Reşiţa. IAŞI: Locomotiva—C.S.U. Iaşi. SIBIU: Metalul—Partizanul Petroşani. BAIA MARE: Metalul—Pro­gresul Oradea. POIANA CAMPINA: Parti- J zanul—Dinamo Braşov.­­ SOMEŞENI: C.S. Armata— I C. S. U. Cluj. CLUJ: C.S. Armata—Loco­­motiva Tg. Mureş. FAGARAS: Metalul—Locomo­tiva Sibiu. BUCURESTI : Metalul — Banca R.P.R. CONSTANTA: P. C. A.­C. C. A. HUNEDOARA: Metalul—FI. Roşie Arad. In perspectivă, jocuri intere­santa şi disputate, în care a­­vantajul tehnicei şi tacticei avansate şi a pregătirii mai bune vor avea cuvântul hotă­­rîtor. MAINE IN 16 CENTRE DIN TARA O noul etapă în Cupa R.P.R. Sa footbal! Cele 12 echipe divizionare A joacă în deplasare Fază din finala Cupei R.P.R. 1949: C.C.A.—C.S.U. Cluj 2—1, atac la poarta studenţilor. Porta­rul Cristea intervine protejat de Finalele competiţiei universitare organizată de sectorul U.T. M. studenţi A­stăzi şi mâine, stadionul P. T. T. din Şos. Mi­­hai Bravu, precum şi sălile „30 Decembrie” şi „Ar­hitectura”, găzduiesc finalele competiţiei universitare organiza­te de sectorul U.T.Al. Studenţi. E mare deosebirea între finalele acestea şi acelea ale trecutelor campionate universitare, şi ea cu­prinde exact diferenţa dintre competiţia aceasta şi acele cam­pionate, dintre semnificaţia unora şi a altora. Finalele din aceste două zile, vor prilejui afirmarea sportului nou care pătrunde în rândul studenţimii noastre şi se vor transforma într’o nouă manifestare a voinţei ei de pace. In atmosfera specifică fi­nalului unei competiţii care a cu­prins massele de tineri căreia i se adresează, întrecerile care în­cheie o etapă de rodnică activi­tate pe tărâm sportiv a studenţi­lor Capitalei, vor scoate în relief însemnătatea acestei acţiuni pozi­tive şi vor justifica, odată în plus, menirea ei. Programul celor două zile de concurs, cuprinde două turnee de volei, unul de baschet masculin, întâlniri de football, handball fe­menire, demonstraţii G.M.A. (Sta­dionul P.T.T.), turneul final de şah (Căminul „30 Decembrie”) şi de tenis de masă (Sala Fac. de Arhitectură). Turneele de volei vor fi dispu­tate de echipele Politehnica I, I.S.E.P., I.C.F. şi Veterinara la băieţi, I.S.E.P., I.C.F., Alimentara şi Universitatea I, la fete, S­âmba­tă între orele 16,30—13 şi Dumi­nică între orele 9—10,30 şi 16,30 —18. Cele 6 întâlniri ale turneului de baschet la care participă Poli­tehnica I, I S.E.P., Veterinara şi I.C.F., se desfăşoară Sâmbătă la 16.30 şi 17.30 şi Duminică la joto, 11.30, 16.30 şi 18.30 întâlnirile de football I.S.E.P.— Politehnica II şi Construcţii— Universitate III, se dispută Sâm­bătă la ora 16 şi respectiv 18, urmând ca echipele învingătoare să-şi dispute finala Duminică la ora 18. Tot Duminică, la ora 14.30 se dispută jocul feme­in de hand­ball dintre I.S.E.P. şi Politehnica II. La turneul de şah, care se dispută azi de la orele 16 şi mâi­ne de la ora 8 şi de la ora 15, iau parte echipele I.S.E.P., Căi ferate Universitatea I şi Petrol şi Gaze. Întâlnirile de tenis de masă se dispută azi (ora 16) şi mâine (ora 9, ora 16). Manifestaţia va fi deschisă as­tăzi la ora 16 şi încheiată mâine la ora 19.45 prin defilarea tutu­ror concurenţilor. Progresul SCO campion al R. P. R. la popice pe anii 1949 şi 1950 TG. MUREŞ. (Agerpres). — Zilele trecute s’au desfăşurat în localitate în faţa ■ unui numeros public finala campionatelor R.P.R. de popice pe anii 1949 şi 1950. Iată rezultatele tehnice înregis­trate: CAMPIONATUL R.P.R. PE ANUL 1949 Progresul Oradea—Meseriaşul Tg. Mureş 1112—1077. Locomotiva Bucureşti—Meseria­şul Tg. Mureş 1139—1151. Progresul Oradea—Locomotiva Bucureşti 1175—1140. CLASAMENT 1. Progresul Oradea. (Cam­pioană R.P.R. pe anul 1949). 2. Meseriaşul Tg. Mureş. 3. Locomotiva București. CAMPIONATUL R.P.R. PE ANUL 1950 Progresul Oradea—Progresul Craiova 1156—1010. Spartac Tg. Mureș—Progresul Oradea 1143—1137. Progresul Oradea—Locomotiva Deva 1175—1069. Spartac Tg. Mureș—Progresul Craiova 1186—1016. Locomotiva Deva—Progresul Craiova 1057—1053. Locomotiva Deva—Spartac Tg. Mureș 1048—1040. CLASAMENT 1. Progresul Oradea. (Cam­pioană R.P.R. pe anul 1950). 