Sportul Popular, aprilie 1951 (Anul 7, nr. 1841-1857)
1951-04-01 / nr. 1841
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITUVul ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURA FIZICA SI SPORT , PE LANGA CONSILIUL DE MINISTRI SI AL CONFEDERATIEI GENERALE A MUNCII Anul VI Hr. 384Î 8 Pagini 5 Leî Dominica I Aprolie 3851 Titlul de Maestru al Sportului, titlu de cinste pentru sportivii noştri Decernarea primelor titluri de Maestru al Sportului unui număr de 63 sportivi fruntaşi din Republica Populară Română a fost prilejul unei însufleţite manifestaţii a tineretului din ţara noastră, faţă de unii din cei mai buni dintre sportivii ţării. Prin acordarea acestor titluri de cinste sportivilor noştri fruntaşi, s a arătat încă odată cât de mare este grija Partidului şi Guvernului faţă de sportivii care, prin succesele lor, au adus mişcării de cultură fizică şi sport din ţara noastră importante victorii. Intr’un regim capitalist nu este posibilă o asemenea preţuire. Acolo domneşte legea de junglă a concurenţei sângeroase şi a cruntei exploatări. In astfel de condiţiuni sportivul nu poate fi privit decât ca o marfă, ca o posibilitate în plus de exploatare. Intr’o societate capitalistă, în care nimeni şi nimic nu prezintă valoare decât atâta vreme cât rentează, sportivii de frunte, ridicaţi din rândurile poporului, sunt atraşi în mreaja profesionismului, devenind unelte docile ale antreprenorilor de întâlniri sportive pentru ca, mai apoi, după încetarea succeselor, să îngroaşe rândurile şomerilor şi ale declasaţilor. Este bine cunoscut cazul marelui atlet negru Cornelius Johnson, campion olimpic la săritura în înălţime, meci în cea mai cruntă mizerie. După ce a umplut cassele de bani ale managerilor şi organizatorilor. Asemenea exemple se întâlnesc pretutindeni în ţările capitaliste, printre sportivii care, odată cu pierderea celebrităţii, devin epave ale societăţii, în ţara noastră, în condiţiunile regimului de democraţie populară, mişcarea de cultură fizică şi sport cuprinde masse tot mai largi de oameni ai muncii, pe care le îndrumă spre o practicare ştiinţifică a sportului, după exemplul strălucit al sportului sovietic. Acest lucru este posibil, pentru că, aşa cum a subliniat tov. Ch. Vidraşcu, Preşedinte al Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri, in discursul rostit la festivitatea decernării primelor titluri de Maestru al Sportului. „Partidul şi Guvernul nostru poartă o grijă permanentă desvoltării multilaterale a tineretului, creindu-i toate condiţiile, punând la dispoziţia sa cele mai perfecţionate mijloace, ca el să crească sănătos, voinic, curajos, plin de viaţă, capabil de o muncă de înaltă productivitate, capabil să ridice prestigiul Patriei noastre şi s-o apere cu preţul vieţii“. Massele acestea de tineri, care au primit un nepreţuit ajutor prin introducerea completului sportiv de Stat G. A. sunt un minunat isvor de noi şi admirabile talente. Exemplul cel mai viu este Ilona Mieloş, tânăra elevă din Gheorghieni, care la scurtă vreme a devenit una dietre cele nai bune sportive ale ţării, primind titlul de Maestru al Sportului. Organizarea pe baze de masse a competiţiilor atrage în mişcarea de cultură fizică şi sport din ce în ce mai mulţi tineri care, printr-o pregătire ştiinţifică şi multilaterală, au posibilitatea să se desvolte în cele mai bune condiţiuni, îmbunătăţindu-şi necontenit performanţele şi nivelul tehnic general. Introducerea clasificării sportivilor, după exemplul clasificării sportive din Uniunea Sovietică, urmăreşte să stimuleze antrenamentul sistematic şi ridicarea calităţii muncii sportive, constituind în acelaş timp un mijloc de verificare a muncii cadrelor de activişti, instructori şi antrenori. Clasificarea sportivilor, bazată pe trecerea acestora dintr’o categorie într’alta, îndeamnă massele de sportivi să muncească cu însufleţire pentru însuşirea măestrici sportive. Titlul de Maestru al Sportului, care a fost acordat primilor 63 sportivi din ţara noastră, este un titlu de onoare, o mândrie pentru sportivul care-l poartă. Către obţinerea acestui titlu trebuie să se îndrepte eforturile sportivilor fruntaşi, pentru că fiecare