Sportul Popular, mai 1952 (Anul 7, nr. 2045-2061)
1952-05-03 / nr. 2045
PRESA SOVIETICA, FAR LUMINOS IN LUPTA La 5 Mai 1912 a apărut primul număr din „Pravda“, ziar Iutetuiat de marii conducători ai oamenilor muncii, Lenin şi Stalin. In fiecare an, la 5 Mai, oamenii sovietici şi alături de ei — oamenii cinstiţi din lumea întreagă aniversează o sărbătoare scumpă: Ziua Presei Bolşevice. Presa bolşevică este un organizator, un propagandist şi un agitator colectiv. Ea reprezintă arma cea mai puternică a Partidului lui Lenin Stalin. Cu ajutorul presei, Partidul Bolşevic răspândeşte în massele largi de oameni ai muncii nemuritoarele idei ale marxism-leninismului; cu ajutorul presei, Partidul Bolşevic îndrumă poporul sovietic pe drumul construirii comunismului; cu ajutorul presei, Partidul face educaţia politică şi ideologică a poporului. Presa — ne învaţă tovarăşul Stalin — este cea mai puternică armă, cu ajutorul careia partidul vorbeşte cu clasa muncitoare în fiecare zi, în fiecare ceas în limba lui, în limba care-i este necesară. (Lenin şi Stalin despre presă Ed. P.M.R. pag. 74). Presa sovietică răspândeşte ideile minunate ale prieteniei şi înţelegerii între oameni. Ea este pusă în slujba păcii şi de aceea fiecare partizan al păcii respectă şi iubeşte glorioasa presă bolşevică. Citind 9,Sovieţchi Sport“..« Ziarul acesta cu miros de cerneală proaspătă a apărut dimineaţa la Moscova. L-au desfăcut cu înfrigurare muncitorii care porniseră spre fabrici, elevii în drum spre şcoală, studenţii pe care-i aşteptau sălile de cursuri şi amfiteatrele facultăţilor. In tramvai, în autobuz sau metro, ochii au alergat peste rânduri, apoi ziarul împăturit cu grijă a luat loc în buzunare şi serviete, tocmai până după amiază când va fi citit în tinnă, de la un capăt la altul. „Sovietchim Sport“ este un ziar deosebit de popular nu numai în Uniunea Sovietică. Seara, avionul de Moscova îl aduce la Bucureşti, şi, cam în acelaş timp, la Budapesta, Praga sau Varşovia sunt desfăcute pachetele, purtând pe ele titlul ziarului iubit de sportivii ţărilor care construesc socialismul „Sovietchi Sport“ nu stă prea mult in rafturile librăriilor. Teancul de ziare, destul de gros la inceput, se subţiază repede şi a doua zi, ai puţine şanse să-l mai găseşti. II cumpără sportivii fruntaşi, antrenorii, activiştii mişcării de cultură fizică, toţi cei care iubesc sportul, care doresc să-şi însuşească experienţa sovietică pentru a se putea perfecţiona, pentru a merge înainte. „Sovieţchi Sport“ oferă un material bogat, multilateral care îmbrăţişează toate domeniile activităţii de cultură fizică. Pentru cei care lucrează în domeniul presei sportive, „Sovieţchi Sport“ constitue nu numai un îndreptar în munca de zi cu zi ci şi un ideal. Ne aflăm în faţa biblioraftului gros în care stă colecţia ziarului „Sovieţchi Sport“ pe anul in curs. Alături, între scoarţele roşii de carton sunt adunate numerele apăruta în anii trecuţi. „Sovieţchi Sport“ nu-şi pierde niciodată actualitatea, fiindcă oglindeşte fidel desvoltarea mişcării sportive din Ţara Socialismului, fiindcă este un motor şi iniţiator al progresului. Problemele desbătute cu atâta competenţă în coloanele ziarului sunt oricând un exemplu demn de urmat. Să răsfoim colecţiile care ne stau în faţă ...Mai 1951. Nina Dumbadze a stabilit un nou record mondial la aruncarea discului. Din fotografia de pe prima pagină ne zâmbeşte vestita campioană. Eapovesteşte în cuvinte simple şi calde cum s’a antrenat, pe ce căi a mers, pentru a ajunge la victorie. Nina Dumbadze îndeamnă tineretul să muncească stăruitor, căci numai în muncă stă chezăşia succeselor. Altă dată, într’un articol tehnic, Nina Dumbadze arăta tinerilor sportivi cum se ajunge spre culmile măestriei. A devenit obişnuit să întâlnim în paginile ziarului pe sportivii fruntaşi împărtăşindu-şi experienţa. „Tribuna maestrului“ — aşa e intitulată