Sportul Popular, iunie 1952 (Anul 7, nr. 2065-2076)
1952-06-10 / nr. 2067
SĂ ÎNTĂRI cu ajutorul echipelor model MUNCA DE POPULARIZARE A SPORTULUI LA SATE IN MAREA campanie pentru asigurarea unei recolte bogate in primul an al cincinalului, sportivul de la oraşe, au dat un ajutor preţios ţăranilor muncitori. Sportivii au sprijinit cu entuziasm lupta pentru asigurarea pâinii poporului. In mod special s’au evidenţiat in această acţiune colectivele: Metalul Timpuri Noi şi Steaua Roşie Voinţa Prestări servicii, Progresul Sanitar, RECAS şi ICAS din Capitală, Locomotiva Atelierele Centrale C.F.R. Cluj, Locomotiva Iaşi, Ştiinţa Cluj, Metalul S.R.T. 1 şi 2-T. Severin, Progresul, Spartac şi Avântul Tg. Mureş, Metalul Unic Satu-Mare. Sportivii din aceste colective şi din multe altele au îmbinat munca pe ogoare cu popularizarea sportului în rândurile ţăranilor muncitori, prin reuşite demonstraţii sportive şi preţioase îndrumări date sportivilor din satele respective. Sportivii au contribuit şi în acest fel la realizarea politicii partidului, de întărire necontenită a alianţei de nesdrmcinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, condiţie fundamentală a păstrării şi consolidării puterii politice a clasei muncitoare în regimul nostru de democraţie populară. Zi de zi, alături de condiţiile tot mai bune care se crează ţărănimii muncitoare din ţara noastră pentru ridicarea nivelului de viaţă, alături de mecanizarea agriculturii şi de sprijinul care se dă pentru crearea gospodăriilor agricole colective, de mărirea considerabilă a volumului de mărfuri industriale trimise la sate, de electrificare, sportul a pătruns în satele noastre. Mişcarea sportivă a căpătat în satele noastre o largă desvoltare, demonstrată de succesul marii competiţii „Cupa Satelor", care a creat anul trecut condiţiile introducerii complexului G.M.A. la sate. Un mare rol l-au avut în această muncă echipele model ale colectivelor sportive de la oraşe, care au avut frumoasa sarcină de a arăta masselor de ţărani muncitori ce este sportul, care sunt avantagiile practicării lui şi de a spulbera afirmaţiile duşmănoase ale chiaburilor cu privire la sport. Acum însă, odată cu desvoltarea activităţii sportive în satele Republicii noastre, munca şi sarcinile echipelor model ale colectivelor sportive de la oraşe au căpătat un conţinut şi un aspect nou, mai bogat, mai complex. Demonstraţiile acestor echipe model trebue să constitue din toate punctele de vedere un exemplu, un îndrumar. Ţăranii muncitori aşteaptă doar din partea muncitorilor de la oraşe — deci şi din partea sportivilor de la oraşe — şi o îndrumare în privinţa problemelor de ordin general, social-economic, la ordinea zilei. Iată de ce in faţa acestor cerinţe noi, trebue să ia un aspect nou şi munca echipelor model ale colectivelor de la oraşe. In primul rând, ea trebue să capete continuitate. Comitetele regionale şi raionale C.F.S. au datoria să organizeze în aşa fel munca de popularizare a sportului la sate încât fiecărui colectiv orăşenesc să-i revină una sau mai multe comune, de care să se ocupe în mod permanent. Acest lucru asigură nu numai continuitatea acestei munci, dar şi crearea , unei strânse legături de prietenie între respectivii muncitori din întreprinderi şi instituţii şi muncitorii de pe ogoare. De aceea, comitetele regionale şi raionale C.F.S. au datoria ca, lucrând în strânsă legătură cu consiliile sindicale regionale şi consiliile regionale ale asociaţiilor şi cerând în acest scop sprijin şi îndrumare din partea comitetelor de partid şi U.T.M., să pornească de îndată la această repartizare. Dar principala sarcină pentru deplina reuşită a acţiunii de sprijinire prin echipe demonstrative a desvoltării sportului în mediul rural, reţine tot colectivelor sportive. Colectivele trebue să-şi îndrepte în primul rând atenţia spre recrutarea sportivilor care vor face parte din echipele model. Aceştia trebue să aibă un nivel tehnic ridicat, astfel încât demonstraţiile să poată contribui la angrenarea de masse cât mai largi de participanţi la campionatele săteşti şi în acelaş timp să fie de un real folos pentru ridicarea nivelului muncii de instruire sportivă la sate. Cunoştinţele lor politico-ideologice trebue să le permită să facă faţă multiplelor probleme care li se vor ivi. Dealtfel, in scopul justei îndrumări a acestor sportivi, colectivele sportive trebue să asigure — cerând