2. Spartac Tg. Mureș. 3. Locomotiva Deva. 4. Progresul Craiova. ­,A PORTAL FOPIZZ Să îmbunătăţim şi a complexului spor arcina principală ce stă astăzi în faţa mişcării de cultură fizi­că şi sport din ţara noastră, este organizarea pe baze temeini­ce a complexului sportiv de Stat „Gata pentru Muncă şi Apă­rarea Republicii Populare Române”. Massele de tineret de pe întreg cuprinsul ţării au întâmpinat cu entuziasm deschiderea concursurilor din cadrul acestui complex. In etapa care s’a scurs dela 14 Mai şi până în prezent obiective­le principale în desfăşurarea complexului G.M.A. au fost: Munca de popularizare şi lămurire, asigurarea colectivelor de ac­tivişti care să conducă şi să îndrume activitatea precum şi înce­perea activităţii de instruire sportivă. Pe drumul acesta au fost obţinute o serie de frumoase realizări. Astfel la Petroşani s-a dus munca de lămurire în marea majori­tate a colectivelor sportive şi au fost constituite comisiile de pregă­­tire şi examinare care au şi pornit la muncă. Peste 1.700 de aspi­ranţi — tineri şi vârstnici — se pregătesc acum pentru trecerea normelor. In judeţeană Timiş-Torontal au fost angrenaţi o serie de arbitri şi instructori sportivi care au prelucrat Hotărârea Consiliului de Miniştri cu privire la înfiinţarea complexului G.M.A., în 140 de comune. La Arad, activiştii Comitetelor — judeţean şi orăşenesc — pentru Cultură Fizică şi Sport sunt un exemplu în pregătirea pen­tru trecerea normelor G.M.A. — ei antrenându-se zilnic. La Iaşi au fost constituite 19 comisii de pregătire şi examinare, iar în jude­ţul Cluj s-a început amenajarea bazelor­ sportive la care se vor an­trena tinerii ţărani muncitori pentru trecerea normelor G.M.A. Analizând în general activitatea desfăşurată în etapa pregăti­­toare constatăm însă că munca pentru organizarea complexului G.M.A. a slăbit, că entuziasmul stârnit în rândurile masselor de ti­neret nu a mers pe acelaşi plan cu acţiunile întreprinse de colecti­vele sportive şi de Comitetele judeţene şi orăşeneşti pentru Cultură Fizică şi Sport. Se observă în majoritatea judeţenelor o delăsare nesănătoasă şi o serioasă lipsă de orientare. Iată de exemplu la uzinele Sovromtractor-Braşov, — locul de unde a pornit entuziasta propunere pentru înfiinţarea complexului G.M.A. — colectivul sportiv a neglijat activitatea pentru complexul de Stat, nu a înfiinţat comisie de pregătire şi examinare deşi îi re­venea sarcina de onoare de a fi în fruntea tuturor colectivelor spor­tive în acţiunea de angrenare şi pregătire a tinerilor în complexul­­ de Stat G.M.A. La Reşiiţa responsabilul colectivului sportiv Con­structorul deşi a fost de două ori chemat la şedinţă — pentru for­marea comisiei de pregătire şi examinare — totuşi nu a participat, dând în acest fel dovadă de o totală lipsă de interes faţă de această importantă sarcină. In cadrul majorităţii colectivelor sportive din ţară nu au fost constituite secţiile de pregătire G.M.A., iar amena­jarea bazelor sportive merge foarte greu. Unele colective sportive — cum este cazul Clubului Sportiv Universitar­ Cluj — au adoptat o atitudine complect nejustă, subapreciind în mod condamnabil im- I portanta complexului sportiv G.M.A. Deasemeni s-a observat că ma­joritatea instructorilor și antrenorilor — și e vorba în primul rând de cei dela football și atletism — nu au adaptat programele de antrenament la normele complexului sportiv de Stat. Lipsurile sesi­zate în cadrul colectivelor sportive trebuiesc privite cu toată serio­zitatea, deoarece duşmanul de clasă — care nu priveşte cu ochi buni caracterul acestui complex sportiv — încearcă, pe toate căile, să împiedice buna lui desfăşurare. Unii activişti sportivi — în mod conştient sau inconştient — s-au lăsat antrenaţi pe această pantă, servind astfel scopurilor mârşave ale duşmanului de clasă. O altă serie de lipsuri a provenit din faptul că instructorii asociaţiilor sportive şi instructorii centrali ai Comitetului pentru Cultură Fizi­că şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri nu se preocupă îndea­proape