titlu de Maestru al Sportului în plus înseamnă un pas înainte pe drumul desvoltării mişcării noastre de cultură fizică şi sport. Printre cei 63 Maeştri ai Sportului se găsesc sportivi rutinaţi, ca Nicolae Gurău, Ion Moina, Angelica Uozeanu sau Vasile Teodosiu, alături de tineri ca Mihai Bâră, Dia Manoliu, Nicolae Linca. Mai tineri sau mai vechi în sport, cei 63 Maeştri ai Sportului din U.P.R., primii noştri Maeştri ai Sportului, au datoria de a munci fără încetare pentru ca nivelul performanţelor lor să crească tot mai mult. Maeştrii Sportului, urmând exemplul maeştrilor sportului sovietic, au sarcina de seamă de a îndruma şi educa tineretul sportiv în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar, în spiritul loialităţii şi al respectului faţă de adversar. Maeştrii Sportului trebuie să îndemne tineretul să-şi sporească eforturile în lupta pentru pace, pentru îndeplinirea şi depăşirea primului nostru Plan Cincinal, pentru construirea socialismului. Cadrele de antrenori şi istructori trebuie să-şi intensifice activitatea, însuşindu-şi din experienţa antrenorilor sovietici. Antrenorii și instructorii vor trebui să crească minunate cadre dintre tinerii care pătrund în sport, axându-și sistemele de pregătire pe probele complexului G.M.A. Trebuie să fie o mândrie pentru fiecare antrenor și instructor de a ridica tot mai multe elemente de categorie superioară care, prin performanţele lor, să contribue la gloria sportivă a Patriei noastre, Republica Populară Iiomână. Titlul de Maestru al Sportului, titlu de cinste pentru sportivii noştri, trebuie să fie un permanent imbold pentru sportivii fruntaşi de a-şi îmbunătăţi performanţele, de a creşte cadre tinere şi de valoare, contribuind în felul acesta la lupta pentru pace a milltrabelor de oameni cinstiţi din lumea întreagă. - UtraSpey al întrecerilor cros pe șantierele Canalului Dunare-Moirea Neagră. Cât mai mulţi concurenţi la campionatul de cros! Prima etiopă a Camplomatului Republican Individual de Cros .»Să întâmpinăm 1 Mai" este în plină desfăşurare. Mâine va fi a doua şi penultima Duminică în care sa mai pot organiza întrecerile pe colecitive şi comune şi această dată va trebui să fie folosită cât mai bine, pentruji mobilizarea unui mare număr de pairtiicipamti la campionat. In acest fel, tineretul unum ctitor din tara noastră, partiiciipant la campionat, va avea posibilitatea să capete noi forte cu care să se ascânte în întrecerile care se desfăşoară în cinstea aniversării Partidului nostru drag. Crosul este un neîntrecut mijloc de întărire a sănăttaţii maselor de oameni ai muncii, desvoltând în acelaş timp şi minunatele calităţi morale. Pentru aceasta, niciun tânăr muncitor, ţăran muncitor sau elev nu trebuie sălipsească dela întrece® rile din cadrul Gampiernatului de Cros. Iată sarcina importantă pe care o au colectivele sporative, Asociaţiile, Comitetele regionale şi raionale C.F.S. în vederea unei cât mai bune organizări a campionatului. Timpul care a mai rămas este destul de scurt și de aceea el trebuie să fie folosit cât mai bine. * 8 Aşa munceşte brigada noastră sportivă Chemarea la întrecere socialistă lansată de muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii întreprinderilor fruntaşe „Sovrommetal“ - Reşiţa şi „Steagul Roşu“ - Oraşul Stalin a găsit un puternic ecou în rândurile oamenilor muncii din ţara noastră care îşi sporesc eforturile pentru a întâmpina cu succese deosebite aniversarea a 30 ani de la înfiinţarea Partidului nostru. Ca şi pe întreg cuprinsul ţării, la uzinele „Sovrompetrol-1 Mai“ din Ploeşti, muncitorii, tineri şi vârstnici, se găsesc în plină întrecere socialistă. Printre brigăzile care s-au evidenţiat în întrecere, la foc de frunte se situiază şi brigada noastră sportivă, care în ziua schimbului de onoare din cadrul Săptămânii Mondiale a Tineretului a obținut o depăşire de normă de 515 la sută. Brigada sportivă de la secţia tratamente termice a uzinei „1 Mai“ a luat fiinţă la 11 iunie 1949, din iniţiativa unui grup de opt tineri muncitori sportivi. Au trecut de atunci aproape doi ani, timp în care s-au schimbat multe în viaţa noastră. Când privesc în jurul meu parcă nu mai recunosc