Sportul Popular, februarie 1952 (Anul 7, nr. 2001-2012)

1952-02-02 / nr. 2001

Pentru ridicarea nivelului cultural al sportivilor Unul din cele mai bune mijloace pentru ridicarea nivelului cultural şi tehnic sportiv al tineretului nostru este şi organizarea planifi­cată şi metodică a conferinţelor. Un exemplu pozitiv care dove­deşte o preocupare serioasă în vederea pregătirii temeinice a sportivilor îi constitue munca rodnică a colectivului sportiv Lo­­comotiva-Griviţa Roşie din Capi­tală. După cum ne relatează cores­pondentul nostru I. George­scu, în urma schimbării vechii conduceri a colectivului, tovarăşii din con­siliul provizoriu al colectivului manifestă o grijă deosebită pentru angrenarea şi pregătirea în cele mai bune condiţii a unui număr mereu crescând de tineri munci­­­tori. De curând, noul consiliu provi­zoriu al colectivului sportiv a luat iniţiativa organizării unui ciclu de conferinţe cu caracter educa­tiv. La prima conferinţă din ca­drul acestui ciclu, care a avut loc zilele trecute în sala clubului Griviţa Roşie, au luat parte un număr mare de sportivi precum şi mulţi muncitori pentru care preocuparea faţă de activitatea sportivă constitue abia un inceput. Conferinţa, care a fost ţinută de către tov. Ion Ştefan din con­ducerea colectivului şi a avut ca subiect: „Aportul adus în produc­ţie de sportivi, în vederea reali­zării Planului Cincinal înainte de termen“, s-a bucurat de un suc­ces deplin. După conferinţă au rulat filme sportive documentare. Este de dorit ca acest început îmbucurător să constitue un exem­plu care să fie urmat și de alte colective sportive. Angajamente uitate Corespondentul nostru D. Mun­­giu ne relatează că până la înce­putul sezonului de iarnă, activita­tea colectivului sportiv Metalul din Făgăraş s-a desfăşurat în con­­d­ii­uni din cele mai bune. Mun­citorii dornici de a face sport au participat cu entuziasm la toate manifestaţiile şi concursurile spor­tive. In secţiile de volei, atle­tism, popice etc., sportivii colec­tivului Metalul au obţinut tot mai multe succese. Deodată însă, toată aceasta activitate a încetat. Du­rkw este faptul că acest lucru s’a întâmplat odată cu terminarea se­zonului de fotbal. Cred oare to­varăşii din consiliul provizoriu al colectivului sportiv Metalul din Făgăraş că atunci când nu se mai joacă fotbal nu mai poate fi prac­ticată altă disciplină sportivă? Cu câtva timp în urmă,­tov. David Karol, preşedintele colec­tivului sportiv şi-a luat angaja­mentul că se va îngriji de amena­jarea unui patinoar şi că va or­ganiza un centru de antrenament pentru schi şi box şi câte altele. Angajamente formale care au rămas doar pe hârtie, angajamente de care ,fără îndoială, că pre­şedintele colectivului sportiv a şi uitat. Atitudinea de nepăsare faţă de sarcinile care stau în faţa colec­tivului sportiv acum în perioada sezonului de iarnă, constituie o lipsă destul de gravă. Cu atât mai mult, cu cât tov. David Karol, preşedintele colectivului sportiv Metalul din Făgăraş, este şi ab­solvent al şcolii de organizatori sportivi. In afară de aceasta, po­ziţia oraşului oferă un minunat prilej pentru practicarea sportu­rilor de iarnă. Colectivul sportiv Metalul din Făgăraş trebue să lichideze cu a­­ceste lipsuri şi să asigure munci­torilor sportivi toate posibilităţile pentru a desfăşura o cât mai largă activitate în sezonul de iarnă. „SPORTUL POPULAR’’ Pag. 2-a Nr. 2001 Roadele muncii in colecţia Despre activitatea in anul 1951 a comitetului regional C. F. S.