Sportul Popular, decembrie 1951 (Anul 6, nr. 1977-1987)

1951-12-04 / nr. 1977

Cresc tinerele cadre ale mişcării noastre sportive Hotârirea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. asupra problemei stimu­lării şi desvoltării continue a cul­turii fizice şi sportului arată că una dintre sarcinile cele mai d­e seamă este „stimularea şi ridicarea per­manentă a noilor cadre sportive din rândurile massei de tineret, ceea ce va înlesni ameliorarea re­zultatelor sportive şi întărirea echi­pelor reprezentative“. In rândurile de mai jos prezen­tăm unele aspecte ale acestei pro­bleme. Un dar de preţ Secţia de aviaţie sportivă a fabri­cii de motoare electrice „Dinamo“ este formată din 30 de tineri, ma­joritatea elevi ai şcolii profesionale a fabricii. De două ori pe săptă­mână găseşti în atelierul secţiei pe aceşti tineri care, sub Îndrumarea instructorului Gheorghe Gherasim, caută să pătrundă cât mai mult în tainele construcţiilor aviaţiei spor­tive. Secţia are o frumoasă activitate şi ea este sprijinită de sindicat, de organizaţia de bază U.T.M. şi de asociaţia sportivă Metalul. Cu două luni în urmă a fost organizat aci un curs pentru îmbogăţirea cunoş­tinţelor tinerilor constructori de aeromodele. Mai târziu, la 10 No­­embrie, 9 dintre ei au fost înscrişi la şcoala de instructori de ae­romo­del­ism a comisiei regionale de a­­driaţie. Tânărul Gheorghe Gherasim, in­structorul secţiei, este un bun ute­­mist, un harnic muncitor şi, în ace­­laş timp, un sportiv de frunte. Da­torită condiţiilor optime oferite de colectivul sportiv şi de asociaţia Metalul, utemistul Gherasim a reu­şit să devină anul acesta deţinător al recordului la „hidro-moto-mo­­dele“. Cu acest aparat a realizat timpul de 5 minute 18 secunde, de­venind astfel şi campion pe anul acesta. Am Întrebat pe tânărul sportiv Gheorghe Gherasim cum s-a pregă­tit pentru a obţine un astfel de succes. Iată ce ne-a răspuns el : „Cu mult înainte de data desfă­şurării campionatelor R.P.R., îmi făcusem planul construcţiei. Dar, cu fiecare zi ce trecea se apropia şi data fixată pentru concurs, iar eu nu aveam motoraş. Intr’o zi a venit la noi In fabrică tovarăşul Gh. Gaston Marin, ministrul Ener­giei Electrice şi al Electrificării, care s’a interesat personal de mun­ca mea şi de greutăţile pe care le întâmpin In această privinţă. I-am răspuns că ceeace mă frământa era lipsa acestui motoraş. Tovarăşul ministru m’a Încurajat promiţându­­mi ajutorul său. Şi, într’adevăr, peste puţină vreme, am primit din partea tovarăşului ministru moto­raşul cu care am reuşit apoi să obţin un record atât de mult dorit de mine". O şcoală a tinerilor patinatori In minunatul parc sportiv al aso­ciaţiei Dinamo, toamna a desfrunzit copacii... Ai impresia că activita­tea în aer liber s’a sfârşit cu totul, că multă vreme nu vei mai vedea tineri alergând, sărind, lovind cu putere mingea. Câteva clipe doar şi această imagine va fi înlocuită de o priveliște nouă. Iată că, pe aleea principală, un grup de tineri aleargă ritmic sub privirea atentă a instructorilor : sunt tinerii din cercul „Tânărul Di­­namovist“ care se antrenează pen­tru noul sezon de patinaj. Instruc­torii care-i urmăresc atent, sfătu­­indu-i din timp un timp, simt Vla­dimir Bulat campionul şi record­­maninl ţării noastre la­ patinaj vi­teză şi FI. Găbulea. Cu câtă dragoste execută tinerii şi tinerele indicaţiile instructo­rilor ! In curând, apa aşternută pe patinoare va îngheţa şi pe luciul ei patinatorii, care astăzi se antre­nează în aer liber şi în sală, vor descrie figurile învăţate cu atâta sârguinţă. — Atenţiune ! Acum vom începe un nou ciclu de exerciţii. Ele se aseamănă cu cele pe care le veţi avea de executat pe ghiaţă. Fiecare dintre cei prezenţi la an­trenament caută să execute cât mai bine mişcările arătate de instruc­tori. Unii reuşesc mai bine ca, de pildă, Cita Popa, Renate Schultz şi Şt. Georgescu, alţii