Sportul Popular, aprilie 1951 (Anul 7, nr. 1841-1857)

1951-04-01 / nr. 1841

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITUVul ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURA FIZICA SI SPORT , PE LANGA CONSILIUL DE MINISTRI SI AL CONFEDERATIEI GENERALE A MUNCII Anul VI Hr. 384Î 8 Pagini 5 Leî Dominica I Aprolie 3851 Titlul de Maestru al Sportului, titlu de cinste pentru sportivii noştri Decernarea pri­melor titluri de Ma­estru al Sportului unui număr de 63 sportivi fruntaşi din Republica Populară Română a fost pri­lejul unei însufleţite manifestaţii a tineretului din ţa­ra noastră, faţă de unii din cei mai buni dintre sportivii ţării. Prin acordarea acestor titluri de cinste sportivilor noştri fruntaşi, s a arătat încă odată cât de mare este grija Partidului şi Guvernu­lui faţă de sportivii care, prin succesele lor, au adus mişcării de cultură fizică şi sport din ţara noastră importante victorii. Intr’un regim capitalist nu este posibilă o asemenea preţuire. Acolo domneşte legea de junglă a concurenţei sânge­roase şi a cruntei exploatări. In astfel de condiţiuni sportivul nu poate fi privit decât ca o marfă, ca o posibilitate în plus de ex­­ploatare. Intr’o societate capita­listă, în care nimeni şi nimic nu prezintă valoare decât atâta vreme cât rentează, sportivii de frunte, ridicaţi din rândurile po­porului, sunt atraşi în mreaja profesionismului, devenind unel­te docile ale antreprenorilor de întâlniri sportive pentru ca, mai apoi, după încetarea succeselor, să îngroaşe rândurile şomerilor şi ale declasaţilor. Este bine cu­noscut cazul marelui atlet negru Cornelius Johnson, campion o­­limpic la săritura în înălţime, meci în cea mai cruntă mizerie. După ce a umplut cassele de bani ale managerilo­r şi organizatorilor. Asemenea exemple se întâlnesc pretutindeni în ţările capitaliste, printre sportivii care, odată cu pierderea celebrităţii, devin epa­ve ale societăţii, în ţara noastră, în condiţiuni­­le regimului de democraţie popu­lară, mişcarea de cultură fizică şi sport cuprinde masse tot mai largi de oameni ai muncii, pe care le îndrumă spre o practi­care ştiinţifică a sportului, după exemplul strălucit al sportului sovietic. Acest lucru este posi­bil, pentru că, aşa cum a subliniat tov. Ch. Vidraşcu, Preşedinte al Comitetului pentru Cultură Fi­zică şi Sport de pe lângă Con­siliul de Miniştri, in discursul rostit la festivitatea decernării primelor titluri de Maestru al Sportului. „Partidul şi Guvernul nostru poartă o grijă permanentă desvoltării multilaterale a tine­retului, creindu-i toate condiţiile, punând la dispoziţia sa cele mai perfecţionate mijloace, ca el să crească sănătos, voinic, curajos, plin de viaţă, capabil de o mun­că de înaltă productivitate, ca­pabil să ridice prestigiul Pa­triei noastre şi s-o apere cu preţul vieţii“. Massele acestea de tineri, care au primit un nepreţuit ajutor prin introducerea completului sportiv de Stat G.­ A. sunt un minunat isvor de noi şi admira­bile talente. Exemplul cel mai viu este Ilona Mieloş, tânăra e­­levă din Gheorghieni, care la scurtă vreme a devenit una die­tre cele n­ai bune sportive ale ţării, primind titlul de Maestru al Sportului. Organizarea pe ba­ze de masse a competiţiilor a­trage în mişcarea de cultură fizi­că şi sport din ce în ce mai mulţi tineri care, printr-o pre­gătire ştiinţifică şi multilaterală, au posibilitatea să se desvolte în cele mai bune condiţiuni, îm­­bunătăţindu-şi necontenit perfor­manţele şi nivelul tehnic ge­neral. Introducerea clasificării sporti­vilor, după exemplul clasificării sportive din Uniunea Sovietică, urmăreşte să stim­uleze antrena­mentul sistematic şi ridicarea ca­lităţii muncii sportive, constitu­ind în acelaş timp un mijloc de verificare a muncii cadrelor de activişti, instructori şi antrenori. Clasificarea sportivilor, bazată pe trecerea acestora dintr’o ca­tegorie într’alta, îndeamnă mas­sele de sportivi să muncească cu însufleţire pentru însuşirea măe­­strici sportive. Titlul de Maestru al Sportului, care a fost acordat primilor 63 sportivi din ţara noa­stră, este un titlu de onoare, o mândrie pentru sportivul care-l poartă. Către obţinerea acestui titlu trebuie să se îndrepte efor­turile sportivilor fruntaşi, pen­­tru că fiecare titlu