Sportul Popular, septembrie 1950 (Anul 6, nr. 1727-1744)

1950-09-02 / nr. 1727

* -0 ► PROLETARI DIIV TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURA FIZICA SI SPORT DE PE LANG­A CONSILIUL DE MINISTRI SI AL CONFEDERATIEI GENERALE A MUNCII Anul VI­I Nr. 1727 8 pagini Lei 5 Sâmbătă 2 Sept­em­brie 9950 * 1 ......... Sportivi şi Sportive! Atleţi şi înnotători, trăgători şi halterofili, vâslaşi şi aeromodelişti, sportivi fruntaşi din toată ţara, încordaţi-vă puterile, îşi îneciţi-vă e­­forturile pentru a cin­sti prin noui recorduri şi performanţe de va­loare Congresul Comi­tetelor de luptă pentru Pace din RPR, întâmpinaţi Congre­sul Comitetelor de lup­tă pentru Pace printr’o cât mai largă şi entu­ziastă participare la concursurile pentru cu­cerirea Insignei GMA. In cinstea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace să îmbunătăţim munca sportivă Opt zile ne mai despart de ziua deschiderii Congresului Comitete­lor de Luptă pentru Pace din RPR când delegaţii tuturor oamenilor cinstiţi din ţara noastră îşi vor spune răspicat h­otărîrea lor de a lupta cu toate forţele pentru apă­rarea păcii. Această hotărîre neclintită este oglindită în rezultatele pe care oamenii muncii le obţin în proce­sul de producţie, în victoriile în­registrate în îndeplinirea şi depă­şirea angajamentelor luate în cinstea Congresului. Sportivii sunt şi ei prezenţi în această uriaşă luptă dusă de oa­menii muncii din lumea întreagă pentru apărarea păcii pe care im­perialiştii angio-americani vor s’o calce în picioare aruncând ome­nirea într’un nou măcel mondial. Astfel, de pildă in rândurile fruntaşilor în muncă dela Vitro­­metan Mediaş, se găsesc mulţi sportivi ca: Ioan Oara, Ida Mus­­oiu, Mureşan, Covaci, Carol Szé­kely, Ştefan Weber, Ludovic Ti­mar, etc. care lucrează în contul anului 1951. Deasemenea brigada de utemişti compusă din sportivi de la Metalurgica­ Bacău, lucrează în contul anului 1951. In cinstea Congresului s’a orga­nizat o serie de manifestaţii spor­tive pentru a arăta şi pe această cale participarea activă a sporti­vilor din ţara noastră la măreaţa luptă pentru apărarea păcii. La apelul lansat de colectivul Meta­lul 23 August, colectivele sportive au răspuns organizând manifesta­ţii ale căror beneficii au fost sub­scrise, la Fondul Mondial al Par­tizanilor Păcii. Hlotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. asupra problemei stimulării şi desvolării continue a culturii fizice şi a sportului a arătat că mişcării sindicale, ca cea mai largă organizaţie de masă, îi revine ca „sarcină prin­cipală... mobilizarea maselor de muncitori, tehnicieni şi funcţi­o­nari şi îndrumarea lor spre prac­ticarea metodică pe baze ştiinţi­fice a culturii fizice şi a sportu­lui”. Pentru punerea în practică a Hotărîrii au luat fiinţă Asocia­ţiile Sportive pe lângă uniunile sindicale cărora Hotărîrea I s-a trasat ca sarcină „organizarea re­gulată a întrecerilor sportive în întreprinderi, instituţii, Gospodă­rii de Stat, Staţiuni de Maşini A­­gricole, etc., cu participarea ma­sivă a sportivilor şi o largă atra­gere a spectatorilor”. Pe lângă sindicate au fost con­stituite colective sportive asigu­­rându-se în acest fel baza organi­zatorică a activităţii sportive. Hlotărîrea Biroului Politic a tra­sat sarcini importante sindicate­lor. Astfel, sindicatele, prin co­mitetele de întreprindere şi insti­tuţii, împreună cu direcţiile în­treprinderilor trebuie să sprijine nevoile sportive juste ale maselor muncitoare, trebuie să întărească baza tehnică materială a grupă­rilor sportive, servindu-se de po­sibilităţile locale pentru amena­­jarea şi­­ construirea de săli şi terenuri de sport şi pentru pro­curarea de echipament; să pla­nifice folosirea timpului liber al muncitorilor pentru a da posibili­tatea de practicare a culturii fi­zice şi a sportului”. In munca lor, sindicatele, îndru­mate de organizaţiile de Partid, au înregistrat succese însemnate. Sindicatele noastre printr’o mun­­■3ă temeinică, lămurind masele de muncitori, le-au angrenat în prac­ticarea sportului înscriind un nu­măr mare de muncitori şi membri