Sportul Popular, septembrie 1951 (Anul 6, nr. 1927-1943)

1951-09-01 / nr. 1927

PROLETARI ÎN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ ŞI SPORT DE PE LÂNGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI ŞI AL CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII DIN R. P. R. ANUL VI Nr. 1927★ Sâmbătă 1 Septembrie 1951 Rolul antrenorului in educarea tin­eretului sportiv Antrenorii joacă un rol însemnat şi plin de răspundere in dezvoltarea conti­nuă a mişcării de cultură fizică şi sport. Lor Ie revine nu numai sarcina de a ajuta tineretului să se ridice pe treptele măestriei sportive, ci şi de a contribui la educaţia tineretului s­portiv in spiritul dragostei fier­­binţi faţă de Patria noastră dragă, faţă de Partidul clasei muncitoare şi a­l recunoştinţei vii faţă de marea Ţară a Socialismului victorios şi al ataşamentului pentru cauza proletariatului din intreaga lume. Urmărind cu grijă formarea spor­tivilor pe care-i îndrumă in desvol­­tarea tuturor aptitudinilor lor, antrenorii au datoria de a căuta să formeze, înainte de toate, oameni devotaţi clasei muncitoare, puternici, curajoşi, ca­pabili să înfrunte orice greutăţi şi să le învingă. Pentru aceasta,­ an­trenorii noştri trebue să aibă drept călăuză cuvintele scrise de N. A. Butovici în broşura sa,,Rolul antre­norului sportiv în educarea patrio­tică a tineretului“, şi anume: „Sar­cina principală a muncii antreno­rului o constitue educarea elevilor săi în spiritul dragostei faţă de colectiv, faţă de sport, ca o parte a activităţii măreţe a patriei noas­tre“. Intr’adevăr, pentru a putea traduce un fapt îndatoririle lor în­semnate, antrenorii noştri trebue să fie pătrunşi de importanţa so­cială şi patriotică a culturii fizice. Iată deci definit obiectivul prin­cipal al activităţii antrenorilor noş­tri. Pentru progresul mişcării noastre sportive este nevoie de an­trenori de tip nou, care să îmbine armonios maestri­a lor sportivă cu talentul pedagogic. Ei au datorii de a lupta pentru creşterea unei generaţii de sportivi care să fie gata pentru muncă şi pen­tru apărarea păcii. Indreptându-şi e­forturile în acest sens ei vor re­uşi să desvolte in­ginerii sportivi atitudinea socialistă faţă de muncă, voinţa, vitejia, perseverenţa în lupta cu greutăţile, curajul, disci­plina, cinstea, modestia, calităţi caracteristice unui sportiv de tip nou, însufleţit de sentimen­tul adânc şi puternic al patri­otismului. Pentru aceasta, antre­norul trebue să fie în contact strâns cu sportivii, atât în timpul activităţii sportive cât şi în afara ei, pătrunzând adânc în toate la­turile vieţii lor, devenindu-le în a­­celaş timp conducător energic şi prieten apropiat. Antrenorul trebue să ştie să-şi apropie elevii, com­bătând totodată cu tărie fami­­liarismul. Explicând, elevilor în­semnătatea socială a sportu­lui, antrenorii trebue să arate a­­cestora că în Uniunea Sovietică şi în ţările de democraţie populară cu’.’i­ra fizică şi sportul sunt ori­entate spre a făuri oameni ridicaţi din punct de vedere ideologic, dez­voltaţi multilateral, luptători dârzi pentru pace şi democraţie. In timp ce sportul din ţările capitaliste este folosit de burghezie in interesele ei de clasă, pentru abaterea mas­­selor de la ţelurile luptei de zi cu zi, pentru a face din tineret carne de tun la dispoziţia aţâţătorilor la un nou război. Munca susţinută pentru educarea sportivilor, preocupare de frunte a antrenorilor, trebue să fie dusă printr’o bună organizare a activită­ţii colectivelor şi secţiilor sportive. De aceea, antrenorii trebue să cultive la tinerii sportivi dragostea şi respectul