Sportul Popular, septembrie 1950 (Anul 6, nr. 1727-1744)
1950-09-02 / nr. 1727
rag. 2-a INIRODUCERE in ATLETISM Săriturile In continuarea materialului publicat în numărul nostru trecut revenim astăzi cu un nou capitol al „Introducerii în atletism“, necesar spectatorilor care vor asista în cele trei zile la întrecerile sportive de pe Stadionul Republicii. Capitolul acesta este rezervat săritorilor. In atletism sunt patru forme de sărituri: 1. Săritura cu prăjina 2. Săritura cu trei paşi-triplul »alt. 3. Săritura în lungime 4. Săritura în înălţime. SS Săritura cu prăjina este desigur una dintre cele mai spectaculoase probe atletice. Dar ea este foarte pretenţioasă, poate chiar cea mai grea pentru cei care îi închină activitatea atletică. Pentru a atinge performanţe superioare, atletul trebue să fie un bun sprinter, trebue să aibă detentă, forţă în braţe, pentru ridicarea corpului, îndemânare deosebită, mult curaj şi talent de acrobat. Acestea sunt calităţile necesare unui bun săritor cu prăjina. 1 . Săritura în înălţime, mai puţin pretenţioasă, cere atletului drept calitate esenţială detenta, adică posibilitatea de a se înălţa cât mai sus printr’o bătaie pe pământ făcută cu un picior. Sunt avantajaţi săritorii mai înalţi al căror centru de greutate este mai sus. II Pentru cele două sărituri amintite, regulamentul prevede trecerea peste o bară de lemn—ştacheta — aşezată între doi stâlpi, pe suporţi care sunt ridicaţi pe măsură ce respectivele înălţimi sunt depăşite. Pentru fiecare înălţime săritorul are dreptul la trei încercări. El poate renunţa la o înălţime, continuând concursul mai sus, chiar dacă pe cea la care a renunţat nu a trecut-o în prima sau a doua încercare. Nu-i rămân însă pentru viitoarele înălţimi decât restul de încercări doborârea consecutivă de trei ori a ştachetei atrăgând după sine eliminarea din concurs. ) Şi Regulamentul obligă pe săritorul în înălţime să bată pe un singur picior, iar pe cel cu prăjina să nu ridice mâna care este dedesubt peste mâna care este deasupra, adică să nu se caţere Un caz particular la săritura cu prăjina îl constitue coborîrea * I ştachetei cu prăjină în cădere. Incercarea este socotită nereuşită Clasamentul se face după următoarele norme: primul este clasat cel care a trecut cea mai mare înălţime. In caz de egalitate, va fi clasat primul, săritorul care are mai puţine încercări la ultima săritură reuşită. Dacă şi acum se menţine egalitatea, se face totalul încercărilor nereuşite, ţinându-se cont de el, iar apoi al tuturor săriturilor bune şi rele. La baraj se trece prin acordarea unei a patra încercări la înălţimea nereuşită continuând la nevoie prin ridicarea sau coborîrea ştachetei cu 2 cm. Rezultatul de la baraj nu este însă omologabil ca record, el contând numai la stabilirea ordinei în clasamentul final. Săritura în lungime cere viteză şi detentă. De desvoltarea acestor calităţi depinde in hotărîtoare măsură îmbunătăţirea rezultatelor. In plus este necesară o oarecare îndemânare. ■ Triplul-salt este de fapt o săritură în lungime precedată de doi paşi săriţi. Paşii săriţi in pământ urmând bătăii la prag, sunt foarte duri cerând picioare solide. Săritorul de triplu are nevoie de un accentuat simţ al echilibrului, pentru ca ritmul săriturii să fie normal, şi firesc, de viteză şi detentă. Prescripţiile regulamentare sunt mai puţin numeroase la aceste două sărituri înrudite decât la cele cu ştachetă. Concurenţii nu au