-Vâlcea Mişcarea sportivă din regiunea Vâlcea a cunoscut un avânt în­semnat în anul 1951. Sportul a pă­truns în satele şi comunele cele mai Îndepărtate ale regiunii, s’au ridicat cadre bine pregătite şi au fost asigurate condiţiile care per­mit ca in anul acesta să se ob­ţină rezultate şi mai însemnate. Succesele mişcării sportive din regiunea Vâlcea se datoresc In cea mai mare­ parte muncii neobo­site a membrilor comitetului re­gional C.F.S. Vâlcea, care în toată activitatea lor au avut o orientare justă şi au privit mişcarea de cul­tură fizică şi sport ca pe un im­portant mijloc de educaţie comu­nistă a masselor. Cheia tuturor realizărilor a fost însă munca unitară a întregului comitet, sprijinul permanent acor­dat de către comitetul regional de partid şi de către comitetul exe­cutiv al sfatului popular regional precum şi colaborarea strânsă cu comitetul regional U.T.M. Prin cele două consfătuiri orga­nizat© la centrul de regiune de către comitetul regional P.M.R., la care au participat toţi secretarii organizaţiilor de bază P.M.R., di­rectorii întreprinderilor şi şcoli­lor, preşedinţii colectivelor spor­tive etc., sarcinile mişcării spor­tive au devenit preocuparea tutu­ror organelor care trebue să se intereseze de problema culturii fi­zice şi a sportului. Măsura luată de către comitetul regional P.M.R. şi extinsă apoi în raioane, a avut ca rezultat o înviorare simţitoare a activităţii sportive. Astfel, în urma consfătuirii organizată de către comitetul raional P.M.R. Drăgăşani în preajma campionatu­lui republican de s­cros „Să întâm­pinăm 7 Noembrie”, numărul par­ticipanţilor a crescut serios, de­păşind cu mult prevederile planu­lui. Analiza muncii pe probleme făcută în faţa comitetului regional P.M.R. a dus — cum era şi fi­resc — la desvoltarea spiritului de răspundere al tuturor activiş­tilor comitetului regional C.F.S. Ajutorul important pe care co­mitetul regional C.F.S. l-a primit din partea comitetului executiv al sfatului popular, s-a reflectat în întreaga activitate sportivă din regiune. Comitetul executiv al sfatului popular regional a luat măsura ca, în cadrul fiecărui sfat popular comunal, câte un referent să răspundă de buna desfășurare a muncii sportive. Deasemeni, în buletinul statului sunt publicate toate hotărlrile luate de comitetul C.F.S. Asigurarea mijloacelor de executare a unui riguros şi per­manent control al muncii în re­giune ca şi construirea de noi baze sportive, sunt încă o dovadă a sprijinului preţios pe care comi­tetul regional C.F.S. l-a primit din partea sfatului popular. Metodele principale folosite în muncă de către activiştii acestui comitet au fost planificarea rigu­roasă a muncii şi urmărirea înde­plinirii sarcinilor. Prin defalcarea planului pe trimestre, luni, săp­tămâni şi zile şi prin analiza săp­tămânală a muncii, folosind In­tens arma criticii şi autocriticii, s-a ajuns ca sarcinile de plan să fie Îndeplinite în totalitatea lor. Activul voluntar compus din 25 de Inspectori şi instructori a fost deasemeni bine instruit, aceasta constituind astfel un ajutor im­portant al comitetului regional. Cu ajutorul acestui activ şi prin con­trolul pe teren al activului sala­riat, comitetul regional a reuşit să aibă în permanenţă o situaţie statistică mulţumitoare şi o ve­dere de ansamblu asupra Întregii activităţi sportive din regiune. In felul acesta, comitetul regional C.F.S. a ştiut Întotdeauna In care direcţi© trebue să-şi Îndrepte a­­tenţia, care comitete raionale au nevoie de mai mult ajutor. Un sprijin real pentru desvoltarea sportului