sprijinul organizaţiilor de partid şi U. T. M. — o temeinică pregătire a lor prin conferinţe şi seminarii având ca subiect problemele actuale ale ţărănimii muncitoare. Aceste conferinţe şi seminarii trebue să aibă şi menirea de a arăta sportivilor importanţa şi complexitatea sarcinilor lor în cadrul echipelor demonstrative şi de a-i îndruma în vederea ascuţirii vigilenţei de clasă faţă de duşmanul înverşunat al regimului nostru de democraţie populară: chiaburul. Colectivele sportive au datoria să se preocupe îndeaproape de întocmirea programului demonstraţiilor sportive, astfel încât ele să fie cât mai variate, multilaterale, să ajute efectiv pe ţăranii muncitori în pregătirea lor pentru trecerea normelor G.M.A., să constitue un exemplu de disciplină şi comportare sportivă. Munca de popularizare trebue să se împletească dealtfel într’atâta cu munca de îndrumare practică, încât în cel mai scurt timp demonstraţiile sportivilor de la oraşe să se transforme în întreceri sportive cu echipele săteşti la ridicarea cărora ei au contribuit. Pentru deplina reuşită a acestor demonstraţii, colectivele de la oraşe trebue să ţină o strânsă legătură cu sfaturile populare comunale, organizaţiile de masse, colectivele sportive săteşti şi căminele culturale, fapt care va asigura nu numai o largă mobilizare a spectatorilor, dar şi un pronunţat caracter politic al acestor manifestaţiuni. In general, acestea sunt obiectivele muncii echipelor model ale colectivelor orăşeneşti la sate, în actualul sezon sportiv. O strânsă legătură pe plan central între Uniunea sindicatelor de salariaţi agricoli şi asociaţiile sportive, iar pe plan local, între birourile regionale ale acestei Uniuni şi consiliile regionale ale asociaţiilor, ca şi un control riguros efectuat de către comitetele regionale şi raionale C.F.S., vor asigura un deplin succes al acestei acţiuni care trebue să contribue la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare din ţara noastră. Un grup de vâslaşi din R.P.R. a plecat la Berlin Sâmbătă dimineaţă a plecat spre Berlin un grup de vâslaşi români pentru a participa la concursul internaţional de la Griinau. (A. D. Germană). Sportii români vor lua parte la probele de schif S_I_I băeţi şi 4+1 fete. I I . ANUL Vlffil Nr. 2067 * Mărfi, 10 Iulie 1952 * 8 pagini 25 bani Duminică s-au desfăşurat în Capitală numeroase competiţii sportive. In clişeele noastre două aspecte de la aceste manifestaţii- In stânga: fază din material de fotbal dintre Selecţionata Dinamo—Selecţionata divizionară II. In dreapta: Un concurent în plină viteză în concursul motociclist organizat de colectivul sportiv „Voinţa Metalo-chimie“. Foto: Tibor şi Cozia Un nou succes al atletismului nostru: campionatele S.M.T.C.F. pe anul 1952 Cinstea de a găzdui campionatele de atletism ale şcolilor medii tehnice de cultură fizică a revenit anul acesta oraşului Tg. Mureş. In acest oraş, deşi nu există o tradiţie pe linia desvoltării atletismului, s’au obţinut totuşi în această direcţie. In ultimii ani o serie de realizări frumoase nu atât prin cifrele de participanţi în competiţii sau prin valoarea rezultatelor, cât prin frumoasele perspective de viitor pe care le deschid preocupările massei de sportivi din localitate, străduinţele depuse de comitetul orăşenesc CFS şi de colectivele sportive în vederea angrenării oamenilor muncii în practicarea atletismului. Iată de ce socotim că alegerea oraşului Tg. Mureş ca oraş-gazdă al întrecerilor finale din cadrul campionatelor de atletism ale S.M.T.C F. a fost o iniţiativă dintre cele mai lăudabile. „E pentru prima oară în istoria vieţii sportive a oraşului Tg. Mureş când la un concurs de atletism asistă 4.000 de spectatori. Lucrul acesta ne dă încrederea că în viitor vom reuşi să obţinem în direcţia desvoltării şi popularizării atletismului, succese şi mai frumoase". Cuvintele acestea spuse de Iov. Ovici, preşedintele comitetului orăşenesc CFS Tg. Mureş, vin să arate că scopul pentru care campionatele de atletism S.M.T.C F. au fost organizate Tai Tg. Mureş, a fost atins. Şi de acest lucru, ne-am putut convinge cu prisosinţă, urmărind îndeaproape desfăşurarea concursului. Ediţia de anul acesta a cantonatelor de atletism a şcolilor medii tehnice de cultură fizică a, scos din nou in evidenţă preocuparea temeinică a acestor şcolii pentru promovarea unora dintre» cele mai talentate elemente dini rândul juniorilor