voie să depăşească linia albă a pragului de lemn, sau să bată dincolo de acest prag. încercarea contează in acest caz ca nereuşită, şi nu este măsurată. Fiecare participant are dreptul la trei sărituri, iar cei care după efectuarea acestor prime trei sărituri se află pe primele 6 locuri, se califică în finală, mai având dreptul la trei încercări. In clasament contează însă cea mai bună din cele 6 încercări. Săriturile se măsoară perpendicular pe prag de la linia dinaintea pragului până la ultima urmă lăsată în nisip nu numai de picioarele ci de oricare altă parte a corpului săritorului. Pentru triplu-salt, regulamentul prevede în plus ca săritorul să cadă la primul pas tot cu piliiiii cu care a bătut pe prag. Lungimea elanului este lăsată liberă, iar săriturile omologabile trebuesc măsurate cu ruleta de oțel. Şase ani dela renaşterea mişcării sindicale în ţara noastră , nu s'au împlinit şase ani dela renaşterea mişcării noastre sindicale. Clasa muncitoare, clasă conducătoare în R.P.R., a aniversat acest eveniment, în plin efort în lupta pentru pace, pentru îndeplinirea şi depăşirea Slaţiului de Stat, pregătindu-se pentru primul nostru Plan Cinciinal, planul construirii bazelor socialismului în ţara noastră. De la începutul ei, mişcarea noastră sindicală a dus hotărî! lupta împotriva exploatatorilor şi a agenţilor lor trădători reformişti, pentru dreptul la o viaţă omenească a celor ce muncesc. Nici gloanţele şi nici legile anti muncitoreşti ale guvernelor burghezo-moşiereşti nu au izbutit să abată proletariatul de pe drumul luptei intransigente de clasă. Conducerea ideologică a Partidului Comunist a asigurat sindicatelor o linie revoluţionară împotriva tuturor manevrelor social-democraţiior de dreapta, unelte ale burgheziei. In timp ce în ţările capitaliste, întreaga povară a «cceltuielilor militare se află pe umerii oamenilor muncii, şi odată cu acea.sta sporeşte teroarea şi prigoana împotriva muncitorilor care se opun războiului, nivelul de viaţă al maselor scăzând pe zi ce trece. în ţara noastră nivelul de viaţă al oamenilor muncii se ridică tot mai mult. In cadrul sindicatelor, muncitorii au toate posibilităţile de a-şi oţeli trupul, de a face sport. In colectivele sportive sindicale activează peste 150.000 membri. Pe plan internaţional, Confederaţia Generală a Muncii luptă în cadrul Federaţiei Mondiale Sindicale, împotriva scizioniştilor şi a trădătorilor de teapa bandei de spioni şi asasini de la Belgrad, condusă de călăul Tito. Isvorul succeselor de până acum îl constitue conducerea sindicatelor de către Partid ca şi însuşirea experienţei glorioase a lor sindicate sovietice. Mergând pe acest drum, mişcarea sindicală de la noi se va întări şi mai mult contribuind la ridicarea permanentă a nivelului material și cultural al oamenilor muncii, in lupta pentru pace și socialism. i „SPORTUL POPULAR" Ce trebuie să ştie spectatorii matchului internaţional de box R. P. R. R. Cehoslovacă Spectatorii matchului da box dintre reprezentativele Republicii Popularei.. Române şi R. Cehoslovace, care va avea loc astă seară pe Stadionul Republicii, trebue să cunoască unele noţiuni tehnica şi regulamentare, absolut necesare pentru o cât mai bună înţelegere a întâlnirii. Pentru aceasta, publicăm mai jos, o serie de amănunte de regulament şi de tehnică. ■ In cadrul întâlnirii de astă seară se va disputa, câte un match pentru fiecare dintre cele opt categorii: Categoria muscă: până