muncitorii necalificaţi şi lucrătorii călitori cu care am pornit la muncă, îndrumaţi zi de zi de organizaţia de Partid, urmând şcoli de calificare, ei au crescut în muncă şi azi este o adevărată bucurie să-i priveşti cum muncesc însufleţiţi de dorinţa de a doborî mereu normele. La 23 August 1949 brigada a început să lucreze în contul anului 1950 iar la 10 Septembrie 1950 a pornit să lucreze în contul Cincinalului. Citind cărţile sovietice „Atelierul de foc“, „Tineretul de la uzinele „Secera Şi Ciocanul“ din Moscova“ c.a. ne-am dat seama că aducând inovaţii putem obţine depăşiri de normă mai mari. Conştienţi că putem aduce inovaţii şi că putem depăşi normele şi mai mult, am cerut organizaţiei U.T.M. şi organizaţiei de Partid ca la începutul Cincinalului să ni se mărească norma de lucru dela 9230 kg. de oţel pentru călit pe lună la 18.240 kg. Cererea noastră a fost aprobată şi de la 1 ianuarie 1951 am pornit la muncă însufleţiţi de dorinţa de a îndeplini norma şi de a o depăşi. La succesele pe care le obţinem, un sprijin deosebit îl avem în faptul că toţi muncitorii brigăzii îşi petrec o bună parte din timpul liber pe terenurile de sport. Pentru munca din producţie — călitul sculelor speciale şi al pieselor pentru industria petroliferă — brigada este împărţită în două sectoare — băi de săruri şi cuptoare mici — care se găsesc în întrecere socialistă, pe bază de contract afişat la locul de muncă. In fiecare dimineaţă, câte unul dintre noi vine de bună voie cu o oră mai devreme şi aprinde cuptoarele ca la ora şapte să începem lucrul în plin. Preocupaţi de a găsi noi metode de muncă şi de a aduce inovaţii care să micşoreze durata timpului la călitul pieselor, noi am confecţionat un dispozitiv circular prevăzut cu mai multe găuri, cu care se pot căli deodată 350 bolţuri pentru lanţuri de trolii de foraj, înainte ne serveam de cutii cu care puteam căli maximum 50 de piese. Am mai confecţionat tăvi de tablă cu ajutorul cărora se pot căli la cuptoarele electrice şi cu gaze câte 200 role pentru sapele securit. Datorită acestei irravaţii am reuşit să reducem timpul de lucru de la 5 ore la o singură oră, fiindcă înainte se căleau bucată cu bucată. Făcând din întrecerea socialistă o metodă permanentă de muncă şi întrebuinţând metoda sovietică de preluare a schimbului din mers, muncitorii sportivi din brigada noastră vor putea să obţină noi succese iar la 8 Mai vor avea bucuria să poată raporta Partidului că şi-au îndeplinit şi depăşi angajamentele luate în cinstea acestei măreţe sărbători: de a depăşi zilnic norma cu 150--200 la sută, de a face economii în valoare de 20.000 lei şi de a construi din materiale vechi un nou cuptor, la care urmează să lucreze alţi muncitori sportivi. ION BOBOCEA membru al consiliului provizoriu al colectivului sportiv „Sovrompetrol“ 1 Mai-Ploeşti responsabilul brigăzii sportive de la secţia tratamente termice Pentru măreaţa cauză a păcii Footballistul Eugen Egri este maestru tâmplar la fabrica de zahăr „Popa Şapcă“ din Giurgiu. De la intrarea în Cincinal, prin muncă avântată, el a realizat patru inovaţii. Ultima sa inovaţie constă în confecţionarea unei camere din lemn pentru un nou sistem de turnare a betonului. Toate inovaţiile sportivului Eugen Egri au dus la economisirea sumei de 1.000.999 lei, în afara însemnatelor economii de timp, realizate prin aceste inovaţii. Conştient de importanţa sarcinilor ce-i stau în faţă, Eugen Egri este şi an dârz luptător pentru cauza păcii. Iată ce ne scrie el: „Mare a fost bucuria muncitorilor din fabrica noastră atunci când au citit Apelul Consiliului Mondial al Păcii. Noi am înţeles cât de hotărîtă şi de puternică este voinţa popoarelor de a lupta pentru pace. Eu am văzut ororile războiului şi nu vreau ca , lumea să mai fie cuprinsă de un nou măcel. Prin munca mea continuă, eu înţeleg să contribui activ la lupta pentru pace. In cinstea luptei pentru pace, mă angajez să depăşesc planul de lucru cu 15 la sută şi să fac economii în valoare de 200.000 lei. A cincea inovaţie o voiu face în cinstea Apelului Consiliului Mondial al Păcii. EUGEN EGRI maestru tâmplar, inovator. Jucător în echipa de football, fabrica „Popa Șapcă“Giurgiu 1