şi junioarelor^ Din echipele care au participat — reprezentativele celor şase şcolii medii tehnice de cultură fizica» din ţară — s'a detaşat net prim performanţele obţinute, prin corn— (Continuare in pag. 4-ay r „Toate popoarele lumii sunt solidare cu lupta poporului francez“ PRAGA, 9 (Agerpres). — TASS transmite: Biroul Consiliului Mondial al Păcii şi o serie de fruntaşi ai vieţii publice din diferite ţări au dat publicităţii o declaraţie în care se spune: „Acţiunile întreprinse împotriva Consiliului naţional al mişcării franceze a partizanilor păcii, precum şi celelalte măsuri de represiune la care este supusă mişcarea pentru pace din Franţa ne-au zguduit profund. încercarea de a reduce la tăcere pe adevăraţii exponenţi ai năzuinţelor paşnice ale poporului francez interesează toate popoarele lumii, deoarece face să crească pericolul războiului. Lupta poporului francez constitue un obstacol serios pentru forţele care se împotrivesc destinderii încordării internaţionale şi soluţionării paşnice a problemelor litigioase. Tocmai din această cau-’ zâ ele se ridică acum în Franţa împotriva acelora care, indiferent de origine socială şi concepţii politice, s’au unit pentru a apăra cu fermitate cauza păcii. Oricare ar fi pretextele folosite pentru justificarea represiunilor împotriva mişcării franceze pentru pace, aceste măsuri pot avea consecinţe grave pentru toate popoarele. Declarăm solemn că toate popoarele lumii sunt solidare cu lupta poporului francez pentru pace. Nicio forţă nu va putea frânge voinţa unei mari naţiuni care îşi apără independenţa şi care luptă pentru pace în întreaga lume.“ Declaraţia este semnată de: Fiédéric Joliot-Curie, preşedintele Consiliului Mondial al Păcii; Pietro Nennt, deputat, vicepreşedinte al Consiliului Mondial al Păcii; Gabriel d’Arboussier (Africa Neagră), membru al Adunării Uniunii Franceze; Enrico Bertinguer (Italia), preşedintele Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat; John Berna (Marea Britanie), fizician; d-na Isabelle Blume (Belgia), deputată ; Palame de Borsari (Brazilia), inginer ; Branting Georg (Suedia), senator; Bertold Brecht (Germania), scriitor; John Burns (Marea Britanie), activist sindical ; Laurent Casanova (Franţa), deputat, fost ministru; d-na Eugenie Cotton (Franţa), preşedinta Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor; John Darr (Statele Unite), preot; d-na S. Davies (Marea Britanie), profesoară; S. O. Davies (Marea Britanie), membru al Parlamentului; G. R. Van Erde (Australia), preot; Ilya Ehrenburg (U.R.S.S.), scriitor; Emi Siao (China), scriitor; Alexandr Fadeev (U.R.S.S.), scriitor; Fenoaltea Georgio (Italia), jurist; d-na Fialho Branca (Brazilia), biolog; Friedrich Walter (Germania), rectorul Universităţii din Berlin; Jose Girai (Spania), fost prim ministru în guvernul republican spaniol ; W. R. T. Gore (Marea Britanie), profesor; Panteleimon Gu'iaev (U.R.S.S.), ziarist; Sardar Gurbaks Sing (India), scriitor ; Nazîm Hîkmet (Turcia), scriitor; Josef Hromadka (Cehoslovacia), profesor de teologie, membru al Comitetului Central al Consiliului Mondial al bisericilor; Leopold Infeld I (Polonia), fizician; John Adams Kingsbury (Statele Unite), medic;; Kora Komi (Japonia), membru al Camerei Superioare; Alexandri Korneiciuc (U.R.S.S.), scriitor ; DL D. Kosambi (India), membru al Institutului naţional indian; Goi Mo-jo (China), preşedintele Academiei de Ştiinţe a R.P. Chinezeu; Jean Jaffitte (Franţa), secretar general al Consiliului Mondial al Pă-ăcii; Le Cian Phuong (Vietnam), membră a Consiliului Uniunii femeilor vietnameze ; Riccardo Lombardi (Italia), deputat, fost ministru ; Artur Nils Lundkvist (Suedia), scriitor; Mao Dun (China), scriitor; Ivor Montagu (Marea Britanie), ziarist; Jan Makarovsky (Cehoslovacia), rectorul Universităţii Caroline din Praga; Pablo Neruda (Chile), scriitor; Louis Saillant (Franţa), secretarul general al Federaţiei Sindicale Mondiale; d-na Anna Seghers (Germania), scriitoare; Emilio Sereni (Italia), senator, fost ministru; d-na Jessie Street (Australia), delegata Australiei la conferinţa O.N.U.; d-na Sun Tin-lin (China), preşedinta Asociaţiei chineze pentru ajutorul popular; d-na Suvarti (Indonezia), membră a Parlamentului; Antoine Tabet (Liban), arhitect ; Nikolai Tihonov (U.R.S S.), scriitor; Jagnik Indulat (India), preşedintele Asociaţiei agricole, şiArnold Zweig (Germania), scriitor*