mai puţin bine, dar toţi se străduesc la fel să pătrundă cât mai adânc în taina acestui sport. Iniţiativa Consiliului Central al asociaţiei Dinamo de a sprijini a­­ceşti tineri este deosebit de fru­moasă. Cadrele ridicate de cercul „Tânărul Dinamovist“ vor fi mâine elementele fruntaşe care vor re­prezenta cu cinste culorile patriei noastre. Noi cadre alpine Confederaţia Generală a Muncii a organizat o serie de şcoli de al­pinism în care un număr mare de tineri alpinişti au fost iniţiaţi în practicarea acestui sport. Este vorba de şcoala de la cabana Curmătura din Piatra Craiului, unde au urmat cursuri de alpinism 150 tineri, împărţiţi în 4 serii. Re­zultatele pe care le-a dat şcoala din Piatra Craiului au fost din cele mai bune şi premierele executate de elevii acestei şcoli stau mărtu­rie a seriozităţii cu care s-a lucrat acolo. La Cheile Turzii a avut loc deasemeni o şcoală de alpinism la care au participat 60 de elevi. La cabana Peştera a luat sfârşit — nu demult — un curs de alpinism care a angrenat un număr de 120 tineri alpinişti. Această şcoală a dat rezultate din cele mai bune, numeroşi absol­venţi ai şcolii devenind pricepuţi capi de coardă. Şcoala de la cabana Bâlea-Lae, în cadrul căreia două serii a câte 60 de tineri au fost iniţiate în „tainele“ alpinismului de iarnă, a fost deasemeni foarte folositoare pentru că ea a dat noţiuni ele­mentare in practicarea unei ramuri a alpinismului foarte puţin răs­pândită la noi. In general, aceste şcoli au dat şi îndrumări organizatorice elevilor, astfel încât odată Întorşi in co­lective ei au cunoştinţele necesare pentru a asigura o rodnică activi­tate alpină in rândul tovarăşilor lor de muncă. Una din lipsurile cele mai de seamă a acestor şcoli este însă aceea că selecţionarea elementelor nu a fost făcută cu destulă atenţie. ELENA VLANŢOIU HRISTACHE NAUM ----------------- - ---------------------­ Pentru a ne confecţiona singuri apărători pentru patine, putem folosi cauciucuri semi-uzate de bi­cicletă. Dintr’un astfel de cauciuc ies două perechi de apărători, bune pentru patine de viteză de cea mai mare dimensiune. Cauciucul va fi tăiat în bucăţi cu 3 cm. mai lungi decât patina. Ele se îndoaie în lung, cu partea cauciucată în afară. Apoi se bat în cuie dealungul cusăturii pe o scândură (fig. 1). Deasupra, se aşează o a doua scândură, deasa­­m­eni bătută în cuie. Cele două scânduri vor fi supuse în continuare, acţiunii temperatu­rii înalte. Se poate utiliza pentru aceasta o sobă bine încălzită, în care ele vor fi păstrate timp de 8-10 ore. Vom fi atenţi ca scân­durile şi cauciucul să nu ia foc. După răcire, se scot cuiele şi apărătorile au forma dorită« .__u Apărători­le trebue să acopere numai talpa patinei, până la locul unde încep picioarele patinei. In faţă, se face o cusătură cu o sfoa­ră cât mai rezistentă. In spate, se face un nit cu şurub, în aşa fel ca apărătorile să se îmbrace pe patine cu oarecare forţare (fig. 2). Apărătorile din cauciuc au avan­tajul de a feri patina de umezeală. J. GOLOVCENCO maestru al sportului "(Din „Sovietchi Sport") Construliţi-vă singuri! APĂRĂTORI PENTRU PATINE Campionatul de box dintre reprezentativă asociaţiilor sportive sindicale, C.C.A. şi Dinamo Urn nou eveniment pugilistic de o deosebită însemnătate se va des­făşura cu începere de Sâmbătă 8 Decembrie în sala Floreasca din Capitală. Este vorba de campio­natul de box dintre reprezentati­va asociaţiilor sportive sindicale, C.C.A. şi Dinamo, care va reuni într-o pasionantă întrecere pe cei mai buni boxeuri din ţara noastră. Aşteptate cu un puternic interes de către toţi sportivii, întâlnirile dintre boxeurii celor trei loturi re­prezentative se vor desfăşura după următorul program: SAMBATA 8 DECEMBRIE, ora 19: Reprezentativa asociaţiilor sportive sindicale-Dinamo. LUNI 17 DECEMBRIE, ora 19: C.C.A.-Reprezentativa asociaţiilor sportive sindicale. SAMBATA 22 DECEMBRIE, ora 19: C.C.A.