la 51 kg. Categoria cocoși dela 51 la 54 kg. Categoria până : dela 54 la 58 kg Categoria ușoară : dela 58 la 52 kg. Clișeul de mai sus reprezintă două crochete corect executate. Boxeurul din dreapta execută un corect crochet de stânga, care a trecut peste blocajul adversarului. Boxeurul din stânga răspunde tot printr’un crochet de stânga î insă el a fosti blocat. La ambii boxeuri se remarcă poziţia corectă a picioarelor şi a corpului. Categoria semi mijlocie: dela 62 la 67 kg. Categoria mijlocie: dela 67 la 73 kg. Categoria semigrea: dela 73 la 80 kg. Categoria grea: dela 80 kg, în sus. Un match se dispută pe o durată de 3 reprize a trei minute. Intre reprize se face câte o pauză de un minut. Fiecare boxeur ara dreptul de a fi îngrijit de antrenorul respectiv, secondat la nevoie de încă o persoană, care însă nu are voie să se urce pe ring. Antrenorul are voie să dea sfaturi tehnice boxauriului său, numai în timpul pauzelor, fiindu-i cu desăvârșire interzis să dea sfaturi, să încurajeze sau să comunice cu boxeurul în timpul desfășurării matchului. B Deciziile într’un match de box sunt din mai multe feluri : a) Victorie prin knock-out; b) Prin abandon ; ■c) Prin descalificare; d) La puncte , tej Prin neprezitubarea adversarului.Se pronunţă match nul: a) In cazul când ceî trei judecători dau trei deriziuni diferite şi b) In cazul a trei decizi, din care două vor Indica match nul. Se acordă victoria prin knockout, atenei când unul ' dintre adversari atinge pământul' cu o parte a corpului,' alta decât picioarele ,timp de 10 secunde. b) dacă rămâne suspendat pe corzi timp de l'6 secunde; c) dacăeste incapabil să continue a boxa. Se acordă victoria prin abandon : a) Când unul din adversari doreşte acest lucru şi ridică mâna în sus şi b) In caz de accident care pune în imposibilitate pe unul din boxeuri de a continua lupta. Victoria prin descalificare se acordă numai, pentru infracţiunile la articolele regulamentului. Victoria la puncte va fi atribuită atunci când lupta a fost dusă până la limită, avându-se în vedere următoarele considerate,uni : • a) Atacul efectiv cu ambii pumni; b) Apărarea-parapealoviturilor și eschiva atacurilor adverse. . . c) Numărul loviturilor date, adica fiecare lovitură regulamentară ; d) Puterea loviturilor; ie) Stilul de atac şi apărare; f) Rezistenţa ; g) Corectitudine pe ring. _ B Se acordă victoria când majoritatea punctelor, după foile de punctaj ale juriului, indică câştigătorul. La sfârşitul fiecărei reprize, celui mai bun boixteur îi vor fi atribuite 20 puncte. Dacă repriza este egală, fiecărui boxeur i se va da câte 20 de puncte.^ Juriul va da decizia de învingător a boxeurului, care la sfârșitul matchului va totaliza cel mai mare număr de puncte. Dacă un boxteur va primi avertisment în cursul matchului, i se vor scădea puncte după cum urmează : la primul avertisment un punct, iar la cel de al doilea 2 puncte. Boxeurul care cade la podea de trei ori într'o repriză, va fi declarat învins prin knpcfc. oui t£ Regulamentul întâlnirilor da box, prevede ca lovituri neregulamentare următoarele : a) a lovi sau a ţine sub centură, a lovi cu piciorul sau cugenunchii, sau a pune piedică; b) a da lovituri cu capul, cu umerii, cu antebraţul sau cu cotul, a încerca de a înlănţui pe adversar, a sprijini braţul sau cotul pe figura adversarului, a sprijini sau a da capul adversarului pe spate; c) a lovi cu mănuşa deschisă, tou partea interioară a