Sportul Popular, iunie 1951 (Anul 7, nr. 1876-1892)

1951-06-02 / nr. 1876

Numai printr’o activitate ştiinţifică vom pitea ridica nivelul nataţiei Necontenit se ridică nivelul teh-­­ inic al cadrelor de instruire în nata- Jia noastră, învăţând din experienţa ■ sportului sovietic, antrenorii şi in­structorii noştri şti­U acum ca nu este posibil nici un progres fără recosiderarea vinotuilui pe baze ri­guros ştiinţifice. Nu putem pro­gresa dacă nu aplicăm, î­n cel mai scurt timp, metodele cele mai ra­ionale pentru predarea şi Însuşirea Iranotullui; nu-i putem sprijini pe ti­neri şi vârstnici să-şi treacă neîn­târziat normele din cadrul Comple­xului sportiv GMA, dacă nu-i an­grenăm în antrenamente şti­ini­fice în sfârşit, nu putem îmbunătăţi ca­litatea înnotului nostru, dacă trun­­itaşii nu sunt antrenaţi în mod­­ştiinţific, dacă nu aplicăm metodele Sovietice. Trecând la metodele avansa­t de pregătire, înseamnă să rupem cu antrenamentele empirice, care nu pot decât stăvili progresul. In a­­ceastă acţiune de ridicare a nivelu­lui nataţiei noastre, activitatea Şcoalei Centrale de Antrenor­ a fost de un mare folos. La această şcoală, cei mai buni antrenori din ţară a­u făcut un pre­ţios schimb de experienţă. Cole­giul antrenorilor de nataţie trebue să studieze neapărat problema în­fiinţării unui cerc de cercetări şi experimentări ştiinţifice în dome­niul nataţiei. Antrenorii mai vechi şi proaspeţii antrenori, trebue să difuzeze larg această acţiune de pregătire ştiin­ţifică. Cursurile de instructori vo­luntari care vor lua fiinţă în cu­rând, vor trebui să fie scurte, pre­cise şi raţionale. Instructori volun­tari, bine pregătiţi, înseamnă gră­birea trecerii normelor GMA la Innot, a mii şi mii de tineri. Orice iniţiativă în acest sens tre­bue sprijinită şi Încurajată. In Ca­pitală, colegiul antrenorilor a iniţiat un curs de pregătire, de reîmpros­pătar­e a cunoştinţelor şi de moder­nizare a metodelor de predare, pen­tru instructorii din Bucureşti care pleacă în diferite centre muncito­reşti pentru muncă de instruire pe teren. Ei au învăţat mult de la specialiştii mutaţ­iei sovietice şi au introdus şi cnaint ca înnot de şcoa­lă, pe lângă braş. Această schim­bare va întări serios mataţia noas­tră. I trut exemplu hmm am urmat Urmând linia trasată de Hotă­­rîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R asupra problemei stimulă­rii şi desvoltarii continue a cul­turii fizice şi a sportului, mişcarea noastră sportivă păşeşte cu paşi siguri pe drumul făuririi unui sport de massă. H­otărîrea trasează printre altele sarcina angrenării femeilor în sport. In domeniul acesta, colectivul sportiv Locomotiva Gara de Nord la obţinut realizări frumoase. Din numărul total al membrilor colectivului, 40a/o sunt femei. In consiliul provizoriu al colectivului şi in fiecare secţie pe ramură de sport, femeilor le sunt încredinţate munci de răspundere şi ele ştiu să se achite cu cinste de sarcinile ce le au. La campionatul de volei pe aso­ciaţii, s-au întrecut 14 echipe fe­minine, 4 echipe joacă volei iar alte 5 echipe joacă baschet în dife­rite campionate. Tind, este practicat în cadrul a­­cestui colectiv de 40 de fete. In