această rubrică. Şi faţă de sutele de mii de oameni care citesc aceste rânduri avem senzaţia că într-adevăr maestrul vorbeşte, de la tribună, masselor. Printre cei care scriu deseori în „Sovieţchi Sport“ întâlnim numeroase cunoştinţe. Iată-l pe Nicolai Ozolin desbătând o problemă din tehnica săriturii cu prăjina, pe Caraculov arătând cum pot fi îmbunătăţite rezultatele în cursa de 200 m., sau pe popularul maestru emerit D. P. Marcov împărtăşind din experienţa antrenamentelor elevei sale, recordmana mondială la aruncarea greutăţii, Ana Andreeva. Pagina doua este închinată problemelor organizatorice. Aici vedem cum muncesc asociaţiile, colectivele şi cercurile sportive. Din toate colţurile uriaşei Ţări a Socialismului sosesc veşti despre minunate succese. Şi, pretutindeni, citeşti atenţia deosebită pe care PC (b) al U.R.S.S. o acordă culturii fizice, îndrumarea de zi cu zi care chezăşueşte progresul. Roadele grijii bolşevice se arată la fiecare pas Colectivul sportiv al minei „Rumanţeva“ numără 200 de membri şi aproape toţi sunt purtători ai insignei GTO ... Sportivii uzinei strungurilor de şlefuire din Moscova au cucerit steagul întrecerii pe oraş pentru cea mai bună organizare a activităţii sportive... Clubul „Locomotiv“ din Moscova a ajuns să numere în rândurile sale 19 maeştri emeriţi ai sportului, 42 maeştri şi 112 arbitri calificaţi... Necontenit cresc bazele sportive colhoznice,, creşte numărul sportivilor colhoznici... Lăsăm în urmă sezonul sportiv de vară al anului 1951. II oglindeşte un teanc gros de ziare, o adevărată carte. Nenumărate competiţii, zeci şi sute de recorduri, zilele pline de bucurii şi lumină ale Festivalului de la Berlin... ..Frunze galbene au început să se desprindă din pomi, acoperind cu un covor de rugină aleele parcurilor. A venit toamna. „Sovietchi Sport“ este ca totdeauna la datorie, contribuind activ la pregătirea sezonului sportiv de iarnă. Gerul și zăpada sunt încă departe. Dar in cele două pagini din mijloc găsim un excelent instructaj asupra modului cum se amenajează bazele sportive de iarnă. ...Primii fulgi, prima ghiață, primii patinatori. Peste câteva săptămâni sezonul sportiv de iarnă e în toi. Ianuarie 1952. La Alma- Ata cad recordurile de patinaj viteză. In Finlanda, la Kokkola, Lidia Selihova devine campioană mondială. Pe povârnişurile repezi ale pitorescului Bacuriani se întrec cei mai buni schiori ai ţării. „Sovieţchi Sport“ e în fruntea evenimentelor. Ziarul popularizează pe cei mai buni sportivi, desbate problemele tehnice ivite, dar... într’un numărdin Februarie întâlnim un articol de fond: „Să pregătim temeinic sezonul sportiv de vară“. Aşa se obţin succesele! „Sovieţchi Sport“ se ocupă in egală măsură de toate problemele importante ivite în mişcarea sportivă. In ziarul sportivilor sovietici găsim înţeleaptă îndrumare a partidului, sfatul antrenorului, cuvântul sportivului fruntaş. „Sovieţchi Sport“ este întotdeauna proaspăt şi interesant, tineresc şi avântat, ştiinţific şi documentat. In rândurile sale, citim despre succesele mişcării de cultură fizică din U.R.S.S., întrezărim figura luminoasă a sportivului de tip nou, facem cunoştinţă cu tehnica cea mai avansată, învăţăm să muncim mai bine, mai cu spor. „Sovieţchi Sport“ întruchipează trăsăturile caracteristice ale presei bolşevice. Informaţiile ziarului sunt exacte şi controlate, el cinsteşte pe fruntaşi dar critică cu tărie lipsurile, oferă un ajutor concret în lichidarea lor, contribue din plin ca munca să meargă mai bine. Necruţător faţă de duşmani, Sovieţchi Sport“ demască cu vehemenţă putreziciunea sportului capitalist pus în slujba războiului şi agresiunii. El arată în adevărata lumină sportul titoist, aflat la remorca planurilor criminale ale imperialismului. ★ Am răsfoit colecţia groasă, retrăind evenimente sportive de neuitat. Am întâlnit cunoscuţi şi prieteni. Sportivii noştri