Sportul Popular, decembrie 1950 (Anul 6, nr. 1780-1792)

1950-12-02 / nr. 1780

Pag. h-a tISPORTUI Şi pentru mine ca şi pentru toţi oamenii muncii din R.P.R., ziua de 3 Decembrie, ziua în care îmi voi da votul candida­­­ţilor Frontului Democraţiei Populare, va fi o zi de sărbă­toare. Va fi ziua în care voi spune răspicat că sunt alături de clasa muncitoare, care con­dusă de Partidul nostru drag, construieşte socialismul în Pa­­tria noastră, că sunt un luptător din marele front al Păcii, în frunte ca marea, puternica şi invincibila Uniune Sovietică şi tovarăşul Stalin. împreună cu studenţii şi per­sonalul Institutului de Cultură Fizică ne-am pregătit pentru întâmpinarea zilei de 3 Decem­brie, muncind mai mult, mai bine și mai cu spor, pentru a dovedi prin fapte că suntem demni de încrederea pe care Partidul ne-a acordat-o, aceea de a contribui la înfăptuirea în țara noastră a culturii fi­­zice de masse, parte integrantă a culturii socialiste. Şi noi care muncim în sec­torul culturii fizice, ca si cei­­lalţi din alte sectoare de muncă, am sim­tit binefacerile regimu­lui de democraţie populară prin îmbunătăţirea conditiunilor de muncă şi prin sprijinul perma­nent primit dela Partid si Gu­vern. Astfel, numai in doi ani s’a construit în institut cât nu a construit burghezia în 26 ani. Sălile de sport, laboratoarele, terenurile, cărţile si materialul didactic şi tehnic, au creiat con­­ditiunile cele mai bune pentru punerea pe baze ştiinţifice a muncii noastre. Restructurarea bazată pe ex­perienţa institutelor similare din U.R.S.S., a schimbat profi­lul institutului, absolvenţii că­­pătând o calificare superioară care-i face apţi să muncească şi în domeniul culturii fizice,­­ nu numai al educaţiei fizice.­­ Primul nostru plan cincinal­­ prevede construirea unui local nou pentru institutul nostru, un­­ local modern după modelul in­stitutelor din Uniunea Sovietică. Numărul studenţilor a crescut cu 150 la sută numai în doi ani. Din mijlocul nostru oamenii mun­cii au propus un candidat, pe tovarăşul Zeno Dragomir. Toate cele realizate cât şi perspecti­vele de desvoltare ale Institutului de Cultură Fizică şi ale muncii noastre ne fac pe noi cei care muncim în I.C.F. să aşteptăm cu nerăbdare ziua de 3 Decem­brie când vom da votul nostru candidaţilor Frontului Demo­craţiei Populare, arătând prin aceasta încă odată dragostea noastră nețărmurită față de Partidul Muncitoresc Român care ne conduce pe calea con­­­struirii socialismului. Așteptăm cu nerăbdare ziua de 3 Decembrie, zi în care prin votul nostru vom arăta că vo­tăm pentru pace, deci pentru fericirea Patriei noastre și îm­potriva agresorilor imperialişti , americani şi englezi, aţâţători la un nou războiu. Aşteptăm cu nerăbdare­ ziua de 3 Decembrie pentru că vos­tând pe candidaţii Frontului De­mocraţiei Populare, votăm pen­tru marele front al Păcii, în fruntea căruia se află marea Uniune Sovietică şi tovarăşul Stalin. Leon Teodorescu Decanul Institutului de Cultură Fizică­ ­ Trăiască marele geniu al omenirii uui [ eliberatorul şi prietenul iubit al poporului Voi vota candidaţii Frontului Democraţiei Populare S’a schimbat faţa Ferentarilor... Nu este cartier sau colţ al Capitalei în care opera de înfrumuseţare, de transformare într’un oraş modern să nu se facă simţită. Iată, să ne oprim In Ferentari, cartierul acesta