de Maestru al Sportului în plus înseamnă un pas înainte pe drumul desvoltării mişcării noastre de cultură fizică şi sport. Printre cei 63 Maeştri ai Spor­tului se găsesc sportivi rutinaţi, ca Nicolae Gurău, Ion Moina, Angelica Uozeanu sau Vasile Teo­­dosiu, alături de tineri ca Mihai Bâră, Dia Manoliu, Nicolae Lin­­ca. Mai tineri sau mai vechi în sport, cei 63 Maeştri ai Sportului din U.P.R., primii noştri Maeştri ai Sportului, au datoria de a munci fără încetare pentru ca ni­velul performanţelor lor să crea­scă tot mai mult. Maeştrii Spor­tului, urmând exemplul maeştri­lor sportului sovietic, au sarcina de seamă de a îndruma şi educa tineretul sportiv în spiritul pa­triotismului socialist şi al inter­naţionalismului proletar, în spiri­tul loialităţii şi al respectului faţă de adversar. Maeştrii Spor­tului trebuie să îndemne tineretul să-şi sporească eforturile în lupta pentru pace, pentru îndeplinirea şi depăşirea primului nostru Plan Cincinal, pentru construirea­ so­cialismului. Cadrele de antrenori şi istruc­­tori trebuie să-şi intensifice acti­vitatea, însuşindu-şi din expe­rienţa antrenorilor sovietici. An­trenorii și instructorii vor trebui să crească minunate cadre dintre tinerii care pătrund în sport, axându-și sistemele de pregătire pe probele complexului G.M.A. Trebuie să fie o mândrie pentru fiecare antrenor și instructor de a ridica tot mai multe elemente de categorie superioară care, prin performanţele lor, să con­­tribue la gloria sportivă a Pa­triei noastre, Republica Populară Iiomână. Titlul de Maestru al Sportului, titlu de cinste pentru sportivii noştri, trebuie să fie un perma­nent imbold pentru sportivii fruntaşi de a-şi îmbunătăţi per­formanţele, de a creşte cadre ti­nere şi de valoare, contribuind în felul acesta la lupta pentru pace a milltrabelor de oameni cinstiţi din lumea întreagă. - Utr­aSpey al întrecerilor cros pe șantierele Canalului Du­­nare-Moirea Neagră. Cât mai mulţi concurenţi la campionatul de cros! Prima etiopă a Camp­lo­­matului Republican Indivi­­dual de Cros .»Să întâmpi­năm 1 Mai" este în plină desfăşurare. Mâine va fi a doua şi penultima Dumi­nică în care sa mai pot or­­ganiza întrecerile pe colec­­itive şi comune şi această dată va trebui să fie folo­­sită cât mai bine, pentruji mobilizarea unui mare nu­măr de p­airtiicipam­ti la cam­­pionat. In acest fel, tineretul unum ctitor din tara noastră, par­­tiiciipan­t la campionat, va a­­vea posibilitatea să capete noi forte cu care să se as­cânte în întrecerile care se desfăşoară în cinstea ani­versării Partidului nostru drag. Crosul este un neîntrecut mijloc de întărire a sănăt­­­taţii maselor de oameni ai muncii, d­es­vol­tân­d în acelaş timp şi minunatele calităţi morale. Pentru aceasta, nici­­un tânăr muncitor, ţăran muncitor sau elev nu trebuie să­­lipsească d­ela întrece®­­ rile din cadrul Ga­mpiernatu­­­lui de Cros. Iată sarcina importantă pe­­ care o au colectivele spor­­a­tive, Asociaţiile, Comitetele­­ regionale şi raionale C.F.S. în vederea unei cât mai bune organizări a campio­natului. Timpul care a mai rămas este destul­ de scurt și de aceea el trebuie să fie folosit cât mai bine. * 8 Aşa munceşte brigada noastră sportivă Chemarea la întrecere so­cialistă lansată de muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii întreprinderilor fruntaşe „Sovromme­­tal“ - Reşiţa şi „Steagul Ro­şu“ - Oraşul Stalin a găsit un puternic ecou în rândurile oamenilor muncii din ţara noastră care îşi sporesc eforturile pentru a întâmpina cu succese deosebite aniversarea a 30 ani de la înfiinţarea Parti­dului nostru. Ca şi pe întreg cuprinsul ţării, la uzinele „Sovrompetrol-1 Mai“ din Ploeşti, muncitorii, tineri şi vârstnici, se găsesc în plină în­trecere socialistă. Printre brigă­zile care s-au evidenţiat în în­trecere, la foc de frunte se si­­tuiază şi brigada noastră spor­tivă, care în ziua schimbului de onoare din cadrul Săptămânii Mondiale a Tineretului a obți­­nut o depăşire de normă de 515 la sută. Brigada sportivă de la secţia tratamente termice a uzinei „1 Mai“ a luat fiinţă la 11 iunie 1949, din iniţiativa unui grup de opt tineri muncitori sportivi. Au trecut de atunci aproape doi ani, timp în care s-au schim­bat multe în viaţa noastră. Când privesc în jurul meu