Sportul Popular, decembrie 1950 (Anul 6, nr. 1780-1792)
1950-12-02 / nr. 1780
Pag. h-a tISPORTUI Şi pentru mine ca şi pentru toţi oamenii muncii din R.P.R., ziua de 3 Decembrie, ziua în care îmi voi da votul candidaţilor Frontului Democraţiei Populare, va fi o zi de sărbătoare. Va fi ziua în care voi spune răspicat că sunt alături de clasa muncitoare, care condusă de Partidul nostru drag, construieşte socialismul în Patria noastră, că sunt un luptător din marele front al Păcii, în frunte ca marea, puternica şi invincibila Uniune Sovietică şi tovarăşul Stalin. împreună cu studenţii şi personalul Institutului de Cultură Fizică ne-am pregătit pentru întâmpinarea zilei de 3 Decembrie, muncind mai mult, mai bine și mai cu spor, pentru a dovedi prin fapte că suntem demni de încrederea pe care Partidul ne-a acordat-o, aceea de a contribui la înfăptuirea în țara noastră a culturii fizice de masse, parte integrantă a culturii socialiste. Şi noi care muncim în sectorul culturii fizice, ca si ceilalţi din alte sectoare de muncă, am simtit binefacerile regimului de democraţie populară prin îmbunătăţirea conditiunilor de muncă şi prin sprijinul permanent primit dela Partid si Guvern. Astfel, numai in doi ani s’a construit în institut cât nu a construit burghezia în 26 ani. Sălile de sport, laboratoarele, terenurile, cărţile si materialul didactic şi tehnic, au creiat conditiunile cele mai bune pentru punerea pe baze ştiinţifice a muncii noastre. Restructurarea bazată pe experienţa institutelor similare din U.R.S.S., a schimbat profilul institutului, absolvenţii căpătând o calificare superioară care-i face apţi să muncească şi în domeniul culturii fizice, nu numai al educaţiei fizice. Primul nostru plan cincinal prevede construirea unui local nou pentru institutul nostru, un local modern după modelul institutelor din Uniunea Sovietică. Numărul studenţilor a crescut cu 150 la sută numai în doi ani. Din mijlocul nostru oamenii muncii au propus un candidat, pe tovarăşul Zeno Dragomir. Toate cele realizate cât şi perspectivele de desvoltare ale Institutului de Cultură Fizică şi ale muncii noastre ne fac pe noi cei care muncim în I.C.F. să aşteptăm cu nerăbdare ziua de 3 Decembrie când vom da votul nostru candidaţilor Frontului Democraţiei Populare, arătând prin aceasta încă odată dragostea noastră nețărmurită față de Partidul Muncitoresc Român care ne conduce pe calea construirii socialismului. Așteptăm cu nerăbdare ziua de 3 Decembrie, zi în care prin votul nostru vom arăta că votăm pentru pace, deci pentru fericirea Patriei noastre și împotriva agresorilor imperialişti , americani şi englezi, aţâţători la un nou războiu. Aşteptăm cu nerăbdare ziua de 3 Decembrie pentru că vostând pe candidaţii Frontului Democraţiei Populare, votăm pentru marele front al Păcii, în fruntea căruia se află marea Uniune Sovietică şi tovarăşul Stalin. Leon Teodorescu Decanul Institutului de Cultură Fizică Trăiască marele geniu al omenirii uui [ eliberatorul şi prietenul iubit al poporului Voi vota candidaţii Frontului Democraţiei Populare S’a schimbat faţa Ferentarilor... Nu este cartier sau colţ al Capitalei în care opera de înfrumuseţare, de transformare într’un oraş modern să nu se facă simţită. Iată, să ne oprim In Ferentari, cartierul acesta muncitoresc, unde numeroase familii au trăit viaţa de lipsuri şi mizerie cunoscând din plin nemiloasa exploatare a regimului burghezo-moşieresc. Iată, colea era cândva câmpul plin de bălării, iar azi se înalţă minunatele blocuri în faţa cărora să tot stai şi să nu te mai saturi privind. Sunt locuinţele muncitoreşti, locuinţe în care muncitorii trăiesc în condiţii optime. Odată cu toate acestea a crescut şi terenul de sport al cartierului. Maidanul acela plin de praf lăsat la sfârşitul războiului, a devenit o adevărată bază sportivă, a devenit cu adevărat „Stadionul Muncitoresc”. Iarba verde şi mătăsoasă, pista de atletism, obstacole şi piste de antrenament G. M. A., zgura roşie a terenurilor de volei şi baschet, toate laolaltă dau un aspect şi mai frumos locului unde muncitorii îşi petrec timpul, liber călindu-se fiziceşte. Totul este schimbat, întreg cartierul trăieşte o viaţă nouă şi simţi cum creşte şi se întăreşte voinţa muncitorilor de a-şi făuri un trai mai bun, mai fericit. La 3 Decembrie vor confirma aceasta prin votul lor. Votând pentru candidaţii Frontului Democraţiei Populare, vor face şi mai puternică unitatea noastră de luptă pe drumul construirii socialismului în scumpa noastră Patrie. In faţa naţionalităţilor conlocuitoare s'a deschis o viaţă nouă şi luminoasă Cu dragoste şi bucurie întâmpină oamenii muncii din ţara noastră minunata sărbătoare dela 3 Decembrie, când cu toţii, fără deosebire de sec, sau naţionalitate vor alege ca deputaţi în Sfaturile Populare pe adevăraţii reprezentanţi de nădejde, candidaţii Frontului Democraţiei Populare. Şi cum ar putea fi altfel, când în faţa fiecărui om cinstit