-Dinamo. In vederea acestei importante competiţii, cele trei loturi au înce­put din vreme pregătirile necesare. Astfel, lotul sindical este canto­nat în Capitală unde urmează un program de antrenamente metodice sub supravegherea antrenorilor Mielu Coculescu şi Zamfir Popazu. De asemenea, Dinamo îşi continuă antrenamentele sub conducerea an­trenorului Constantin Nour, iar boxeurii de la C.C.A., antrenaţi de Marcu Spacov, au susţinut Dumi­nică o întâlnire de verificare cu C.S.A. Cluj. In cadrul acestei în­tâlniri, Victor Schiopu, campionul R.P.R. la categoria cocoş, a fost invins la puncte de Ion Tudorache. O bună valoare a arătat Francisc Ambruş care este într’o formă deo­sebită. Pentru această competiţie cele trei reprezentative au desemnat urmă­toarele loturi: REPREZENTATIVA ASOCIAŢII­LOR SPORTIVE SINDICALE: Ion Zlătaru, Dinu Eugen (cat. muscă), Vasile Secoşan, Alex. Călăraşu, N. Mândreanu (cat. cocoş), Eustaţiu Mărgărit, Petre Barbu, Ion Cor­­fratis (cat. pană), Constantin Du­­mitrescu, Luca Romano (cat. semi­­uşoară),Gh. Marinescu, Ion Pintea (cat. uşoară), Dumitru Adam, Io­sif Schwartz (cat. semi-mijlocie), Albert Blank, Adolf Cristea, Au­gustin Rouă (cat. mijlocie-ușoară), Petre Zaharia, Gh. Negoiță (cat. mijlocie), Bogdan Popovici, Teo­dor Niculescu (cat. semi-grea)*­ Iosif Gheorghe și Paul Mentzel (cat. grea). C.C.A.: Sandu Ion, Mircea Dov­brescu (cat. muscă), Victor Schiop* pu. Ion Tudorache (cat. cocoş), GH. Zamfirescu, Ludovic Szakács (cat. pană), Ion Bârsan (cat. semi-u­­şoară), Fr. Ambrus (cat. uşoară)* Şerbu Neacşu (cat. semi-mijlocie), Vasile Tijă, V. Acatrinei (cat. mij­* locie-uşoară), Bătrânu Tănase, Iori Vasilov (cat. mijlocie), Vasile Bor­ghiţă, Ghiţă Alexandru (cat semi- grea), Ştefan Gyarmaty (cat. grea). DINAMO: Const. Gheorghiu­, Mircea Mihai, (cat. muscă), Du­­mitru Mâţu, Tom­a Constantin (cat. cocoş), Ilie Gheorghe, Constantini Dima (cat. pană), Ion Chendrea­­nu, Iosif Demeter, Mihai Pânzanu (cat. semi-uşoară), Ion Mantomal (cat. uşoară), Nicolae Linca, Tom­a Tudor (cat. semi-mijlocie), Iliei Dragnea, Marin Ciobanu (cat mij­­locie-uşoară), Nic. Bălan, Gheţii Velicu (cat. mijlocie), Dumitru­ Ciobotaru, Sigismund Andacs (cat. şerpi-grea) şi Eugen Führesz (cat. grea). Răspuns criticilor noastre Tovarășe redactor, Am citit în ziarul „Sportul Popular“ Nr. 1972/1951 comuni­catul comisiei centrale de atletism prin care s’a hotărit suspendarea mea pe timp de șase luni, Iar în Nr. 1973/1951, In articolul de fond „Pentru onoarea sportivă", am fost criticată pentru atitudinea mea nesănătoasă. » Sancţiunea şi critica sunt juste. M-am făcut vinovată de indisci­plină, subapreciind importanţa an­trenorului de stat şi munca sa. Regret foarte mult greşelile mele, dar aceasta nu este deajuns. Prin atitudinea mea de act înainte va trebui să dovedesc că mi-am însuşit critica făcută în mod to­vărăşesc pentru a mă îndrepta. Sunt convinsă că în urma criticii <­«■ mi s’a adus şi a sancţiunii ce mi s’a dat mă voi schimba şi voi fi un exemplu pentru întreg tine­retul din ţara noastră. Îmi iau angajamentul de a avea o comportare demnă de o maestră a sportului şi de a fi printre primii studenţi ai Institutului de Ştiinţe Juridico-Economice din Cluj, insti­­tut din care fac parte. De asemenea, Imi iau angaja­mentul de a mă antrena In mod ştiinţific şi la primul concurs pe teren din anul 1952 să-mi îmbu­nătăţesc performanţele. Voi Împărtăşi tuturor sportivilor din cunoştinţele pe care le-am a­­cumulat In întâlnirile cu sportivii sovietici, cei mai buni dîn lume. Voi fi o luptătoare dârză in marele front al partizanilor păcii din lumea întreagă. OLIMPIA CÂMPEANU maestră a sportului ------------------- - ---------------------------­ La Şcoala Medie Tehnică de Cultură Fizică din Oraşul Stalin Chipurile celor doi nu seamănă deloc. Totuşi, pe feţele lor stră­luceşte aceeaşi bucurie