muncitoresc, unde numeroase familii au trăit viaţa de lipsuri şi mizerie cunoscând din plin nemiloasa exploatare a regim­u­­lui burghezo-moşieresc. Iată, colea era cândva câmpul plin de bălării, iar azi se înalţă minunatele blocuri în faţa că­­rora să tot stai şi să nu te mai saturi privind. Sunt locuinţele muncitoreşti, locuinţe în care muncitorii tră­­iesc în condiţii optime. Odată cu toate acestea a crescut şi terenul de sport al cartierului. Maidanul acela plin de praf lăsat la sfârşitul războiului, a devenit o adevărată bază sportivă, a devenit cu adevărat „Stadionul Muncitoresc”. Iarba verde şi mătăsoasă, pista d­­e atletism, obstacole şi piste de antrenament G. M. A., zgura roşie a terenurilor de vo­­lei şi baschet, toate laolaltă dau un aspect şi mai frumos locului unde muncitorii îşi pe­­trec timpul, liber călindu-se fi­ziceşte. Totul este schimbat, întreg cartierul trăieşte o viaţă nouă şi simţi cum creşte şi se în­­tăreşte voinţa muncitorilor de a-şi făuri un trai mai bun, mai fericit. La 3 Decembrie vor con­firma aceasta prin votul lor. Votând pentru candidaţii Fron­tului Democraţiei Populare, vor face şi mai puternică unitatea noastră de luptă pe drumul construirii socialismului în scumpa noastră Patrie. In faţa naţionalităţilor conlocuitoare s'a deschis o viaţă nouă şi luminoasă Cu dragoste şi bucurie întâm­pină oamenii muncii din ţara noastră minunata sărbătoare dela 3 Decembrie, când cu toţii, fără deosebire de se­c, sau naţionali­tate vor alege ca deputaţi în Sfaturile Populare pe adevă­raţii reprezentanţi de nădejde, candidaţii Frontului Democraţiei Populare. Şi cum ar putea fi altfel, când în faţa fiecărui om cinstit din ţara noastră stau mi­nunatele realizări ale regimului nostru de democraţie populară, drepturile şi libertăţile pe care regimul nostru de democraţie populară le acordă tuturor cetă­ţenilor, indiferent de naţionali­tate. Departe este viaţa de astăzi a naţionalităţilor conlocuitoare din ţara noastră, de viaţa obidită, de prigoană şi ură pe care au trăit-o sub trecutele regimuri burghezo­­moşiereşti. Cu greu se pot şterge din mintea tuturor oprimarea la care erau supuşi „minoritarii“, sutele de legi, decrete şi regula­mente care prevedeau mereu alte îngrădiri pentru oamenii muncii din rândul naţionalităţilor con­locuitoare. Atmosfera de ură şi şovinism de care erau încon­juraţi, interdicţia de a avea o cultură proprie, de a vorbi şi învăţa în limba lor, discrimină­rile sociale şi economice, „nume­rus clausus“ şi „numerus nullus“, iar mai apoi, în anii de cruntă teroare fascistă, sângele nevino­vat care a curs din belşug, schin­giuirile şi crimele comise asupra oamenilor muncii evrei, toate a­­cestea sunt o mărturie de neşters a politicii criminale duse de tre­cutele regimuri împotriva naţio­nalităţilor conlocuitoare din ţara noastră. „Principii“ ca 8 + 3 şi mai apoi 0+2 în formarea echipei repre­zentative de football, persecuta­rea grupărilor sportive muncito­reşti şi ale naţionalităţilor con­locuitoare, întâlniri sportive care degenerau în manifestaţii şovine, iată politica naţionalistă a regi­mului burghezo-moşieresc, re­flectată în sport. După eliberarea ţării noastre de sub jugul fascist de către glo­rioasa Armată Sovietică, s’au deschis pentru oamenii muncii din rândurile naţionalităţilor con­locuitoare din ţara noastră mi­nunatele