Sportul Popular, august 1950 (Anul 6, nr. 1710-1726)

1950-08-01 / nr. 1710

*• •­VfL . PROLETARI KW TOATE ȚĂRILE, UNițI-VA I ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURA FIZICA SI SPORT DE PE LANGA CONSILIUL DE MINISTRI SI AL CONFEDERATIEI GENERALE A MUNCII Marti 1 August 1950 8 pagini 5 Lei Anul VI­I 1710 Să folosim luna August, pentru trecerea normelor de înnot ale Complexului sportiv G. M. A. Peste 23 de mili­oane de cetăţeni sovietici au trecut normele Complexu­lui GTO, ceea ce în­seamnă că 23 de mi­lioane de tineri şi vârstnici cu un ni­vel politic şi cultural înalt sunt sportivi activi, sportivi com­pleţi, care ştiu să înnoate, să schieze, să alerge, să sară şi să arunce, devenind astfel cetăţeni sănătoşi, puternici, pe care Ma-Z Ţară a socialismului biruitor­­ează pentru construirea societăţii comuniste. Aceşti oameni sunt crescuţi, ca şi întregul popor sovietic, în spiri­tul unui înalt patriotism, al dra­gostei neţărmurite pentru cauza lui Lenin şi Stalin, devotaţi in­ternaţionalismului proletar şi a­­părători hotărîţî ai cauzei păcii. Ce minunat exemplu este pen­tru oamenii muncii din ţara noas­tră, acest popor puternic şi să­nătos care trăeşte în Uniunea Sovietică. Câtă mândrie este pen­tru fiecare din noi să putem spune că mergem­ pe drumul pe care merg oamenii sovietici. Noi, sportivii, am isbutit mul­ţumită nouilor condiţii de des­­voltare a culturii fizice şi spor­tului din ţara noastră, ca urma­re a cuceririlor politice şi eco­nomice ale clasei muncitoare, condusă de Partidul Muncitoresc Român, să facem paşi înainte în mişcarea sportivă. Una din cele mai mari realizări este desi­gur introducerea Complexului G.M.A. In această privinţă spor­tul sovietic ne-a fost de un ne­preţuit ajutor, căci G.M.A. are aceleaşi principii ştiinţifice ca şi Complexul sovietic G.T.O. Intro­ducerea acestui Complex este un succes de netăgăduit al miş­cării noastre sportive. Insă acest lucru nu este deajuns. Abea a­­cum începe bătălia cea mare, bătălia pentru angrenarea între­gului tineret muncitor şi a celei mai mari părţi a oamenilor muncii din ţara noastră în ac­ţiunea de pregătire pentru tre­cerea normelor prevăzute în G.M.A. Principala sarcină care ne stă în faţă este trecerea primelor norme, pentru obţinerea insig­nei G.M.A. Dar şi această problemă tre­­bue realizată cu chibzuinţă, ţi­nând seama de sezonul în care ne aflăm. Aspiranţii G.M.A. tre­­buesc îndrumaţi să treacă întâi normele de nataţie care urmea­ză să fie obţinute chiar în a­­ceastă vară. Timpul prielnic pentru trece­rea normei generale (obligato­rii) de nataţie trebue folosit din plin. . Toţi cei care ştiu să înnoate, trebue să se prezinte cât mai repede la antrenamentele con­trolate, programate de Comisiile de Pregătire şi Examinare. In acest scop, Comisiile oră­şeneşti de Nataţie trebue să sprijine din toate puterile comi­siile G.M.A. Toate bazele spor­tive de înnot trebuesc puse la dispoziţia colectivelor sportive în mod gratuit atunci când aspi­ranţii îşi vor face antrenamente­le controlate sau se vor prezen­ta la examinare. Ceva mai grea este situaţia celor care nu ştiu să înnoate, dar cu atât mai mult munca tre­­bue dusă, aci, în adâncime, or­­ganizându-se cursuri pentru în­cepători. Colectivele sportive trebue sa se pună la dispoziţie condiţii fa­vorabile pentru învăţarea înno­­tului. In munca aceasta colecti­vele sportive vor fi ajutate de Organizaţiile de masă Şi de Co­misiile orăşeneşti de Nataţie, pentru ca să nu mai existe mun­citor care să nu ştie să în­noate. In foarte multe centre din ţară, Comisia Centrală de Nata­ţie a trimis instructori pentru conducerea şcolilor populare de înnot (Sighişoara, Iaşi, Baia Mare, Craiova, Focşani, Lugoj, etc.). Aceşti instructori şi-au în­ceput munca. Colectivele sporti­ve trebue să profite de acest a­­jutor venit de la centru şi să mo­bilizeze cât mai mulţi oameni pentru şcolile populare. In une­le locuri, cum este de pildă la Focşani, încă din primele zile ale sosirii instructoarei trimisă de Comisia Centrală de Nataţie s-au înscris 600 de sportivi care vor să înveţe înnotul. Este un exemplu bun care trebue să fie urmat. Şi în Capitală vor funcţiona instructori de înnot. C. G. M., secţia