campionatul de șah, 172 de fete au reprezentat colectivul Gara de Nord. Crosul „Să întâmpinăm 1 Mai“, a reunit la start 340 de fete din acest colectiv. Activitatea din cadrul complexu­lui sportiv de Stat GMA este in centrul preocupărilor. Comisia de pregătire şi examinare GMA — conştientă de importanta sarcină ce-i stă în faţă — a muncit cu râvnă şi astăzi ea raportează cu cinste că din 410 membre ale co­lectivului, 240 sunt aspirante şi 35 purtătoare ale insignei GMA. Toate aceste frumoase realizări trebue să constitue un nou îndemn pe drumul angrenării tot mai multor femei în sport, învăţând din ce în ce mai mult din activitatea de până acum, şi înlăturând greu­tăţile­­care-i stau în cale (echipa­ment în cantitate insuficientă etc.), colectivul sportiv Locomotiva Gara de Nord va trebui să-şi continue munca începută, cu noi şi spo­rite puteri. Exemplul frumos dat de acest colectiv, trebui urmat de toate co­lectivele sportive, care — printr’o muncă perseverentă — vor reuşi să îndeplinească obiectivul atra­gerii în sport a elementului feme­­nin. VLANTOIU ELENA Şedinţă de analiză la Asociaţia Progresul I În dorinţa de a face ca munca să ferească şi pentru­­ ca activitatea portivă să devină o cât mai largă­­preocupare a maselor de salariaţi (Asociaţia „Progresul” a convocat pe Bucureşti, într-o şedinţă care a avut loc în ziele de 30—31 Mai şi ■3 iunie, pe toţi preşedinţii Consilii­lor regionale ale Asociaţiei. In cadrul acestei şedinţe, tov. Ghu­mberg Halm, Ţuţuianu,­Popescu Nicolae şi Cocoş Vasile, preşedinţi­­al Consiliilor regionale din Bacău,­­Constanţa, Argeş şi Cluj, au prezen­tat rapoarte de activitate, arătând­­totodată metodele lor de muncă . Din rapoarte a reeşit clar saltul realizat în domeniul organizării muncii şi mai ales frumoasele rezul­tate obţinute în activitatea din ca­drul complexului GMA, unde ci­frele de plan au fost depăşite A fost însă scoasă in evidenţă slaba preocupare pentru ridicarea nive­lului tehnic-sportiv, fapt care a dus la o serie de lipsuri în activitatea Consiliilor regionale ale asociaţiei „Progresul”. In concluzie, Iov­ Săceanu, preşe­dintele consiliului Asociaţiei ,,Pro­gresul” a arătat care sunt sarcinile consiliilor regionale în actuala eta­­­pă a desvoltării mișcării noastre de cultură fizică și sport. a fi fost vreodată pe Stadio­­­­nul Tineretului ? Desigur­­­­ că puţini sunt acei locui­­­tori ai Capitalei care nu vor putea răspunde afirmativ la a­­ceastă­­întrebare. Stadionul Tineretului cu viaţa şi voioşia de care este însufleţit. Cu minunatele competiţii popu­lare pe care le-a găzduit, cu de­numirea lui isvorîtă din entu­­‘ziasmul celor care zi de zi vin ţari ca să-şi călească forţele, re­­■iprezintă una dintre cele mai fru­­■’moase pagini din istoria tinerei noaste mişcări sportive. O după amiază pe Stadionul Tineretului, in fiecare colţ al Sta­­­’dionului, pe fiecare teren te îm­­­-tămpină voioşia şi tinereţea. Aici­­ un grup de tineri se antrenează la coşul de baschet, alături o coloană de fete învaţă pasul de­­defilare, pe pista de alergări opt tineri se iau la întrecere cu se­cundele iar, în fund, pe terenu­rile de rugbi, antrenamentele au .