de problema complexului G.M.A. în ţară. Unele Comitete judeţene şi orăşeneşti pentru Cultură Fizică şi Sport au trecut la constituirea comisiilor de control. Aceste comi­sii fie că au fost formate din reprezentanţi ai organizaţiilor de masse (Sibiu) fie că s-au constituit birocratic, nu au devenit or­ganisme active. Comitetele judeţene Prahova, Covurlui şi Roman au băgat ma­terialul documentar în sertare, iar la Iaşi, Galaţi, Bacău şi Boto­şani, responsabilii sportivi de la U.T.M. şi Consiliile Sindicale Jude­ţene sunt prinşi în alte munci. Toate aceste lipsuri dovedesc că munca pentru complexul sportiv G.M.A. a scăzut, că nu mai există o preocupare temeinică şi mai ales că majoritatea cadrelor noastre tehnice nu se simt legate de organizarea şi asigurarea succesului complexului de Stat. Deaceia se impune să se treacă grabnic la muncă pentru realizarea următoarelor sarcini: — Consiliile de conducere ale Asociaţiilor sportive trebuie să înţeleagă că activitatea sportivă de masse are la bază complexul G.M.A. şi să se preocupe în mod serios de această problemă. — Colectivele sportive să treacă la înfiinţarea secţiilor de pregătire G.M.A., la amenajarea bazelor sportive şi să îndrume antrenorii pentru a-şi adapta programul de pregătire la normele G.M.A. Trebuie să dispară mentalitatea greşită că pregătirea pentru G.M.A. dăunează celor care practică anumite ramuri de sport — în­trucât această afirmaţie este o armă a duşmanului de clasă. — Toate comitetele judeţene şi orăşeneşti pentru Cultură Fizici şi Sport trebuie să înţeleagă că acest complex este obiectivul nostru principal şi deci să-şi încordeze toate forţele în această di- I recţie, activizând comisiile de control, stabilind sarcini precise fie­­ cărui tovarăş căci, în primul rând Comitetele răspund de organi­zarea complexului. ■— Comisiile de control trebuie să ajute la formarea comisiilor de pregătire şi examinare, la organizarea antrenamentelor, a în­scrierii aspiranţilor şi să înceapă un control sistematic pe teren Trebuiesc amenajate baze sportive unde să se pregătească colec­tivele sportive lipsite de posibilităţi şi să se acorde o deosebită atenţie şcolilor de instructori care trebuiesc deschise cât mai grab­­­nic. Comitetele judeţene şi orăşeneşti pentru Cultură Fizică ş­i Sport trebuie să ceară permanent sprijinul Organizaţiilor de Partid. Colectivele sportive şi comitetele noastre trebuie să treacă la or­ganizarea antrenamentelor şi concursurilor de nataţie — punându se pentru aceasta la dispoziţia aspiranţilor toate bazele de­ nataţi­e existente, I întărind vigilenţa, urmând permanent exemplul măreţ al spor I­­ului sovietic, având sprijinul şi îndrumarea Partidului — să por - nim cu forţe sporite la muncă şi să nu uităm nici o clipă că pri; I asigurarea succesului complexului G.M.A. — întărim lupta noastr­ă pentru Pace și socialism. . —- ■— ----I ~ni mi ii 11 S „Tineri și tin dobândirea inșii care purtător i un apărător al muncitoare, va­­­tării pentru ap Populare Romă, chemarea care tund când inti Centrale I. T. . Traducând ir Hotărîrii Biro C.C. al P.M.R. 1949, Consiliul lectivului -spcfi I.T.B. a reitit gata de popul­­narea tineretuli sportiv de Stat Muncă şi Apă cunoască o des Astfel munca complexului esi preocupare imp lor sportive d d­esfăşo­ară o în această dire te constitui un celelalte colect strânsa legătu em­»rtixr Or Iată pe as/' siruictorul spor­ticei din cadrul care fac acest ta depoul Păţi sport într’un ri şi având înd neprecupeţit : Partid, rezult­atui colectiv bune. Făcându-­se zări: Ia sedin pentru popula­rea import G.M.A., tine Centrale I.T.I lămuriţi asup plexului spo* pentru Mul R.P.R.”. Nen­gajamenteie I.T.B., car^ lor şi­au® de a rea la trecer dovedind pri U na dli pă pe cerea G.M.A. este minare şi c întreprinderi astfel de co • In cot sia de exa început ime . In juc şi control a Cultură Fiz comisii pe lângă sindii Urziceni, G [ astfel de c, , sprijinire a fășurare a © Deasen Cultură Fiz ,­stituite de ‘­trol GiM.A angajament pentru vs pe care trei î­l ! . in­i» —■ N­­TT—

Next