sport, în colaborare cu Comisia orăşenească de Nata­ţie va repartiza săptămâna a­­ceasta 11 instructori la cabanele de pe malul lacurilor din jurul Capitalei, care vor sta la dispo­ziţia colectivelor sportive. Nici fruntaşii înnotului nu trebue să stea deoparte de ac­ţiunea de mobilizare a aspiran­ţilor G.M.A. pentru trecerea nor­melor de nataţie. Ei trebue să fie printre primii care-şi trec normele, concurând alături de tinerii începători şi ajutându-i cu experienţa şi sfaturile lor. Orice sportiv conştient care ştie să înnoate trebue să consi­dere că-şi face o datorie patrio­tică dacă învaţă să înnoate un număr cât mai mare de oameni ai muncii. Este necesar, deci, să fie folosi­te toate zilele cu timp frumos pentru antrenamente controlate și examinări. In această muncă nu trebue să existe delăsări de felul celor de care au dat dova­dă colectivele ADESGO, VICTO­RIA SOCIALISTA, FILATURA DACIA, FC. GHEORGHIU DEJ, OCTOMBRIE ROŞU şi ŞTEFAN GHEORGHIU din cadrul Asocia­ţiei Flamura Roşie şi colectivele CFR—Palatul Administrativ şi Rata din cadrul Asociaţiei Loco­motiva, care fiind programate săptămâna trecută pentru antre­namentele controlate la Cabane­le ITB Tei şi respectiv PTT­­Floreasca, unele nu au făcut niciun fel de mobilizare şi alte­le s-au prezentat cu foarte pu­ţini oameni, şi aceştia venind cu întârziere. Organele tehnice ale Comisiei Centrale şi ale Comisiilor Locale de Nataţie trebue să urmărească examenele pentru trecerea nor­melor de înnot. Prin Complexul G.M.A. vom creea acele cadre puternice şi sănătoase de cetăţeni care vor construi societatea socialistă în ţara noastră, oameni hotărâţi care să lupte pentru apărarea păcii.­­x Vacanţa copiilor sovietici Copiii sovietici îşi petrec o vacanţă fericită în taberele de pio­nieri. Aici ei practică cu regulari­tate sportul, organizează excursii, discuţii interesante, pregătesc conc­erte şi spectacole, etc. In fotografie, pionierii din tabă­ra Zvenigorod îşi petrec timpul jucând șah. 7 ani dela moartea Elenei Pavel stăzi se împlinesc 7 ani de când într’una din închisorile antonesciene a încetat din viaţă Elena Pavel. Zile dearândul lipsea pâinea din casa învăţătorului Ion Sârbu, tatăl Elenei Pavel. In mijlocul acestei familii s’a desvoltat Elena Pavel, care de mică şi-a dat seama de ne­dreptatea regimului asupritor. In urma morţii mamei sale, Elena Pavel vrea să renunţe la învăţătură. In cele din urmă, după stăruinţele familiei plea­că totuşi la Iaşi şi se înscrie la Facultatea de Medicină. Aci, i se arată calea care duce spre o viaţă mai bună a proletaria­tului, spre socialism. Elena Pavel intră în rândurile Uniu­nii Tineretului Comunist. In anul 1935, în vârs­tă de numai 19 ani, ca­de pentru prima dată în mâi­nile Siguranţei şi este condam­nată la 3 ani închisoare, in închisoarea de la Dumbrăveni ea primeşte o adevărată edu­caţie de Partid. In anul 1942 Elena Pavel este din nou arestată, de data aceasta de Siguranţa an­­tonesciană. Educaţia pe care i-a dat-o Partidul, îndrumarea primită din partea încercaţilor luptători comunişti au oţerit caracterul tinerei luptătoare Elena Pavel. Elena Pavel este condam­nată la 25 ani închisoare. In iulie 1943 este trimisă împreu­nă cu alte deţinute spre închi­soarea din Mislea, dar pe drum sunt oprite la închisoarea din Ploeşti. Aici îşi găseşte moartea în primul bombarda­ment anglo-american. Elena Pavel nu mai poate lupta în rând cu noi, dar lupta dusă de ea este pildă vie pentru toţi cei ce iau parte la mă­reaţa operă de construire a socialismului, pentru toţi cei ce luptă împotriva uneltirilor războinice ale imperialiştilor anglo-americani, pentru toţi cei ce luptă pentru­ apărarea păcii şi a fericirii oamenilor muncii. A Ziua ]­i Armatei Popularei ’ Chineze zi sa împlinesc 33 de Aj ani de luptă aproape­­ continuă a Armatei yj Populare Chineze de Elibe* S rare, care a dovedit că duş- Ci manii poporului oricât de­­ puternici ar părea el, pot fit înfrânţi şi că nici un fel de/, greutăţi nu sunt de neînlă- y turat, dacă se urmărește o A linie justă militară și poli -­­ tică, dacă se duce o luptă /| dârză consecventă și dacă­­ există o legătură indestruc- » tibilă cu masele populare. /­ Sub conducerea eroicului la Partid Comunist Chinez Ar­­­­mata Populară de Eliberare , în cei 23 de ani a avut un /( şir de victorii istorice asu-î pra atacurilor mârşave des*V lănţuite de bandele lui­­ Ciang Kai Shek sprijinite de­­ imperialiştii anglo - ameri -­­ cani, cât şi asupra imperia- \ liştilor japonezi.