faţă de colectivul spor­tiv. Ei trebue să fie sprijinitorii întrecerii social­­te în sânul co­lectivelor , sprijinind îndeaproape tinerii sportivi pentru promovarea cu succes a acestei minunate me­tode. Alături de membrii consiliilor colectivelor sportive, antrenorii trebue să se intereseze zilnic de felul cum învață sau cum lucrează f­iecare sportiv, stimulând elevii pentru noi succese în muncă, aju­­tâtuii-i să învingă greutăţile. Ei nu trebue să uite nici un moment că una din condiţiile esenţiale ale succesului în muncă, învăţătură şi sport, este îmbinarea intereselor de producţie cu cele sportive. De aici, datoria lor de a planifica just orele de antrenament, şedinţele tehnice şi politice, discuţiile, etc. Pentru a educa pe tinerii sportivi în aşa fel încât aceştia să aibă în­credere în forţele lor, să fie pă­trunşi de năzuinţa continuă de a-şi ridica măestria, de a-şi îmbunătă­ţii performanţele, însuşindu-şi per­manent din experienţa sportului so­vietic, antrenorii trebue să acorde o mare atenţie ridicării nivelului i­­deologic şi cultural al elevilor. A­­dâncirea cărţilor ideologice şi lite­rare, participarea la diferitele ma­nifestări artistice etc., trebue să facă parte din programul fiecărui sportiv. Antrenorii au misiunea să se ocupe şi de această problemă. Buna ei rezolvare îi va ajuta se­rios în lupta pe care trebue să o ducă pentru deplina eliminare a unor rămăşiţe din ideologia spor­tivă burgheză care se mai mani­festă încă în sport: brutalităţi, acte de indisciplină, îngâmfare, e­­goism, nesubordorrarea intereselor proprii celor colective etc. Pentru a putea să se achite de sarcinile sale, antrenorul trebuie să se ocupe permanent de ridicarea nivelului său politic şi profesional. El trebuie să fie la curent cu toate cercetările ştiinţifice care se fac în domeniul culturii fizice şi bine documentat asupra evenimentelor politice. Mişcarea de cultură fizică şi sport creată în condiţiile regimului de democraţie populară din ţara noastră oferă minunate posibilităţi antrenorilor pentru a-şi duce la bun sfârşit înalta lor misiune. Arătându-şi dragostea şi recu­noştinţa faţă de Partid şi de Gu­vern, antrenorii trebue să depună toate străduinţele perrtru a face din tinerii noştri sportivi patrioţi în­flăcăraţi şi vrednici apărători ai păcii. Reprezentativele U.R.S.S. participă la Campionatul european de volei PARIS (Agerpres). — Intre 15 şi 23 Septembrie se va des­făşura la Paris a IlI-a ediţie a cam­pionatelor europene de volei. Până In prezent s’au primit înscrierile a douăsprezece echipe reprezenta­tive. Alături de puternicele selecţio­nate ale Uniunii Sovietice, care au câştigat la ultima ediţie a acestei competiţii campionatul european atât la băeţi cât şi la fete, s-au înscris şi reprezentatele mascu­line şi feminine ale R. Polone, R. Cehoslovace şi R. P. Bulgare. Jocurile eliminatorii ale campio­natului se vor disputa între 15 și 17 Septembrie, urmând ca între 18 și 23 Septembrie să se dispute tur­neul final, care va deterrma echi­pele campioane­­i’ “ - — ---------------—----------—......................................... In numarul de astăzi: • Concursurile de nataţie pe­ntru trecerea normelor G.M.A. (pag. 3-a). • Şapte noi recorduri în pri­mele întreceri ale finalelor Cam­pionatelor de vinor și sărituri ale R.P.R. (pag. 4-a). • Etapa a XlII-a a Campio­natului divizionar de fotbal (pag. 5-a). • Alexandra Ciudina si Jurii Litvev au stabilit noi recorduri unionale in cadrul campionatelor de atletism ale U.R.G.S. (pag. 7-a). • Luptă strânsă pentru prim­ele locuri In al doilea turneu in­ternaţional de şah al R.P.R. (pag. 8-a). • TD.S.A. conduce detașat în clasamentul campionatului de fotbal al U.R.S.S. (pag. 8-a). 