iubesc ziarul sportivilor sovietici, ii citesc cu dragoste. Ei ştiu să-l preţuiască. Ochii fug pe fila calendarului. Sâmbătă. Astăzi soseşte din nou „Sovieţchi Sport“. VALERIU CHIOSE A sosit „Sovieţchi Sport“*... Inainte de Începerea antrenamentului ,atleţii .1. Seiden, V. Butnaru, Şt. Temesi şi Dragomir de la Casa Centrală a Armatei parcurg, cu un deosebit interes, coloanele acestui ziar iubit al masselor de tineri sportivi. Aci, ei întâlnesc adeseori articole şi chinograme care le Împărtăşesc din bogata experienţă a minunaţilor sportivi sovietici. » PENTRU PACE ŞI PROGRES Publicaţiile sportive sovietice, o călăuză pe drumul progresului Grija statului sovietic faţă de mişcarea de cultură fizică şi sport este reflectată de marele avânt pe care l-a luat presa sportivă şi publicaţiile consacrate acestui important domeniu de activitate. Cuvântul tipărit reprezintă un neîntrecut mijloc de agitaţie şi propagandă şi, de aceea, alături de cartea sportivă, presa ocupă un rol însemnat în popularizarea culturii fizice. In Uniunea Sovietică, publicaţiile sportive apar în sute de mii de exemplare. Ele au o mare răspândire In rândurile milioanelor de sportivi sovietici, adresându-se atât sportivilor fruntaşi, cât şi marii masse de practicanţi ai diferitelor discipline sportive. Valoarea publicaţiilor sovietice de specialitate face ca ele să treacă graniţele uriaşei Ţări a Socialismului, constituind un izvor de preţioase cunoştinţe pentru toţi cei care vor să progreseze în sport. Sunt bine cunoscute şi iubitorilor de sport din ţara noastră minunatele publicaţii sportive care ne vin din Uniunea Sovietică Dintre ele, ziarul „Sovietchi Sport“ şi revistele „Fizcultura sport“, „Teoria i practica fizicescoi culturi“ şi „Şahmatîv S.S.S.R.“ sunt deosebit de preţuite de toţi activiştii tinerei noastre mişcări sportive. De o înaltă ţinută ideologică, conţinând un bogat şi interesant material informativ şi teoretic, tipărite în condiţii tehnice ireproşabile, ziarele şi revistele de sport din Uniunea Sovietică sunt cercetate cu interes de toţi sportivii. Ziarul „Sovieţchi Sport“ Îmbină cu măestrie şi neîntrecută competenţă informaţia sportivă şi latura educativă. Împărtăşind cititorilor săi ultimele performanţe obţinute pe stadion, alături de noile cuceriri ale tehnicii sportive sovietice, cea mai înaintată din lume. Un material deosebit de preţios şi atractiv cuprinde fiecare număr al revistei ilustrate „Fizcultura sport“. Alături de literatură sportivă, cititorii găsesc articole tehnice şi teoretice datorite maeştrilor sportului şi pedagogilor sovietici de frunte, care impărtăşesc masselor vasta lor experienţă. Fotografii sugestive, desene, chinograme. Îmbogăţesc textul acestei minunate reviste. Aşezarea pe baze ştiinţifice a studiului culturii fizice este clar oglindită în revista tehnică „Teoria i practica fizicescoi culturi“. Deosebit de preţioase sunt articolele care tratează rezultatele lucrărilor Institutului central de cercetări ştiinţifice privitoare la cultura fizică, contribuţie de cea mai mare importanţă pentru creşterea continuă calitativă a sportului sovietic. Şahiştii din Uniunea Sovietică sunt mândri de revista lor „Şahmatîv S.S.S.R.“, în care sunt înscrise minunatele victorii ale şcoalei şahiste sovietice. Revista sovietică de şah conţine un excelent material de studiu pentru iubitorii şahului, dornici să-şi însuşească neîntrecuta experienţă a maeştrilor sovietici. Pentru mişcarea sportivă din ţara noastră, presa sovietică de specialitate constitue un sprijin deosebit de important în lupta pentru făurirea unui sport de masse, pentru continua ridicare a măestriei sportive. Presa „sportivă“ capitalistă, tarabă de reclame şi minciuni In ţările capitaliste „sportul’’ este o suplă întreprindere comercială şi un instrument de diversiune. Intr’adevăr, pentru patinii sportvilor din ţările marshallizate sportul