lor de familie în colectivele spor­tive. In această muncă s’au evi­denţiat în mod special colectivul sportiv „Locomotiva-Iaşi” unde s-au înscris peste 1880 de munci­tori din care marea majoritate sunt cu cotizaţiile la zi; colectivul „Fl. Roşie Ilsa-Timişoara”, cu 1400 înscrişi din cei 1800 de salariaţi; colectivul „Flamura Roşie Ianoş Herbac-Cluj” cu peste 80 la sută din totalul salariaţilor înscrişi în colectivul sportiv. Dar dacă în mare parte sindi­catele şi colectivele sportive au înţeles acest lucru, sunt unele sindicate şi colective sportive care au neglijat această importantă sarcină. Astfel, sindicatul şi co­lectivul Avântul din Sindicatul Lemn Forestier Bucureşti, nu se preocupă de activitatea sportivă, nu a trecut la înscrierea membri­lor în colectivul sportiv şi nu a făcut nimic pentru angrenarea muncitorilor în trecerea normelor complexului GMA. Sindicatele trebuie să se con­sidere mobilizate în cinstea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace din R. P. R. lichi­dând total deficienţele pe care le au în domeniul muncii de cultură fizică şi sport, păşind pe drumul trasat de Hotărîre, lămurind, mo­bilizând şi antrenând mase cât mai largi de oameni ai muncii în trecerea normelor complexului de Stat „Gata pentru Muncă şi Apă­rarea Republicii Populare Ro­mâne”. Complexul sportiv de Stat „Gata pentru Muncă şi Apărarea Republicii Populare Române”, baza sistemului de educaţie fizică din RPR, asigură participarea largă a maselor de muncitori la practicarea sportului, asigură des­­voltarea și pregătirea fizică multi­laterală a oamenilor muncii, pen­tru munca de înaltă productivitate făcându-i capabili să apere cu piepturile lor cuceririle clasei muncitoare. Comitetele sindicale, activiştii sindicali trebuie să fie pătrunşi de faptul că desvoltarea mişcării de cultură fizică şi sport din ţara noastră constitue astăzi o pro­blemă de Stat, fiind o preocupare de seamă a Partidului şi Guver­nului. Astăzi mai mult ca oricând pro­blema întăririi fizice şi pregătirii pentru munca de înaltă produc­tivitate şi apărarea cuceririlor noastre trebuie să constitue sar­cina de bază a Asociaţiilor şi a colectivelor sportive. în cinstea Congresului Comite­telor d­e Luptă pentru Pace, o sarcină de frunte pentru sindicate şi colectivele sportive trebuie să fie angrenarea unui număr cât mai mare de muncitori în trece­rea normelor GMA şi în special a normelor de înnot. In vederea realizării acestor sarcini Asociaţiile Sportive tre­buie să stimuleze iniţiativa locală pe baza căreia colectivele sportive să organizeze întreceri pentru în­scrierea şi antrenarea unui nu­măr cât mai mare de muncitori în complexul GMA. In acest fel colectivele sportive şi marea masă a sportivilor din ţara noastră vor demonstra că voinţa lor hotărîtă pentru apă­rarea păcii este un fapt real a­­lături de voinţa milioanelor de oameni cinstiţi din lumea în­treagă. Const. Scr­miih responsabil al Secţiei Sport e. g. m. O săptămână ne mai des­parte de cel mai mare eveniment atletic al anu­lui, Campionatele Internaţionale de Atletism ale Republicii Populare Române, organizate în cinstea Congresului Comitetelor de luptă pentru Pace. Pentru acest mare concurs, care depăşeşte ca amploare şi importanţă tot ceea ce s’a orga­nizat vreodată la noi în materie de sport, se fac pretutindeni pregătiri speciale. Organizatorii aranjează Stadionul, insistând asupra pistei, a vestiarelor etc., Editura Cultură Fizică şi Sport se ocupă de tipărirea programe­lor şi a afişelor, iar Comisia Cen­trală de atletism a alcătuit ju­riul tehnic al concursului. In sfârşit lotul R.P.R. de atle­tism ia parte şi el la ultimele pregătiri. In cantonament se in­­sistă asupra condiţiei fizice, a­­supra stilului fiecăruia și în mod special a pregătirii tactice de concurs. Astfel în cursul zilei de joi, lotul a avut un concurs de ve­rificare, în cinstea Congresului Comitetelor de Luptă pentru Pace. Rezultatul acestei verificări a fost dintre cele mai bune, sta­­bilindu-se cu această ocazie cinci noui recorduri R.P.R. şi o serie de performanţe exce­lente. Din simpla citire