*început de mult. ...Un fluier răsună prelung. Co­­r­­oana celor 60 de tineri a rămas ca de piatră. Cu fruntea sus, cu­­ privirile alintite înainte ei as­­■­curtă raportul prezentat profeso­rului de educaţie fizică. — Bună ziua tovarăşii — Bună ziua! răsună, ca un ■glas, vocile tinereşti ale elevilor din Şcolile profesionale de Con­strucţii. Azi începe programul de antre­nament : coloană de marş... e­■xerciţii de gimnastică... antrena­­­­mente la cursa cu obstacole... *a­­lergări... In rândurile celor 60 de tineri t­uit 30 de purtători ai Insignei­­GMA de gradul EGMA. Toţi cei 90 de purtători ca şi foo. prof. Bacinschi, ştiu insă că menirea complexului sportiv GMA este de a angrena oamenii muncii într’o continuă activitate sportivă şi de­­aceia ei se pregătesc acum cu drag, pentru cucerirea Insignei GMA de gradul I. Iată-l antrenându-se la cursa cu obstacole. Diaconescu Mircea execută cu multă îndemânare săriturile peste obstacole. In jurul obstacolului mare s’a adunat un grup de „puşti’*­­ * * * *, viitori purtători ai mândrei insigne. Ei privesc cu drag la tovarăşul lor mai mare cum depăşeşte obstacolul. Mircea Diaconescu se întoarce vesel spre ei şi îl întreabă: — Hei, aţi observat mişcările! — Daaa... Dar ar fi bine s­ă mai sari odată... Mai încet şi să ne spui cum pui mâna, piciorul şi cum te avânţi peste obstacol... intervine in vorbă Moraru Mihai, m­ait doar... de o şchioapă, insă pus tot timpul numai pe glume. Diaconescu Mircea lucrează la atelierele de construcţii St. U.C. El face parte din brigada utemistă de producţie a Atelierelor, brigadă fruntaşă pe întreaga unitate. A­­colo, a plecat deasupra strungului, Mircea Diaconescu înscrie cu vrednicie, biruinji mândre pe drumul Cincinalului. Numele lui Mircea Diaconescu, Ion Matei, Iancu Ion, Mândru sunt cunoscute spectatorilor bucu­­reşteni de la matchurile de foot­ball■ Echipa de pitici a afec­tivului Constructorul este una dintre cele mai bune echipe de pitici din pară. Şi dacă aceşti micuţi jucători ştiu să alerge atât de repede, să fie atât de rezis­tenţi, să albe atâta îndemânare, ei o datorează in pri­ul rând par­ticipării la cucerirea normelor GMA. ...Echipa de rugbi a juniorilor de la Atelierele CFR Griviţa Roşie este formată din elevi de la Şcoala Profesională, elevi care, in orele de practică, pot fi întâlniţi in ate­liere, lucrând cot la cot cu mun­citorii vârstnici. Constantin Bă­­nuţă lucrează în Secţia Mecanică, Gheorghe Mială in secţia sculă­­rie şi tot astfel ceilalţi jucători din echipă, lată-i acum la an­trenament. S’au înşirat câte trei in rând. In faţă, antrenorul Gh. Pârcălabescu. Toţi sunt atenţi, încep exerciţiile tip GMA... apoi sărituri..., sprinturi... câteva e­­xerciţii la cursa cu obstacole... Toate au menirea să complecteze antrenamentul de condiţie fizică de astăzi ...In viaţa de pe stadioane se simte un suflu nou. Complexul sportiv de Stat a devenit baza sistemului de educaţie fizică, is­­vor nesecat de forţe noi spre­­ sportul de performanţă. Sportivii, ştiu că pentru a urca pe drumul măestriei ei au nevoie de toate calităţile psihofizice şi că ei pot caprin rezistenţă, forţă, îndemâ­nare, viteză participând cu avânt la