­­ Pe tot cuprinsul Repu - X blicei Populare Chineze, în­­ fabrici, şcoli şi în cadrul­ organizaţiilor de mase, s'au­­ făcut intense pregătiri pent- tru sărbătorirea acestei zile.­ La 1 August 1950, când S Imperialiştii americani şi­­ complicii lor refuzând să­­ tragă învăţăminte din în- \ frângerea suferită de ei în­ China se găsesc în plină as­­­gresiune împotriva Taiwa­­­­­nului şi a Coreei. Armata­­ Populară de Eliberare a­­ Chinei oţelită în lupte îşi­­ exprimă hotărîrea să se o­\­pună cu dârzenie agresiunea­i imperialiste, să elibereze­­ Taiwanul şi Tibetul şi să a- i­pere pacea mondială. V A In întâmpinarea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace Numeroase competiţii sportive se vor desfăşura pe întreg cuprinsul ţării N­u este zi în care forţele Păcii să nu înregistreze noi şi strălucite succese în lupta pentru un viitor luminos, pentru o viaţă paşnică şi pro­­­ces. Ca un singur om s’au ri­dicat popoarele dornice de li­bertate împotriva mişeleşlii a­­gresiuni din Coreea a imperia­liştilor americani. Oamenii muncii d­in Repu­blica Populară Română parti­cipă activ — prin eforturile lor de zi cu zi pentru Îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat — la măreaţa luptă dusă impo­­triva celor ce urzesc un nou război. In fabrici şi uzine, în abataje şi în Gospodăriile A­­gricole Colective, în şcoli şi fa­cultăţi — din semnăturile de­puse pe Apelul Păcii, din en­tuziastele angajamente luate au isvorit noi maşini şi tractoare, noi tone de cărbune date în contul viitoarelor luni, sute de vagoane de grâne culese din hol­dele bogate ale înfloritoarelor Gospodării Agricole. Fiecare dintre aceste realizări înseamnă o nouă şi puternică lovitură dată duşmanilor Păcii. La Congresul ce va avea loc în Bucureşti, între 9—12 Sep­tembrie, delegaţii Comitetelor de Lupă pentru Pace vor raporta despre succesele oamenilor muncii din ţara noastră. La făurirea acestor realizări sportivii de pe întreg cuprinsul ţării au luat parte activă şi e­­xemplele oferite de minerul O­­laru Dumitru din Valea Jiului, de brigăzile de producţie ale sportivilor de la uzinele „Ianos Herbac” din Cluj, de tânăra textilistă Carp Elena —• sunt doar câteva din înfăptuirile sportivilor în lupta pentru Pace. DE LA UN CAP­AT LA ALTUL AL TARII VOR AVEA LOC MARI MANIFESTATII SPOR­TIVE In întâmpinarea Congresului Comitetelor de Luptă pentru Pace — sportivii din ţara noas­tră vor încununa eforturile de­puse pentru îndeplinirea celui de al treilea trimestru al Planu­lui de Stat — cu participarea lor plină de elan la numeroase­le competiţii ce vor avea loc pe întreg cuprinsul Republicii. Astfel, între 1—10 August se vor desfăşura numeroase con­cursuri sportive în : întreprin­deri, instituţii, cartiere, sate şi comune — în cinstea alegerii delegaţilor la conferinţele de raion şi la Congresul Comite­telor de luptă pentru pace. A­­ceste manifestaţii care vor cu­prinde întreceri de: atletism, nataţie, gimnastică, volei, oină, şah — vor mări numărul aspi­ranţilor la insigna G.M.A. In duminicile de 13 şi 20 August — faza adunării partizanilor Păcii pe plăşi şi raioane — se vor organiza ştafete combinate (marş, călare, înnot, bicicletă, motocicletă, etc.) ce vor purta mesagiile de Pace ale oamenilor muncii. In duminicile de 27 August şi 3 Septembrie — noi ştafete vor purta aceste mesagiii la conferin­ţele raionale. Concomitent cu organizarea a­cestor ştafete , pe întreg cu­prinsul ţării se vor desfăşura numeroase manifestaţii sportive — cu participarea tuturor co­lectivelor — în cadrul urmă­toarelor discipline sportive a­­tletism, gimnastică, nataţie, vo­lei, oină, şah, popice, foot-ball şi tenis de masă.­­ Este o datorie de cinste a fie­cărui tânăr sportiv de a parti­cipa la aceste competiţii — me­nite să arate încă odată voința lor dârză de a lupta cu forţe me­reu sporite — pentru Pace, pentru viață, pentru no­rbitor, fericit. "

Next