mănuşii cu pumnul deschis, cu vârful degetelor, cu încheietura mâinii, cu muchia mâinii; d) a lovi spatele adversarului şi în special la ceafă, sau la rinichi ; e) a sa învârti în jurul său însuşi. (a pivota), lansând brapul şi pumnul în sbor; f) a ataca ţinându-se de corzi sau ajutându-se de corzi; g) a se lupta apăsându-se sau sprijinindu-se pe adversar; h) a lovi un adversar căzut la pământ sau care după ce a fost la pământ ’este pe punctul de a se ridica ; i) a ţine în lupta corp la corp; i a ţine pentru a lovi sau a atrage spre sine pe adversar; k) a opune o apărare pasivă, ascunzându-se în mănuşi sau a se lăsa să cadă jos în mod voluntar pentru a evita lovitura. l) de a lovi sub cap. B întâlnirile de box se dispută într-un ring pătrat cu laturi de minimum 4,90 şi maximum de 6,10 m. Podeaua ringului va fi netedă, solidă şi bine încheiată ieşind cu minimum 0,50 m, în afara frânghiilor. Loviturile într’un match de box sunt următoarele: Lovitura directă (o lovitură realizată din întinderea perfectă a braţului la figura sau corpul adversarului) ; Swingul (o lovitură asemănătoare cu directa, care se realizează printr’o uşoară arcuire a braţului ; Crochetul (o lovitură scurtă ori braţul îndoit care are o mai mare întrebuinţare la lupta corp la corp); Upper cuiul (o lovitură de jos în sus). Acestea sunt loviturile fundamentale în box. In afară de acestea, mai există o serie de lovituri auxiliare ca, de pildă, lateralele sau jabul. După ,o pauză de aproape un an, activitatea pe velodrom se reia mâine dimineaţă, la ora 9, prin reuniunea pe care o organizează Clubul Central al Asociaţiei „Dinamo” în cinstea Congresului Comitetelor de Luptă pentru Pace din R.P.R. In vederea acestei prime reuniuni, care cuprinde un program variat şi interesant, de aproape patru săptămâni sprinterii şi siemi-fondiştii au rulat cu asiduitate şi ei deţin azi, în marea lor majoritate, o formă excelentă. Prin această prizma se anunţă dispute strânse, rezultate tehnice interesante şi, fireşte, unele surprize, specifice primei întâlniri a specialistite- ''bodromului. Lotul Casei Centrale a Armatei teompus din: Petre Gnat, I. Ocneanu, Al. Olah, I. Gociman, C. Dumitru, Navrea, Baclagean, Octav Amza, Ion Chivu, etc. — a rulat după un program metodic și sub o competentă îndrumare tehnică. Grupul dela „Dinamo”, — Mircea Mihăilescu, D. I.Kitis,, N. Arsari, C. Dumitran, St. Sebe, N. Maxim şi ceilalţi s’au pregătit deasemeni temeinic, după un plan de lucru chibzuit întocmit. Tot la fel ş’, elementele tinere dela Locomotiva P.T.T., Flamura Roşie, Metalul şi alte formaţii au pus toată grija în pregătirea pentru această primă întâlnire. Dintre formaţiile de mai sus rezultă clar că cicliştii de la CCA şi Dinamo vor fi principalii animatori ai reuniunii. ■Ar Programul zilei cuprinde următoarele probe: viteză pentru categ. 1 şi, 11, viteză pentru categ. III şi IV, semi-fond, 50 tururi, pentru categ. I şi II, cursă de eliminare pentru categ. III şi IV, şi o probă pentru fete pe 18 tururi. Deasemeni se vor face încercari de racord al pistei de către seniori, juniori şi fete. TAT Pe velodrom se ajunge: cin tramvaiul Nr. 5 (capătul liniei) prin cal. Floreasca, str. aviator Băneiulescu şi cu tramvaiul Nr. 9 (str. Barbu Văcărăscu). In cinstea Congresului Comitetelor de Lupta pentru Pace din R. P. R. Prima reuniune cicliste pe velodrom se desfăşoară mâine dimineaţă Se top face şi primele încercări de record al pistei ■4