parcă nu mai recunosc muncitorii ne­calificaţi şi lucrătorii călitori cu care am pornit la muncă, îndru­maţi zi de zi de organizaţia de Partid, urmând şcoli de califica­re, ei au crescut în muncă şi azi este o adevărată bucurie să-i priveşti cum muncesc însufleţiţi de dorinţa de a doborî mereu normele. La 23 August 1949 brigada a în­ceput să lucreze în contul anu­lui 1950 iar la 10 Septembrie 1950 a pornit să lucreze în con­tul Cincinalului. Citind cărţile sovietice „Ate­lierul de foc“, „Tineretul de la uzinele „Secera Şi Ciocanul“ din Moscova“ c.a. ne-am dat seama că aducând inovaţii putem ob­ţine depăşiri de normă mai mari. Conştienţi că putem aduce ino­vaţii şi că putem depăşi normele şi mai mult, am cerut organiza­ţiei U.T.M. şi organizaţiei de Partid ca la începutul Cincina­lului să ni se mărească norma de lucru dela 9230 kg. de oţel pentru călit pe lună la 18.240 kg. Cererea noastră a fost apro­bată şi de la 1 ianuarie 1951 am pornit la muncă însufleţiţi de dorinţa de a îndeplini norma şi de a o depăşi. La succesele pe care le obţi­nem, un sprijin deosebit îl avem în faptul că toţi muncitorii bri­găzii îşi petrec o bună parte din timpul liber pe terenurile de sport. Pentru munca din producţie — călitul s­culelor speciale şi al pie­selor pentru industria­­ petrolife­ră — brigada este împărţită în două sectoare — băi de săruri şi cuptoare mici — care se găsesc în întrecere socialistă, pe bază de contract afişat la locul de muncă. In fiecare dimineaţă, câte unul dintre noi vine de bu­nă voie cu o oră mai devreme şi aprinde cuptoarele ca la ora şapte să începem lucrul în plin. Preocupaţi de a găsi noi me­tode de muncă şi de a aduce inovaţii care să micşoreze durata timpului la călitul pieselor, noi am confecţionat un dispozitiv circular prevăzut cu mai multe găuri, cu care se pot căli deo­dată 350 bolţuri pentru lanţuri de trolii de foraj, înainte ne ser­veam de cutii cu care puteam căli maximum 50 de piese. Am mai confecţionat tăvi de tablă cu ajutorul cărora se pot căli la cuptoarele electrice şi cu gaze câte 200 role pentru sapele secu­rit. Datorită acestei irravaţii am reuşit să reducem timpul de lu­cru de la 5 ore la o singură oră, fiindcă înainte se căleau bucată cu bucată. Făcând din întrecerea sociali­stă o metodă permanentă de muncă şi întrebuinţând metoda sovietică de preluare a schim­bului din mers, muncitorii spor­tivi din brigada noastră vor pu­tea să obţină noi succese iar la 8 Mai vor avea bucuria să poa­tă raporta Partidului că şi-au îndeplinit şi depăşi angajamen­tele luate în cinstea acestei mă­reţe sărbători: de a depăşi zil­nic norma cu 150--200 la sută, de a face economii în valoare de 20.000 lei şi de a construi din materiale vechi un nou cuptor, la care urmează să lucreze alţi muncitori sportivi. ION BOBOCEA membru al consiliului pro­vizoriu al colectivului sportiv „Sovrompetrol“ 1 Mai-Ploeşti responsabilul brigăzii spor­tive de la secţia tratamente termice Pentru măreaţa cauză a păcii Footballistul Eugen Egri este maestru tâmplar la fabrica de zahăr „Popa Şapcă“ din Giur­giu. De la intrarea în Cincinal, prin muncă avântată, el a rea­lizat patru inovaţii. Ultima sa inovaţie constă în confecţiona­rea unei camere din lemn pen­tru un nou sistem de turnare a betonului. Toate inovaţiile spor­tivului Eugen Egri au dus la e­­conomisirea sumei de 1.000.999 lei, în afara însemnatelor economii de timp, realizate prin aceste inovaţii. Conştient de importanţa sar­cinilor ce-i stau în faţă, Eugen Egri este şi an dârz luptător pentru cauza păcii. Iată ce ne scrie el: „Mare a fost bucuria muncito­rilor din fabrica noastră atunci când au citit Apelul Consiliului Mondial al Păcii. Noi am înţeles cât de hotărîtă şi de puternică este voinţa popoarelor de a lup­ta pentru pace. Eu am văzut o­­rorile războiului şi nu vreau ca , lumea să mai fie cuprinsă de un nou măcel. Prin munca mea continuă, eu înţeleg să contri­bui activ la lupta pentru pace. In cinstea luptei pentru pace, mă angajez să depăşesc planul de lucru cu 15 la sută şi să fac economii în valoare de 200.000 lei. A cincea inovaţie o voiu face în cinstea Apelului Consi­liului Mondial al Păcii. EUGEN EGRI maestru tâmplar, inovator. Jucător în echipa de foot­ball, fabrica „Popa Șapcă“­­Giurgiu 1

Next