întrecerile GMA. ...Moraru Mihai este elev la Şcoala Elementară Nr. 65. El poartă cu mândrie cravata roşie de pionier şi sportul este unul dintre tovarăşii lui drag­, iată-l privind la antrenamentul lui Zeno Dragomir. Şi el vrea să ajungă un atlet fruntaş. Când Zeno a terminat antrenamentul, Mihai Moraru se apropie de el, priveşte în jur ca şi cum s­e­ teme să nu-l vadă cineva şi apoi îl întreabă pe Zeno: — Văd că ai două insigne în piept! "Zeno Dragomir se uită cu drag la micuţul pionier şi îi răspunde: — Asta e insigna GMA, cea­laltă e insigna de maestru al sportului! Vezi, cucerirea uneia te poate duce spre obţinerea celei­lalte! Moraru Mihai priveşte cu drag cele două insigne, in inimă ii în­colţeşte un gând, pe buze îi în­floreşte uni zâmbet. Pionierul Mihai Moraru va urma cu drag sfatul lui Zeno DragomP. FLORIN ŞERBAN ÎNTR’O DUPĂ AMIAZĂ PE STADIONUL TINERETULUI...­ ­ Echipa de rugbi a juntos.kw de la Atelierele Griviţa Roşie şi-a bioput.antrenau pehtul 2. Pionierul Mihai Moraru şi Ze­no Dragomir. Maestru al Sportului. Dar, acest lucru nu-i de ajuns. Trebuesc şi iniţiative locale. Aso­ciaţiile trebue să acorde nataţiei o importanţă mai mare, să organizeze şi ele cu­rsuri de instructori volun­tari, pentru cadrele proprii în felul acesta, îmbinând activita­tea centrală a Comisiei de Nataţie cu iniţiativa locală, cu participarea mai activă şi mai puternică a ab­­solvenţior şi lucrând pe baze ştiin­ţifice, vom putea pune întreaga ac­ţiune în sprijinul instruirii oameni­lor muncii pentru mărirea neînce­tată a numărulul de purtători ai in­signei GMA şi pentru obţinerea u­­nor rezultate superioare, spre glo­ria Patriei noastre. N. BLIDARU Lin aspect al sălii Progresul LGM in timpul matchului de şah dintre reprezentanţii M.F.A. şi M.A.I. Spectatorii urmăresc mutările pe ta­blele de demonstraţie. Reprezentativa MAL invin­gătoare in materiul de şah cu reprezentativa M.F.A. Prin disputarea ultimei runde, desfăşurate aseară, întâlnirea de şah dintre reprezentativele M.P.A. şi M.A.I. a luat sfârşit. Rezultatele tehnice sunt urmă­toarele: Georgescu-Pălăceanu 0-1; Menaş-Olaru 1-0; Bălanel-Radu 1-0; Reicher-Arsene 1-0; Ţucă- Şuta 34-1­,; Câmpeanu-Varzari 1-0. Partida întreruptă din runda 5-a dintre Radu şi Reicher s-a terminat cu victoria campionului Capitalei, care a jucat sfârşitul partidei- deosebit de bine, strate­gic şi tactic. Astfel, scorul final al întâlnirii este 2434-111/2 în favoarea repre­zentativei m.a.I., care obţine o victorie meritată. învingătorii au prezentat o echipă bine pregătită şi omogenă. Patru jucători au ob­ţinut câte 5 puncte (din 6 posi­bile) : Bălanei, Reicher, Ţucă şi Menas. Reprezentanţii M.F.A. au judat cu deosebită însufleţire, realizând câteva rezultate individuale meri­tuoase. Cel mai bun scor a fost obţinut de Şuta, care a totalizat 3 puncte. Astăzi după amiază, turneul continuă prin disputarea primei runde a matchului M.AI-C.G.M., care programează întâlnirile: Geor­­gescu-Ichim; Băla­nei-Alexandre­­scu; Câmpeanu-Traianescu; Tucă- Szabo; Reicher-Erdely; Menas- Samarian. •fr Campionatul femenin al Capi­talei se dispută în sala de șah a Palatului Administrativ CFR din Bul. Dimian