din ţara noastră stau minunatele realizări ale regimului nostru de democraţie populară, drepturile şi libertăţile pe care regimul nostru de democraţie populară le acordă tuturor cetăţenilor, indiferent de naţionalitate. Departe este viaţa de astăzi a naţionalităţilor conlocuitoare din ţara noastră, de viaţa obidită, de prigoană şi ură pe care au trăit-o sub trecutele regimuri burghezomoşiereşti. Cu greu se pot şterge din mintea tuturor oprimarea la care erau supuşi „minoritarii“, sutele de legi, decrete şi regulamente care prevedeau mereu alte îngrădiri pentru oamenii muncii din rândul naţionalităţilor conlocuitoare. Atmosfera de ură şi şovinism de care erau înconjuraţi, interdicţia de a avea o cultură proprie, de a vorbi şi învăţa în limba lor, discriminările sociale şi economice, „numerus clausus“ şi „numerus nullus“, iar mai apoi, în anii de cruntă teroare fascistă, sângele nevinovat care a curs din belşug, schingiuirile şi crimele comise asupra oamenilor muncii evrei, toate acestea sunt o mărturie de neşters a politicii criminale duse de trecutele regimuri împotriva naţionalităţilor conlocuitoare din ţara noastră. „Principii“ ca 8 + 3 şi mai apoi 0+2 în formarea echipei reprezentative de football, persecutarea grupărilor sportive muncitoreşti şi ale naţionalităţilor conlocuitoare, întâlniri sportive care degenerau în manifestaţii şovine, iată politica naţionalistă a regimului burghezo-moşieresc, reflectată în sport. După eliberarea ţării noastre de sub jugul fascist de către glorioasa Armată Sovietică, s’au deschis pentru oamenii muncii din rândurile naţionalităţilor conlocuitoare din ţara noastră minunatele perspective ale unei vieţi noi, din care au dispărut pentru totdeauna ura de rasă, şovinismul şi oprimarea naţională. Despre această viaţă nouă vorbesc cele 3.036 cămine de zi, grădiniţe şi şcoli elementare de ciclul I şi II, 140 şcoli medii de toate gradele, 92 de şcoli profesionale, şcoli de calificare profesională şi cursuri de specializare, care funcţionează azi în limba naţionalităţilor conlocuitoare. Despre minunatele perspective care s-au deschis în faţa oamenilor muncii din rândurile naţionalităţilor conlocuitoare, vorbesc cele 17 facultăţi în limba maghiară de la Cluj, Tg. Mureş şi Timişoara, cele 1.700 cămine culturale, emisiunile radiofonice speciale în limbile respective, cele 15.000.000 volume tipărite în limbile naţionalităţilor conlocuitoare. In cele mai înalte funcţii de Stat ca şi în toate domeniile de activitate găsim, alături de oameni ai muncii români, fii şi fiice ale naţionalităţilor conlocuitoare. Despre toate aceste măreţe cuceriri ale naţionalităţilor conlocuitoare — cuceriri posibile numai într’un regim condus de clasa muncitoare, în frunte cu Partidul ei, pot vorbi în cuvinte minunate şi atleţii Moscovici Ferdinand şi Edith Treibal, gimnastele Hoffmann Agnita şi Geczo Olga, ca şi toţi ceilalţi fii ai naţionalităţilor conlocuitoare care fac astăzi parte din loturile reprezentative ale Patriei noastre. Fiecare om al muncii din ţara noastră va vota din toată inima pentru candidaţii Frontului Democraţiei Populare, pentru viaţa minunată care se deschide în faţa întregului nostru popor muncitor, în faţa tuturor cetăţenilor Patriei noastre dragi. Geczo Olga, Moscovici Ferdinand şi alţi sportivi fruntaşi din rândurile naţionalităţilor conlocuitoare reprezintă cu cinste impreună cu sportivii fruntaşi români. Patria noastră in întâlnire internaționale.. Hunedoara. In înaltul văzduhului se înalţă furnalele înegrite de fum. Aci, în oraşul oţelarilor şi a! furnaliştilor, simţi mai puternic ca oriunde încrederea ce străjuieşte în inimile oamenilor, bucuria realizărilor ce chezăşuiesc viitorul şi drumul luminos care s’a deschis celor ce muncesc. Drum de muncă şi luptă. Drum de viaţă nouă. Şi cu ani în urmă erau aci fabrici şi uzine, oameni care munceau, tineri ce năzuiau spre Un viitor luminos. Dar alături de ei, în viaţa lor, se aciuase mizeria, dorinţele rămâneau neîmplinite, în inimile oamenilor creştea ura împotriva celor care exploatau. La început era o ură tăcută care odată cu anii a crescut tot mai puternic împotriva celor ce-i împilau. 2.500 de muncitori lucrau aci din zori şi până în noapte pentru o mână de mari fabricanţi şi bancheri. Azi văile Hunedoarei răsună de cântec şi muncă, freamătă de viaţa liberă şi fericită. Oamenii trăesc o viaţă liberă în care bucuria de a munci se împleteşte cu bucuriile rodului muncii. Un oraş nou s-a trezit la viaţă. Numai în locuinţele nou construite stau 3.000 de muncitori. Alături de clădirile luminoase au răsărit terenuri de sport, săli de Răsună de cântec şi munci teatru şi cinemal spitale, creşe, pari flori, cooperative. Arut aci prin grija a Guvernului, toată pre traiul din ce bun pe care îl oţelarii din Ilunco ★ Deasupra furnale fum se toarce m noapte. — încă o şarjă, tru Plan, pentru dura cuptoarelor ţelul strălucitor varsă șuvoi, nime zânele mari. Tun