Sportul Popular, aprilie 1952 (Anul 7, nr. 2028-2044)

1952-04-01 / nr. 2028

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ ŞI SPORT DE PE LÂNGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI ŞI AL CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII DIN R.P.R. ANLU­VI Nr. 2028 * Miarji 1 Aprilie 1952 * 8 pagini, 25 bani Pentru o cât mai justă gospodărire a bazelor sportive l­OCUITORII oraşului Cluj au avut prilejul să vadă vara trecută pe stadioanele „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ şi „Victor Babeş” un lucru cu totul neobişnuit. De dimineaţă, până seara târziu, mii şi mii de tineri şi vârstnici, mun­citori, profesori, studenti şi elevi se pregăteau intens pentru cuce­rirea insignei G.M.A. Pentru a putea face faţă nenumăraţilor aspi­ranţi care se prezentau la concur­surile de trecerea normelor, comi­siile G.M.A. lucrau in schimburi. Asemănătoare era situaţia şi la bazele sportive din Capitală. Că­tre stadionul colectivului Spar­­tac B. R. P. R. şi stadio­­­nul Tineretului se Îndreptau mii de tineri, pentru a se pre­găti in toate ramurile de sport. La cele mai multe baze sportive din tara noastră se desfăşura a­­lături de antrenamentele sportivi­­lor fruntaşi, care se pregăteau pen­­tru creşterea măestriei lor spor­tive, activitatea celor care prin complexul G.M.A. făceau primii paşi in sport. Câtă diferenţă între situaţia de azi şi cea din trecut! Cu ani în urmă, în ţara noastră erau numai foarte puţine terenuri de sport, iar pe acestea nu aveau acces decât acei care aparţineau clasei privilegiate şi sportivii profesio­nişti. Masselor de oameni ai mun­cii dornici de a practica sportul nu le stăteau la dispoziţie decât maidanele de la periferiile oraşelor. Astăzi, mulţumită sprijinului larg al partidului şi guvernului, în regimul nostru de democraţie populară sportul a devenit un bun al întregului popor muncitor. Odată cu desvoltarea mişcării de cultură fizică şi sport a crescut în mod considerabil şi­­ numărul bazelor sportive. Alături de Stadionul Re­publicii, stadionul Dinamo din Ca­pitală, stadionul Locomotiva din Timişoara şi Arad, „Herbac Ia­­noş" din Cluj, stadioanele din Hunedoara, Piatra Neamţ şi To­­pliţa, au luat flintă mii şi mii de terenuri de sport pe lângă Între­prinderi şi in satele Republicii noastre. Terenurile de sport au încetat de a mai fi mijloace de distracţie pentru un grup restrâns de oameni. Terenurile de sport au devenit în marea lor majoritate adevărate u­­zine de călire fizică şi morală a oamenilor muncii din patria noa­stră, şantiere de formare a unor oameni noi, vajnici constructori ai socialismului. Sezonul sportiv de vară, care a început in acest an mai devreme ca oricând, a găsit, în cele mai multe localităţi, terenurile de sport pregătite pentru activitate. Ase­meni minunatelor stadioane din U.R.S.S. ca parcul sportiv „Dina­mo“ din Moscova, stadionul „Hrus­­cov“ din Chiev sau „Piscevic“ din Taşcheni, marile stadioane din Ca­pitală ca şi cele de pe tot cu­prinsul ţării au îmbrăcat cu prile­jul deschiderii sezonului sportiv o haină sărbătorească. La Arad, Craiova, Iaşi, Oradea, lucrările de amenajare a bazelor sportive au fost în parte terminate sau sunt în curs de desfăşurare. La Tulcea, comitetul executiv al sfatului popular raional se o­­cupă de construcţia unei baze sportive. Folosind numai re­­­sursele locale şi angrenând în a­­ceastă acţiune toate întreprinderile din oraş, sfatul popular raional Tulcea va pune la dispoziţia raas­­selor de oameni ai muncii o bază sportivă care va contribui din plin la desvoltarea sportului din loca­litate. Dorinţa mereu crescândă a mas­selor de a practica sportul ca şi prevederile planului micrc,affil de cultură fizică şi sport, pun în faţa activiştilor sportivi mari sarcini. Realizarea acestora depinde în mare parte de felul în care vor fi gospodărite bazele sportive exis­tente şi de felul în care activiştii sportivi vor putea rezolva proble­ma construcţiilor de noi baze spor­tive. Desigur, aşa cum prevede şi Hotărîrea Biroului Politic al G.C. al P.M.R. din 26 iunie 1949, noile construcţii vor trebui înfăptuite în special cu ajutorul mijloacelor lo­­cale, cerându-se şi în acest dome­niu sprijinul sfaturilor populare şi al direcţiunilor Întreprinderilor, înainte de toate vor trebui însă create condiţii optime de practi­­care a