perspective ale unei vieţi noi, din care au dispărut pentru totdeauna ura de rasă, şo­vinismul şi oprimarea naţională. Despre această viaţă nouă vor­besc cele 3.036 cămine de zi, gră­diniţe şi şcoli elementare de ci­clul I şi II, 140 şcoli medii de toate gradele, 92 de şcoli profe­sionale, şcoli de calificare profe­sională şi cursuri de specializare, care funcţionează azi în limba naţionalităţilor conlocuitoare. De­spre minunatele perspective care s-au deschis în faţa oamenilor muncii din rândurile naţionalită­ţilor conlocuitoare, vorbesc cele 17 facultăţi în limba maghiară de la Cluj, Tg. Mureş şi Timişoa­ra, cele 1.700 cămine culturale, emisiunile radiofonice speciale în limbile respective, cele 15.000.000 volume tipărite în limbile naţio­nalităţilor conlocuitoare. In cele mai înalte funcţii de Stat ca şi în toate domeniile de activitate găsim, alături de oameni ai mun­cii români, fii şi fiice ale naţio­nalităţilor conlocuitoare. Despre toate aceste măreţe cuceriri ale naţionalităţilor conlocuitoare — cuceriri posibile numai într’un regim condus de clasa muncitoa­re, în frunte cu Partidul ei, pot vorbi în cuvinte minunate şi at­leţii Moscovici Ferdinand şi E­­dith Treibal, gimnastele Hoff­mann Agnita şi Geczo Olga, ca şi toţi ceilalţi fii ai naţionalităţi­lor conlocuitoare care fac astăzi parte din loturile reprezentative ale Patriei noastre. Fiecare om al muncii din ţara noastră va vota din toată inima pentru candidaţii Frontului Demo­craţiei Populare, pentru viaţa minunată care se deschide în faţa întregului nostru popor muncitor, în faţa tuturor cetăţenilor Pa­triei noastre dragi. Geczo Olga, Moscovici Ferdinand şi alţi sportivi fruntaşi din rândurile naţionalităţilor conlocuitoare reprezintă cu cinste imp­re­­ună cu sportivii fruntaşi români. Patria noastră in întâlnir­­e in­­te­rnaționale.. Hunedoara. In înaltul văz­duhului se înalţă furnalele înegrite de fum. Aci, în oraşul oţelarilor şi a! furnaliştilor, simţi mai puternic ca oriun­de încrederea ce străjuieşte în inimile oamenilor, bucuria realizărilor ce chezăşuiesc vii­torul şi drumul luminos care s’a deschis celor ce muncesc. Drum de muncă şi luptă. Drum de viaţă nouă. Şi cu ani în urmă erau aci fabrici şi uzine, oameni care munceau, tineri ce năzuiau spre Un viitor luminos. Dar alături de ei, în viaţa lor, se aciuase mizeria, dorinţele rămâneau ne­împlinite, în inimile oamenilor creştea ura împotriva celor care exploatau. La început era o ură tăcută care odată cu anii a crescut tot mai puternic împo­triva celor ce-i împilau. 2.500 de muncitori lucrau aci din zori şi până în noapte pen­tru o mână de mari fabricanţi şi bancheri. Azi văile Hunedoarei răsună de cântec şi muncă, freamătă de viaţa liberă şi fericită. Oamenii trăesc o viaţă liberă în care bucuria de a munci se împleteşte cu bucuriile rodului muncii. Un oraş nou s-a trezit la viaţă. Nu­mai în locuinţele nou construite stau 3.000 de muncitori. Alături de clădirile luminoase au răsă­rit terenuri de sport, săli de Răsună de cântec şi munci teatru şi cinemal spitale, creşe, pari flori, cooperative. A­rut aci prin grija a Guvernului, toată pre traiul din ce bun pe care îl oţelarii din Ilunco ★ Deasupra furnale fum se toarce m noapte. — încă o şarjă, tru Plan, pentru­­ dura cuptoarelor ţelul strălucitor­­ varsă șuvoi, nime zânele mari. Tun

Next