când vor­besc despre şcoala lor. Cu câteva luni in urmă, nu şi-au putut închipui cum ar putea să fie in şcoala nouă. In şcoala lor. Au venit din satul Vama Buzăului, care are în spate piscurile înzăpe­zite ale Ciucaşului. Satul lor oferă una din cele mai frumoase prive­lişti. Cel de statură mică, cu ochi vioi şi cu căciula bine trasă pe urechi, e Gheorghe Buzea. Tovarăşul său de învăţătură e înalt şi are o pri­vire tot aşa de vioaie. Grâul dădea tocmai in pârgă când, intr’o bună zi, fiul ţăranu­lui muncitor Ion Mareş a spus ta­tălui său: „Tată, am terminat cele 7 clase elementare. Vreau să ur­mez mai departe la SMTCF din Oraşul Stalin". La începutul anului, pe tabloul elevilor din anul I puteau fi ci­tite şi numele celor doi prieteni, Alexandru Mareş şi Gheorghe Bu­zea. Au început cursurile. Deşi veniţi de departe, ei nu s’au simţit străini între tovarăşii de şcoală. Sfătuin­­du-i mereu, elevii mai mari au cău­tat să le desvolte iubirea faţă de şcoală, profesori şi de ceilalţi elevi. Viaţa de la SMTCF din Oraşul Stalin a devenit pentru cei doi ti­neri o realitate vie. Tovarăşul director A. Kümmert vorbeşte cu mândrie despre elevii săi. „ O preocupare de seamă a noastră a fost axarea activităţii sportive din cadrul şcolii pe com­plexul G­M.A. De altfel, cei 79 elevi din anul­­ sunt aspiranţi GMA, iar toţi elevii claselor a doua, treia şi a patra sunt purtători ai insignei, majoritatea având calificativul excelent". Profesorii şcolii au avut o seamă de sarcini grele. Deprinderile spor­tive ale elevilor din primul an erau puţin desvoltate. Chiar şi azi, cu toate că de la începutul anului s-a depus o muncă temeinică, în urma căreia mulţi elevi şi-au îmbunătă­ţit cunoştinţele, urmărind o grupă de elevi din primul an şi alta din al doilea se poate vedea cât de ne­îndemânatici sunt cei mici. In şcoală există o sală de gim­nastică bine amenajată. Odaia cu venirea iernii, încep antrenamentele ha basch­i polei, gimnastică şi atletism. Şcoala mai are un teren­ de fotbal cu sgură şi o pistă de atletism precum şi gropi pentru sărituri. Anul viitor se va reface complect terenul şi se vor construi noi terenuri de volei şi baschet. De asemenea, la primăvară, şcoala va avea o nouă sală de gimnasticii. Lucrările au început demult. In sală e linişte deplină. Sube da priviri sunt aţintite asupra unei concurenţe. Este Elena Leuştean din lotul de gimnastică al R.P.R. Un salt in aer, brafete întinse ating vârful picioarelor. Sute de specta­tori aplaudă. Deodată, se aude vo­cea crainicului: Elena Leuştean a obţinut media 9.90. Cu câteva luni în urmă, Elena Leuştean elevă la SMTCF din Oraşul Stalin nici nu bănuia că va putea obţine asemenea rezultate frumoase. Succesele ei o îndeamnă să ajute şi pe alţii, printre care pe talentata Onica Busuioceanu, frun­taşă în învăţătură. Campionatul SMTCF din ţară a fost o sărbătoare pentru elevii a­­cestei şcoli. Concursul de la SMTCF­ s-a ridicat la un nivel superior. Aici s-a întrecut Crista Sbârcea, Ana Balint şi Benedek Ştefan, fiu de țăran din Săcele, care a îm­brăcat tricoul de campion al şco­lii. Colectivul sportiv are un rol im­portant în viaţa şcolii. Echipele de gimnastică şi handbal fac nu­meroase deplasări in satele regiunii Stalin. La şedinţele de analiză a muncii, organizaţia de bază UTM dă su­­gestii sănătoase, sprijină munca colectivului sportiv. La bibliotecă sunt peste 300 de cărţi sportive, majoritatea tradu­ceri ale lucrărilor sovietice de specialitate. Fiecare carte citită este însoţită de un referat care se păs­trează la colectivul sportiv. 3 ★ 1 Viitoarele cadre ale mişcării noa­stre de cultură fizică şi sport se bucură de condiţiuni din cele mai bune pentru pregătirea lor fizică şi morală; ele se pregătesc te­meinic pentru a putea ajuta la răspândirea sportului in massele oamenilor muncii. ANDREI ORBÁN; corespondent „SPORTUL POPULAR” Ne. 1977, Pag- 3-aţ

Next