la sate l-au constituit profesorii de educaţie fizică. A­­ceştia au sprijinit, prin cercurile pedagogice, colectivele sportive de pe lângă căminele culturale. Cele 36 deplasări ale echipelor model, pe lângă faptul că au dat un ajutor însemnat la desvoltarea sportului în mediul sătesc, au adus o contribuţie însemnată în Întă­rirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare. O dovadă a desvoltării sportu­lui în această regiune sunt cei peste 3500 tineri ţărani muncitori participanţi la „Cupa Satelor“, cele peste 600 concursuri şi Întâlniri amicale organizate în cursul anu­lui trecut, peste 17.000 partici­panţi la tradiţionalele campionate de cros precum şi miile de parti­cipanţi la campionatele pe aso­ciaţii, la campionatele şcolilor medii etc. ★ Un rol deosebit în angrenarea masselor largi de oameni ai muncii în practicarea sportului şi a tre­cerii normelor G.M.A. l-a avut munca de propagandă, care a fost o preocupare de frunte a întregu­lui comitet regional. Au fost or­ganizate peste 380 de şedinţe e­­ducative in colectivele sportive de la oraşe şi sate, s-au ţinut confe­rinţe în 220 cămine culturale, la care au participat peste 11.000 ţă­rani muncitori, 9 conferinţe pu­blice cu peste 5000 participanţi, 83 de conferinţe în vederea pregă­tirii aspiranţilor G.M.A. pentru examenul teoretic, 160 referate la staţia de radio-amplificare, şi alte zeci de consfătuiri au avut drept rezultat dezvoltarea continuă a mişcării sportive In regiunea Vâlcea. Comitetul s’a Îngrijit, deasemeni, de angrenarea sportivilor In for­mele de învăţământ, în care sunt cuprinşi In prezent aproape 2000 de sportivi. O iniţiativă frumoasă, care do­vedeşte preocuparea pentru con­tinua îmbunătăţire a muncii — prin însuşirea experienţei sovie­tice — este citirea şi studierea ziarului „Sovieţchi Sport“. Toate aceste realizări au făcut ca în cursul anului 1951 comitetul regional C.F.S. Vâlcea să-şi înde­plinească sarcinile de plan şi să se situieze în rândul comitetelor regionale fruntașe. Fără îndoială că aceste reali­zări ar fi fost mult mai în­semnate dacă în activitatea co­mitetului nu s’ar fi ivit unele lipsuri destul de serioase care au avut repercusiuni asupra muncii. Astfel, în cadrul comitetelor ra­ionale s’au strecurat elemente necorespunzătoare şi chiar duş­mănoase. Aşa s’a Întâmplat, de pildă, In raionul Drăgăşani, unde au fost schimbaţi în cursul acu­lui 4 preşedinţi. Acest lucru a dus la o fluctuaţie de cadre şi a dus In mod firesc la slăbirea muncii, uneori chiar la încălcări de regu­lamente, aşa cum s-a întâmplat în raioanele Drăgăşani şi Vâlcea. Grav este şi faptul că abaterile unor colective sportive din oraşul R. Vâlcea n’au fost descoperite de­cât în ultima vreme şi aceasta numai în urma efectuării unui control neaşteptat. Lichidându-şi lipsurile şi întă­rind din ce în ce mai mult legă­tura cu comitetul regional U.T.M. şi cu toate organele Interesate In bunul mers al mişcării sportive, comitetul regional C.F.S. Vâlcea, care s’a dovedit a fi unul dintre cele mai active comitete regio­­­nale, va obţine succese şi mai im­portante în acest an. V. GODESCU Campionatele republicane ale şcolilor medii In întreaga ţară se desfăşoară campionatele republicane ale şco­lilor medii. Aceste importante competiţii în care sunt angrenate masse de elevi din toate colţurile ţării, au ca scop perfecţionarea tehnicii sportive, ridicarea perfor­manţelor elevilor şi asigurarea unei activităţi sportive multilate­rale pe toată durata anului şcolar, uşurându-le totodată şi