Golescu. După 4 run­de, in fruntea clasamentului se află campioana de anul trecut Margareta Andreescu cu 4 punc­te, urmată de Veturia Simu 3­ 1, Cici Manoliu şi Vasilica Alexan­­drescu 21/2, Venera Roşu 2 (1), Rodica Luţia şi Sanda Filipescu 2, Anai Constantinescu 1/2, An­­dreiana Georgescu, Elena Zdrăn­­cuţă şi Olga Duşchin 1 (1), Eli­­sabeta Ionescu şi Elena Diaco­­nescu 1, Rodica Iacovescu 37 (2), Maria Grubea 34, Maria Bică 0 (2). Concursul continuă în fiecare Luni, Miercuri şi Vineri după a­­miază. Despre unele aspecte nedorite in desfăşurarea finalelor campionatelor de scrimă ale R.P.R. Dacă prin adresa, care purta nu­mărul 421, din 25 Mai a. c. Comi­tetul orăşenesc pentru Cultură Fi­zică şi Sport dur Oraşul Stalin ce­rea administraţiei hotelului „Aro” să reţină camere pentru jucătorii echipei de football Locomotiva Ti­mişoara (deşi sarcina aceasta re­venea de fapt echipei Dinamo care organiza acest joc), acelaş comitet nu a reuşit însă să obţină din timp — deşi avea această sarcină — o sală de sport în care să se poată desfăşura în condiţii bune îi.Osele campionatelor de scrimă ale R.P.R. Ajunşi în Oraşul Stalin, concu­renţii şi arbitri s’au bucurat totuşi: erau ...două afişe care indic­a­u cu litere înfiorate că în zilele de 25, 26 şi 27 Mai se dispută campiona­tele de scrimă în sala de g­imnas­tică a unui liceu. Dar când să por­nească într acolo, au aflat că sala urma să fie folosită pentru un fes­tival. Concursurile au început deci in altă sală. Dar nici acolo­­nu Ie-a fost dat scrimeurilor să se întrea­că în tihnă. Sâmbătă seara puteau fi văzute grupuri de spectatori, care între­bau pe miliţieni, pe trecători: „nu ştiţi unde s’au mutat rerimeurii ?’’ pentrucă şi de acolo concurenţii au pribegit în cea de a treia sală. Dar lipsurile, în ceeace priveşte stabi­lirea unei săli de disputare a con­cursurilor n’ai­ fost izolate. Ele s’au mai împletit şi cu lipsa de sportivitate, de care au dat do­vadă câţiva concurenţi. De pildă, campionul de anul trecut la flo­retă, Tudor Ilie din colectivul Spartac R.R.P.R. după ce a pier­dut două asalturi, enervat, a dato­rit să nu mai participe la concurs. „Eroul” şi-a ales un loc prielnic de unde făcea pe „supăratul”, îm­potriva juriului şi a celorlalţi con­curenţi, în văzul publicului. Zadar­nice au fost insistenţele şi rugă­minţile ca Tudor Ilie să revină la planşă ! Se supărase omul şi uitase că un sportiv fruntaş trebue să aibă o atitudine exemplară, mai ales că mulţi dintre participanţii la finale sunt începători în ale spor­tului. De exemplu, Samşudeanu E­­lena şi Teodorescu Iosefina, care au învăţat la şcoala profesională me­talurgică de la Satu Mare, meseria de sudor şi strungar, ştiu că oa­menii muncii alături de care lu­crează în fabrică au cu totul altă atitudine. Muncitorii din Satu Mare şi din celelalte oraşe ale Repu­blicii noas­tre îşi îndeplinesc cu hărnicie sar­cinile iar pe stadioane şi în sălile de sport înţeleg să fie adevăraţi sportivi. Tudor Ilie va trebui să înveţe din comportarea lor şi colectivul sportiv din care face parte, trebuie să se îngrijească de educarea a­­cestui „sportiv” năbădăios. Pag. 3-a Nr. 1816, „SPORTUL POPULAR’» /

Next