e departe de a constitui un mijloc de întărire a sănătăţii tineretului, el este doar o simplă activitate în care domneşte legea junglei, lege tipică societăţii capitaliste. Fireşte, o întreprindere comercială care se vrea prosperă are nevoie de o reclamă pe măsură. O reclamă cât mai vastă şi cât mai bine organizată, care să „desfidă" orice concurenţă din partea întreprinderilor rivale... Aşa s’au născut mai toate ziarele sportive din ţările supuse dominaţiei dolarului sau de peste Ocean. La baza lor a stat doar ideii înfloririi „business-ului" sportiv, la care s’a adăugat şi necesitatea campaniilor şovine, diversioniste, pornite la „comanda" negustorilor de sport. In general, un ziar de sport din acele ţări trebuie să redea cu cât mai multă fidelitate modul „fericit“ de viaţă din lumea stăpânită de capital şi de exponenţii săi. Să aruncăm o privire în lumea ziarelor „sportive“ din ţările capitaliste. Desigur, purtătorul de cuvânt al negustorilor de sport din Franţa marshallizată este „l’Equipe", care se întitulează pompos „cel mai mare ziar de sport din lume". Această fiţuică nu este în fond decât o continuare a defunctului „l'Auto", care — la timpul său — a avut o largă şi binecunoscută activitate reacţionară. Cât despre directorul său, să nu mai vorbim! El nu este altul decât „onorabilul" Jacques Goddet, notoriu colaboraţionist şi iniţiatorul etapelor din „Turul Franţei" care trec pe teritoriul Spaniei franchiste. Se poate spune pe drept cuvânt: omul potrivit, la locul potrivit... Cu ce se îndeletniceşte „l’Equipe"? „Specialitatea“ sa sunt fără îndoială reportajele de senzaţie care au menirea să facă reclamă întâlnirilor „sportive” profesioniste pe placul „casei". In coloanele ziarului întâlneşti ştiri şi amănunte felurite. Cititorul poate astfel afla că managerul Gilbert Bénaim, cunoscut jecmănitor al boxeurilor profesionişti, este „un om de inimă şi caracter", că fotbaliştii englezi care au declarat de multe ori grevă din pricina salariilor mizerabile sunt nişte nerecunoscători faţă de admirabilii patroni de cluburi sau, însfârşit, că „interesantele" competiţii atlantice de scuipat de la distanţă, de luptă in bazine ca noroi şi recordurile foamei, sunt de fapt nişte inofensive şi distractive preocupări! La ordinul stăpânilor americani ai Franţei, ziarul „l’Equipe" a pornit cu plăcere o vastă campanie de defăimare a minunatei mişcări sportive din Uniunea Sovietică. Scribii dolarizaţi din slujba d-lui Goddet sunt priviţi insă cu scârbă şi depreţ de sportivii cinstiţi, care au avut prilejul să se convingă personal de superioritatea incontestabilă a sportului sovietic. Jucătorii sovietici de baschet şi volei şi atleţii sovietici care au participat la crosul l'Humanité" au lăsat amintiri de neuitat oamenilor muncii din Franţa. Ziarul „l’Equipe" nu este o excepţie în lumea ziarelor sportive14 capitaliste. El nu este decât o „mostră" a venatităţii şi a putreziciunii vieţii „sportive" din ţările înhămate la carul agresiunii imperialiste. Im taleri fideli ai lui „l'Equipe" găsim în fiecare ţară in care capitaliştii dictează după bunul lor plac. De la reacţionarul „Idrosbladek" din Stockholm şi până la fascistul „A Boia" din Madrid, dela înrăitul „Les Sports" din Bruxelles" şi până la „austerul" „Sporting Chronicle" din Londra, aceste ziare „sportive" nu fac altceva decât să propovăduiască „modul de viaţă american" in sport. Ele răspândesc cruzimea, violenţa, aspectele morbide, şi sângeroase ale acestui „mod de viaţă". Asemenea ziare, asemenea fiţuici murdare, sunt privite cu un total dispreţ de sportivii cinstiţi din lumea întreagă. Numai când pui faţă in faţă ziarele şi revistele de sport din Uniunea Sovietică cu ziarele „sportive" de tipul lui ,,1'Equipe" sau „Idrosbladett" iţi poţi da seama cu adevărat de gradul de degenerare atins de sportul capitalist. „SPORTUL POPUL.* P“ Nr. 2045 Pag. 3-a