trecerea normelor GMA­Campionatele republicane ale şcolilor medii întăresc structura şi munca organizatorică a secţiilor pe ramură de sport din cadrul co­lectivului sportiv şcolar şi con­tribue la întărirea sănătăţii elevi­lor, la desvoltarea disciplinei, vo­inţei, curajului, simţului de răs­pundere şi spiritului de colectiv. La redacţia noastră sosesc zilnic zeci de scrisori ale corespondenţi­lor noştri care ne comunică fie rezultatele concursurilor de şah, gimnastică şi schi, fie pregătirile ce se fac pentru baschet, handbal, oină şi volei. Redăm câteva dintre ele. • CONSTANŢA- Primul sport la care a fost organizat campio­natul şcolilor medii a fost gim­nastica. La concursul pe oraş au participat 4 echipe de fete şi 3 de băieţi. SPIC, SMTC, Liceul „Ana Ipătescu” şi SMIH au concurat la proba feminină şi STF, LMB şi SMI­H la cea masculină. Mai omogenă, cu mai multă si­guranţă şi la un nivel tehnic su­perior s-a prezentat la băieţi echi­pa şcolii tehnice financiare, pre­gătită de profesorul Pamfil Geor­­gescu, care a reuşit să se claseze pe locul I. Cei mai buni gimnaşti din reprezentativă au fost Valen­tin Ionescu, Teodor Crăciunescu­, Vlad Horia, Ioan Baltă. Valentin Ionescu şi Teodor Crăciunescu au obţinut locul I şi respectiv II în clasamentul general individual. Formaţia câştigătoare s-a remar­cat în special prin exerciţiile exe­cutate la sol. Şcoala pedagogică de învăţă­toare a câştigat proba pe echipe fete. Echipa câştigătoare a fost pregătită de profesoara Radovici­ Organizarea acestei competiţii a avut o serie de lipsuri care au împiedicat buna sa desfăşurare. Astfel, sala n’a fost amenajată pentru acest concurs. In timpul concurs­ului nu s’a păstrat linişte, iar fumatul n’a fost interzis. In plus, la proba de inele, toţi con­curenţii au fost nevoiţi să se îm­brace şi să plece la... altă sală, la un km. depărtare. Pentru etapele viitoare ale acestei competiţii, pe linie organizatorică, trebue depusă o stăruinţă deosebită- HORIA TOMA corespondent 9 PETRILA. Echipele de volei, baschet, schi şi gimnastică ale şcolii medii tehnice de cărbuni se pregătesc cu o deosebită sârguli­na pentru campionatele şcolare. In acest scop, formaţia de gim­nastică a şcolii, împreună cu cea a colectivului sportiv Flacăra, Petroşani, au făcut o serie de de­monstraţii menite să contribue la popularizarea gimnasticii în Va­lea Jiului.• MARTIN BORŞA, corespondent • BISTRIŢA. Faza raională a campionatului republican şcolar la gimnastică a reunit echipele şco­lii medii horticole, a şcolii comer­ciale şi a liceului mixt. Echipele liceului mixt au câşti­gat primul loc, atât la băieţi cât şi la fete. Aceasta se datoreşte măsurilor luate de tovarăşa direc­toare Ecaterina Bratu, în urma criticii apărute în ziarul „Sportul Popular”. In schimb, şcoala medie horti­colă din­ Bistriţa, ca şi liceul teo­retic din Năsăud, s-au prezentat foarte slab în acest campionat, consecinţă firească a faptului că direcţiunile acestor școli nu spri­jină activitatea sportivă. A­­GAGEA corespondent ★ Răspuns criticilor noastre TOVARI.