8 Pagfa] 5 fei Conferinţa de presă asupra desfăşurări Festi­valulu­i Mondial al Tineretului Expunerea tovarăşului Gh. Florescu, prim secretar al C.C. al U.T.M. Delegaţia care a reprezentat ti­neretul din R.P.R. la cel de al IlI-lea Festival Mondial al Ti­neretului şi Studenţilor pentru­ Pace şi la cea de a XI-a Ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare de vară, desfăşurate la Berlin, a ţinut Vineri o conferinţă de pre­să, în cadrul căreia tov. Gh. Flo­rescu, prim secretar al CC al U.T.M., conducătorul delegaţiei, a făcut reprezentanţilor presei ro­mâne şi străine, din Capitală, o expunere asupra desfăşurării ma­nifestaţiilor de la Berlin şi asupra participării delegaţiei tineretului din R.P.R. Tov. Gh. Florescu a arătat că la Festivalul de la Berlin au par­ticipat 26.000 tineri din 105 ţări şi peste 2.000.000 tineri din în­treaga Germanie, Festivalul a­­vând o amploare mult mai mare decât acela din 1949 de la Buda­pesta. Festivalul a dovedit că tânăra generaţie îşi dă seama că a cres­cut răspunderea ei în problemele păcii, că pacea nu poate fi obţi­nută şi păstrată numai năzuind pasiv spre ea, ci că ea trebue cucerită şi apărată printr’o luptă grea, de zi cu zi, — a spus tov. Gh. Florescu. La Berlin, tinere­tul a arătat că e pregătit şi ho­­tărît să apere pacea, oricare ar fi greutăţile care i-ar sta in cale. Mărturie acestui lucru ştiu hotă­­rîrea şi curajul cu care tinerii din ţările capitaliste au înfruntat per­secuţiile şi represiunile la care s-au supus guvernele imperialiste, în urma or­dinelor Wall­ Street­­ului. Vorbitorul a scos în evidenţă, prin cazuri concrete, modul bru­tal in care autorităţile imperialiste au cautat să împiedice tineretul să ia parte la Festival, şi provo­cările la care s’au­ dedat autori­tăţile americane de ocupaţie chiar în timpul Festivalului. Aceste acte brutale, în Ioc să ducă la rezultatul scontat de im­perialişti, au dus la o şi mai mare îndârjire din partea tineri­lor. Aceştia au răspuns printr’o şi mai mare întărire a vigilenţei lor, a prieteniei şi solidarităţii, Festivalul desfăşurându-se într-o minunată atmosferă de calm şi prietenie. Momente culminante ale Festi­valului au fost măreaţa festivitate de deschidere şi marea manifes­taţie împotriva remilitarizării Ger­maniei, la care au participat a­­proape 2.000.000 tineri germani, printre care 35.000 din Germania Occidentală. Ei au defilat cu nu­mele tovarăşului Stalin pe buze, purtând panouri, portrete şi lo­zinci, care arătau prietenia lor faţă de marea Uniune Sovietică şi de ţările de democraţie popu­lară, hotărîrea de a se opună desmembrării Germaniei şi remi­litarizării Germaniei Occidentale. Această manifestaţie a dovedit dragostea pe care tineretul ger­man o poartă marelui­ Stalin, care l-a eliberat din ghiarele fas­cismului hitlerist şi i-a deschis perspectiva unei vieţi luminoase. S-a trimis tovarăşului Stalin un mesagiu semnat de 4.145.838 ti­neri germani. Tov. Gh. Florescu a vorbit în continuare despre Republica In­ternaţională a Pionierilor­­„Ernst Th­aerman” care a funcţionat con­comitent cu Festivalul şi despre cea de a XI-a Ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare de vară, care s’a desfăşurat cu acest pri­lej şi care a avut o amploare ne­maiîntâlnită în istoria sportului studenţesc internaţional. Delegaţia tineretului din RPR — a spus ,în continuare iov. Gh. Florescu — s’a străduit în tot timpul şederii sale la Berlin, să reprezinte cu cinste culorile Pa­triei noastre şi să prezinte