a rezultate­lor, se poate desprinde valoarea cifrelor realizate. In fruntea tuturor se situează recordul lui Victor Dumitrescu şi buna per­formanţă a lui Ion Steriade pe 110 m. garduri. In aceiași cursă vom sublinia rezultatul juniorului Bercaru. La 500 m. plat Ion Moina, a­­lergând 1:05.0 a redevenit re­cordmanul acestei probe (Moina a alergat primii 400 m. în 53.5). Al doilea clasat, juniorul Stănescu a doborît la rându-i recordul de juniori. O cursă foarte frumoasă a fost cea de 4.000 m, în care A­ioanei, Bunea şi Pandrea au realizat cifre foarte bune. La 2.000 m, juniorul Grigore Cojocaru a stabilit un nou re­cord R.P.R. Surprinzătoare victoria Ellei Soos la înălţime fete, cât şi cifrele aruncătorilor. Iată rezultatele : BAEŢI 100 m. plat: Alex. S­oenescu 10­8 sec; Ion Wiescnm­eyer 10.9 sec; Prisiceanu 11.1 sec;­Șt. Te­­mesi 11.3 sec; Anton Nica 11.3 sec. 300 m­. plat: Mihai Truică 35.8 sec. 400 m. plat: Moscovici 50.5 sec; Flora 52.5 sec; Th. Olteanu (CSUB) 53.3 sec. 500 m. plat: Ion Moina 1:05.0, Record R.P.R.­­ (vechiul record 1:05.3, M. Tru­că, Iulie 1950), Stănescu 1:09.7. Record R.P.R. de juniori. (Vechiul record 1:09.8 D. Tâlmaciu 1941). 800 m. plat: D-tru Tâlmaciu 1:57.0. 1500 m. plat: Victor Top 4:01.3, Mihai Tintorescu (CCA) 4:10.0. 2.000 m. plat: Grigore Cojoca­ru 5:53.2. Record R.P.R. de ju­niori (Vechiul record Grigore Cojocaru 1950), Paul Farca (CCA) 6:01.0. 4.000 m. plat: C. Aioanei 12:20.5. Stabilire de record R.P.R. Nic. Bunea 12:22.2. Emil Pandrea 12:22.3. Radu Ioniț ii 12:37.5. 110 m. garduri: Victor Dm­i­­trescu 15.2 sec. Record R.P.R. (Vechiul record 15.4 sec. V. Du­mitrescu 1948); Ion Steriade­­(CCA) 15.7 sec!, Gh. Steriade 10.6 sec. Bercaru 16.8 sec!­. Lungime: I. Wiesenmeyer 0.67 m; Şt. Temeţi 6.53 m; L. Taus 6.44 m. Inăi­me: T. Heinrich 1.77 m; Al. Merică 1.72 m. Greutate: Nic. Gurău 14.77 m; Tiberiu Negruţiu 14.33 m; Gh. Rădulescu 14.26 m!!; Ion Mincu (CCA) 13.08 m. Disc: Aurel Coman 44.20 m; Nic. Gurău 41.64 m. Suliţă: Bocicai 54.89 m; D-tru Zamfir 50.81 m; Guran (Dinamo) 46.18 m. Ciocan: Dumitru Constantin 113.19 m­; C-lin Spiridon 48.20 m­; Ştefan Constantin (CCA) 46.81 m; Răşcănescu 41.09 m. FETE 100 m: Clauf­­ia Ru.­o 12.8 sec; Ludmila Vasiliev 13.0 sec; Stela Alexe 13.1 sec; Em­a Schobel 13.1 sec; Radu Silvia 13.2 sec; Ema Conrad 13.4 sec. 800 m; Dutcă Georgeta 2:34.5; Laura Coacloș 2:34.8. 80 m. garduri: Margareta Las­­sel 12.5 sec; Felicia Iovănescu 12.7 sec!! înălţime: Ella Soos 1.43; Fe­licia Iovănescu 1.38 m­; Iuta Halfer 1.38 m­; Iolanda Balasz 1. 33 m. Lungime: Luiza Ernst 5.02 m; Violeta Zăvădescu 4.91 m. Greuta.e: Olimpia Câmpeanu 11.80 mH; Irina Pusch 11.52 m. Disc: Lia Manoliu 35.64 m; Alina Poenaru 34.60 m; Ge'a C­'nl-rrr-.-|| 33 Pf) m Suliță: AncFze Reimesch 35.68 m. reaps «Ca &,ec©s*d«!i mondial Până în acest an, Zátopek a alergat deseori 5.000 m. în mai puţin de 14:10­0, dar nu a lăsat niciodată impresia că ar putea coborî sub această roti­ă şi că s’ar putea apropia de extraordi­narul record al lui Hägg. Pregătindu-se ştiinţific Zátopek a alergat cu o lună în turnă la Turku în Finlanda 14:06.2, iar a­­poi la Bruxelles 14:03., ceea ce a arătat clar tuturora că forma în care se găseşte astăzi campionul cehoslovac poate face din recor­dul lui Hägg o amintire, căci în­tre actualul său record şi cel al lui Hogg d­in multele secunde de a ta dată, au mai rămas doar 5! Ar Poate că Sâmbătă 0 Septembrie, pe Stadionul Republicii, Emil Zá­topek găsind condiţiunile nece­sare şi ajutat de toţi ceilalţi at­leţi participanţi în cursa de 5000 m, piat va putea aduce din nou numele patriei sale pe ta­bea re­­tordurilor mondiale. In preajma Campionatelor Internaţionale de atlelis Trei recorduri R. P. R. doborâte în cinstea Congresului Comitetelor de luptă pentru Pace Zátopek va încerca la Bucureşti doborârea recordului mondial pe 5000 metri RAGT A VAR A (Finlanda) In cursa de 80 m, garda­ri, Margareta Lasset si Felicia Iovănescu au realizat două performante de valoare. Pe 500 m., Moina a alergat 1:05.0, stabilind un nou re­cord al R.P.R. pe această distanță.

Next