ŞE redactor. In articolul „Aspecte din ac­tivitatea asociaţiei „Voinţa“ apă­­­rut In numărul 1988, al ziarului „Sportul Popular“ a fost criticat şi colectivul sportiv „Voinţa“ din Botoşani, pentru faptul că nu s-a preocupat să angreneze muncitorii din sectorul cooperatist Intr’o ac­tivitate sportivă continuă. In urma acestei critici, condu­cerea colectivului sportiv, spriji­­nită de comitetul raional C.F.S. şi de organizaţia de bază U.T.M., a convocat o şedinţă cu membrii colectivului şi cadrele de condu­cere ale cooperativelor din Boto­şani. In această şedinţă au fost ana­lizate în spirit critic şi autocritic lipsurile sesizate de articolul apă­rut In ziarul „Sportul Popular" şi s’au luat o serie de măsuri, me­nite să Înlăture această stare de lucruri. Prima măsură a fost re­organizarea consiliului provizoriu al colectivului sportiv, în care au fost alese elemente tinere dornice de muncă și cu o pregătire co­respunzătoare. Rezultatele acestei măsuri nu au întârziat să se arate. Astfel, nu­mărul membrilor colectivului spor­tiv a crescut cu încă 50, iar cel al aspiranților G.M.A. cu 22. Deasemenea, cifrele de plan au început să fie îndeplinite şi chiar depăşite. Articolul critic apărut în coloa­nele ziarului „Sportul Popular" a fost de un real folos pentru îm­bunătăţirea muncii noastre. Vă rugăm ca şi pe viitor să ne sesi­zaţi orice lipsă. In activitatea colectivului nostru. GHEORGHE COSMA preşedintele colectivului sportiv „Voinţa“-Botoşani O sarcină de cinste a sportivilor fruntaşi Doi prieteni buni merg braţ la braţ: sunt atleţii sovietici Nico­lai Karacuiov şi Vladimir Suha­­riev. Primul este fostul record­man al Uniunii Sovietice la pro­ba de 100 m. plat, iar celălalt este elevul său şi noul record­man. Ani de zile au concurat împreună. La început, victoria îi revenea lui Karaculov. Apoi, după ce Karaculov — prin străduinţele sale de zi de zi — l-a antrenat după metodele cele mai ştiinţifice pe elevul său, pe minunatul atlet Vladimir Suhariev, acesta a înce­put să devină tot mai bun. Şi, pe Stadionul Republicii, în toamna anului 1951, la campiona­tele internaţionale de atletism ale R.P.R., Suhariev a doborît recor­dul antrenorului său, egalând şi recordul european al probei. Bu­curia pe care Karacuiov o simţea pentru victoria elevului său i se reflecta în ochi. Era bucuria o­­mului sovietic care luptă pentru gloria patriei sale, care ridică ne­încetat cadre tinere pentru a duce faima ţării sale pe cele mai înal­te culmi.­­ Căi de minunate sunt exemplele sportivilor sovietici şi cât de mult avem de învăţat din ele! In pa­tria noastră apar pe stadioane tot mai mulţi tineri dornici sa se o­­ţelească in întrecerile sportive. Ei au însă nevoie de îndrumători­i pricepuţi, care să le arate calea spre practicarea unui sport ştiin­ţific. In această direcţie, o sar­cină importantă le revine spor­tivilor fruntaşi. Să luăm, de pildă, sportul har­­terelor. In acest sport, afară de Ilie Enciu, care s-a ocupat de mulţi tineri şi care astăzi se bucură de succesele lor, nici un alt haltero­fil fruntaş nu se preocupă de ri­dicarea tinerilor. In timpul său liber, Ilie Enciu antrenează nu­meroşi tineri din cadrul colective­lor Spartac din Capitală. După o muncă intensă, acest sportiv frun­taş a reuşit să prezinte 20 spor­tivi ai colectivelor Spartac in e­­tapa raională a campionatului in­dividual de haltere al R.P.R. Dar sarcina aceasta revine tu­turor fruntaşilor din sportul hal­terelor. Conştiinţa lor de sportivi fruntaşi de tip nou trebue să-i în­demne să stea în permanenţă ală­turi de tineretul care se ridică, să-l îndrume şi să-i deschidă calea spre măestria sportivă. Halterofili fruntaşi ca Gh. Piti­­caru, Ilie Oancea, Gh. Apostol şi alţii, vor trebui să vină in mij­locul tinerilor şi să le împărtă­şească din cunoştinţele lor, din evminenţa lor. Bucuria lor va fi nespus de mare atunci când ele­vii lor vor modifica tabelele de recorduri şi vor aduce patriei noastre noi succese sportive. I. OCHSENFELD

Next