sportului în marile noastre centre industriale. La Reşiţa, de pildă, nu s’au terminat nici până acum lucrările stadionului, începu­te cu mult timp în urmă. La uzi­nele 23 August din Capitală, baza sportivă nu creşte pe măsura posi­bilităţilor întreprinderii respective. La Cluj, bazele sportive existente nu mai pot satisface de multă vre­me cerinţele celor dornici să facă sport. Şi totuşi, în nici unul din centrele amintite, organele in drept (direcţiunile întreprinderilor, sfaturile populare, asociaţiile şi co­mitetele C.F.S. respective) nu iau măsuri pe plan local pentru re­zolvarea acestei probleme. Faptul că numărul terenurilor de sport este încă mic faţă de intensi­tatea activităţii sportive, cere din partea colectivelor care au în ad­ministrarea lor baze sportive o te­meinică gospodărire a acestora. Ele trebue să aibă în vedere fap­tul că o bază sportivă neîngrijită, neigienică, nu poate corespunde cerinţelor mişcării noastre de cul­tură fizică şi sport. Bazele sportive, locul de desfă­şurare a întrecerilor sportive, tre­bue să devină centrul de activitate a muncii de cultură fizică și sport. In acest scop, colectivele sportive trebue să tindă spre concentrarea Intr’un singur loc a tuturor tere­nurilor de sport pe care le vor amenaja (teren de fotbal, baschet, volei, piste de atletism și cursa cu obstacole G.M.A.). Magazia de materiale şi echipament sportiv este bine să fie situată pe lângă baza sportivă, iar cadrele tehni­­­ce şi membrii comisiei de pregă­tire şi examinare G.M­.A. trebue să fie permanent prezenţi la locurile de întreceri. Pentru a putea folosi din plin bazele spor­tive este necesară o temeinică planificare, ţinându-se cont de orarul de producţie al sportivilor care lucrează în mai multe schim­buri. Consiliile provizorii ale co­lectivelor sportive vor trebui să dea o deosebit de mare importan­ţă acestei probleme, convinse fiind că de felul în care vor fi folosite bazele sportive depinde suc­cesul muncii lor. De asemenea, colectivele spor­tive, sub îndrumarea comite­telor C.F.S., au sarcina să se îngrijească de pavoazarea tere­nurilor de sport care le aparţin. Lozincile mobilizatoare care vor­besc despre complexul GMA, gra­ficele de antrenament şi panourile care cuprind tabele de norme G.M.A., ca şi articolele prin care se evidenţiază cei mai buni spor­tivi, nu trebue să lipsească deja nicio bază sportivă. Colectivele sportive să nu uite nici o clipă că bazele sportive, ca centre ale muncii de cultură fizică şi sport, reprezintă un puternic mijloc de propagandă sportivă. O activitate sportivă vie pe aceste baze va constitui un important factor de­ atragere a masselor largi într-o ac­tivitate sportivă organizată. Plecarea echipelor selecţionate de gimnastică şi tir ale R. P. R. la Budapesta Zilele acestea au plecat la Budapesta echipele selecţionate de gim­­nastică şi tir ale R.P.R., care vor lua parte la marile serbări spor­­­tive în cinstea celei de a 7-a aniversări a eliberării Ungariei. Echipa de gimnastică cuprinde pe maestrul sportului Andrei Kere­­keş, M­ihai Botez, Elisabeta Bodo şi alţi fruntaşi ai acestui sport. La tir, ţara noastră va fi reprezentată de o echipă în frunte cu maeştrii sportului Iosif Sârbu, H. Herşcovici, Sorin Cantili, Gh. Li­­chiardopol, maestrele sportului Rodica Dabija şi Iudith Kahane şi alţii. (Agerpres) A cincea reducere de preţuri in U.R.S.S. la «nele alimentare de larg consum MOSCOVA 31 — TASS transmite: A fost dată publicităţii Hotărîrea Consi­liului de Miniştri al URSS şi a Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice cu privire la noua redu­cere a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare. In Hotărîre se spune: In legătură cu succesele obţinute în 1951 în domeniul producţiei industriale şi agri­cole, în legătură cu creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al pro­duselor, Guvernul Sovietic şi Comitetul Cen­tral al PC (b) al URSS au socotit posibil să înfăptuiască, cu începere de la 1 Aprilie 1952, o nouă reducere — a cincea la număr — a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfu­rile alimentare de larg consum. (Agerpres). * Consiliul de Miniştri al URSS şi Comite­tul Central al PC (b) al URSS au hotărît să reducă, începând de la 1 Aprilie 1952 pre­ţurile de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare de larg consum (pâine, făină, paste, cereale, carne, grăsimi, produse lac­tate, zahăr, fructe, conserve, etc) cu pro­cente variind între 10 şi 30 la sută. „DECADA LITERATURII RUSE” „Decada literaturii ruse" este marea manifestare culturală ce se desfăşoară acum în ţara noastră. Masse largi de oameni ai muncii de la oraşe şi sate, sute de mii de cititori iau parte cu drag la a­­ceastă manifestare. Literatura clasică rusă este ne­întrecută prin măestria realistă a zugrăvirii vieţii, prin caracterul ei popular şi prin legătura strânsă cu mişcarea patriotică de eliberare naţională şi socială din Rusia veacului trecut. Operele nemuri­toare ale lui Puşkin, Gogol, Ler­montov, Nekrasov, Turgheniev, Saltâkov-Soedrin, Ostrovski, Gon­­cearov, Tolstoi şi Cehov ca şi u­­riaşa activitate a criticilor revo­luţionari Belinski, Cemâşevski, Do­broliubov şi Herţen au slujit idea­lurilor de dreptate şi progres ale poporului rus. Din această literatură a crescut şi s-a desvoltat sub Îndrumarea Partidului Bolşevic şi a marelui Stalin, literatura sovietică, oglin­da orânduirii socialiste, a oamenilor sovietici, constructorii comunismu­lui şi vajnicii apărători ai păcii. „Decada literaturii ruse“ este un prilej minunat pentru educarea co­munistă a oamenilor muncii deci ţara noastră, pentru desvoltarea patriotismului socialist şi a inter­naţionalismului proletar, întărin­­du-le hotărîrea de a munci cue dârzenie pentru construirea socia­lismului. Miile de sportivi din ţară parti­cipă şi ei la sărbătorirea „Decadei literaturii ruse“ arătându-şi inte­resul lor pentru literatura rusă şi sovietică. Maeştrii sportului Lazăr Weinretch, Adalbert Iordache, Gavril Török şi trnotătorul dinamovist Simon vizitează un stand cu volume din literatura rusă şi sovietică. (Foto: D. Comstantinescu) Oamenii cinstiţi din lumea întreaga înfierează mişelescul asasinat de la Atena NICOSIA, 31 (Agerpres). — TELEPRESS transmite: La 30 Martie, de îndată ce a sosit vestea executării de către autorităţile monarho-fasciste a lui Nikos Beloiannis, la toate sediile Partidului progresist al oamenilor muncii din Cipru şi la sediile or­ganizaţiilor de massă au fost înălţate steaguri roşii Cu panglici de doliu. In aceeaşi zi, Comitetul Cen­tral al Partidului progresist al oa­menilor muncii din Cipru a dat publicităţii o declaraţie în care înfierează executarea criminală a acestui patriot grec şi demască politica trădătoare a monarho­­fasciştilor greci. Declaraţia chia­­mă poporul cipriot să intensifice lupta pentru pace, democraţie şi Independenţă naţională. Din iniţiativa Federaţiei ciprio­te a muncii au fost organizate în noaptea de 30 spre 31 Martie o serie de meetinguri de massă sub lozincile: „Jos cu ucigaşii lui JBeloiannis şi „Jos cu politica de­ mizerie şi foametei“, „Americani, căraţi-vă din Grecia!“ şi „Am­nistie, pace şi democraţie pentru Grecia“. Toate păturile populaţiei înfie­rează guvernul grec pentru acest asasinat şi întreaga populaţie a insulei este plină de Indignare faţă de această ultimă crimă monstruoasă a monarho-fascişti­­lor greci. * VARŞOVIA, 31 (Agerpres). — TASS transmite: Ştirea despre asasinarea mâr­şavă a înflăcăratului patriot grec Beloiannis, săvârşită de autori­tăţile greceşti din ordinul am­­­basadei Statelor Unite la Atena a stârnit o profundă indignare în rândurile poporului polonez. Ziarul GLOS PRACY scrie că popoarele lumii nu vor uita această crimă şi nu vor ierta pe călăii de la Atena şi pe provoca­torii lor de la Washington. Mi­lioane de oameni exclamă: Ru­şine acelora care au instigat pe călăii de la Atena la săvârşirea acestei crime! Cauza pentu care a luptat Beloiannis trăieşte şi va învinge! ★ PARIS, 31 (Agerpres).— TASS transmite: Asasinarea mişelească de căt­re autorităţile greceşti a lui Nikos Beloiannis a provocat profunda indignare a tuturor oamenilor, progresişti din Franţa. Ziarul L'HUMANITE publică A­­pelul Partidului Comunist din­ Franţa care chiamă poporul fran­cez să răspundă la noua crimă a marionetelor greceşti ale Wa­shingtonului, unindu-şi şi mai strâns forţete în lupta împotriva­ ocupaţiei americane a Franţei, pen­­tru independenţa naţională, pen­tru pace. Printre cei care au protestat îm­potriva acestei crime monstruoase sunt: poetul Paul Eluard, pictorul Pablo Picasso, scriitorul Claude Roy şi alţi reprezentanți ai cercu­­rilor­ progresiste din Franța.

Next