viaţa, munca şi lupta poporului nostru pentru pace şi socialism. Succese frumoase au obţinut sportivii din R.P.R., în cadrul concursurilor internaţionale de la Berlin . Noi am obţinut în total, la concursurile internaţionale artis­tice şi sportive, 3 titluri mondiale , şi 4 medalii de aur, 21 medalii de argint pentru locul II şi 12 medalii de bronz pentru locul III, iar Biroul Comitetului Internaţio­nal al Festivalului a acordat de-­­­legaţiei tineretului din R.P.R o distincţie specială pentru felul în care s’a pregătit în vederea Fes­tivalului, ca şi pentru contribuţia­­ sa deosebită la reuşita Festivalu-­­ lui. Toate aceste succese ale dele­gaţiei noastre — a spus tov Gh. Florescu —_nu_sunt întâmplătoare. (Continuare in pag. 2­ a) Echipa R.P.R. participă la concursul internaţionali de aeromodele de la Varşovia Intre 1 şi 9 Septembrie, Liga A­­viatică a Republicii Polone orga­nizează la Varşovia o întrecere ae­­romodelistă inter-ţări, la care au fost invitaţi să participe concurenţi din Uniunea Sovietică, R.P. Un­gară, R.P. Albania, R.P. Bulgaria, R.D. Germană, R. Cehoslovacă, R.P.R. şi R. Polonă. Dată fiind participarea construc­torilor din ţările în care aeromo­­delismul a atins un înalt nivel teh­nic şi in special prin prezenţa la stări a reprezentanţilor Uniunii So­vietice, această întrecere aeromo­­delistă constitue una din cele mai mari competiţii internaţionale de aeromodelism din ulima vreme. Este suficient să spunem că ţările ai căror reprezentanţi se vor în­trece la Varşovia deţin peste 90*­* din recordurile mondiale existente, pentru ca să arătăm că­ această gran­dioasă competiţie va aduna la star­turile de lansare pe cei mai buni constructori din lume. Indiscutabil că fiecare zi de con­curs va constitui un minunat pri­lej pentru strângerea legăturilor de prietenie dintre reprezentanţii ţări­lor strâns unite în marele lagăr al păcii, în frunte cu marea Ţară a Socialismului. In acelaş timp, în­trecerea va prilejui un bun schimb de experienţă şi performanţe cât mai valoroase. Ţara noastră va fi reprezentată la această întrecere internaţională de un lot format din: ANANIA MOLDOVE­ANU, ANDREI BU­DAI, IOAN UVE­GHEŞ, ŞTEFAN PURICE şi CONSTANTIN STERE, care au plecat Vineri dimineaţa sub conducerea tov. Ion Preda. De remarcat că trei dintre cei care ne vor reprezenta la Varşo­via: Anan­a Moldoveanu, Andrei Budai şi Ioan Uregheş, sunt mul­tipli campioni şi recordmani ai pa­triei noastre. Doi dintre ei, Anania Moldoveanu şi loan Uregheş au s­tabilit — cu ocazia campionatelor R.P.R. recent disputate — două re­corduri de o deosebită valoare: 100 km./h. la aeromodele captive cat. II (2—5,5 cmc.) şi respectiv 16 mim. 40 sec. la motomodele (cu timpul de funcţionare al motorului limitat la 20 sec.). Ceilalţi doi reprezen­tanţi ai noştri, Ştefan Purice şi Constantin Stere se numără printre constructorii fruntaşi ai ţării, fie­care deţinând performanţe de seamă. Cei cinci reprezentanţi ai patriei noastre au luat cu dânşii 22 de ae­romodele (planoare, propulsoare, hi­dropropulsoare, motomodele, hidro­­motomodele, aeromodele captive­­, control—cat. I-a şi a II-a şi un ae­­romodel cu reacţie construit de Ioan Uvegheş). Reprezentanţii noştri se prezintă în concurs după zece zile de cantonament la Centrul Experi­mental de Aeromodelism de la Câmpina unde şi-au verificat şi îmbunătăţit, modelele. Performan­ţele obţinute de ei până acum şi dorinţa lor fierbinte de a aduce patriei noi victorii internaţionale, ne îndreptăţesc să sperăm in frumoasa lor comportare. ^ Anania Moldoveanu (Cantorin cd RPR), lansând un model la pantă

Next