Sportul Popular, iulie 1952 (Anul 7, nr. 2077-2090)
1952-07-01 / nr. 2077
PROLETARI OH ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ ŞI SPORT DE PE LÂNGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI ŞI AL CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII DIN R.PJL Marţi, 1 Iulie 1952 ANUL VHI Nr. 2077 invincibilul front al partizanilor păcii ASTĂZI încep la Berlin lucrările Consiliului Mondial al Păcii convocat în sesiune extraordinară. Fiecare sesiune a Consiliului Mondial al Păcii este urmărită cu atenţie şi încredere de sute de de milioane de oameni cinstiţi din lumea întreagă, deoarece desfăşurarea evenimentelor a dovedit că hotăririle acestui for reprezentativ al voinţei de pace a popoarelor au o deosebită putere mobilizatorică, antrenând în lupta pentru apărarea păcii masse uriaşe de oameni cinstiţi de pe întreaga suprafaţă a pământului. Cu fiecare zi tot mai mult creşte şi se întăreşte frontul partizanilor păcii, tot mai mari sunt succesele lagărului democraţiei şi socialismului, tot mai apropiate şi mai strălucitoare apar zorile victoriei depline a cauzei celor mulţi şi de pretutindeni, a celor care luptă neînfricaţi pentru cauza lor nobilă, pentru pace. In munca înfloritoare a oamenilor sovietici, constructori ai comunismului, în uriaşele realizări ale popoarelor Uniunii Sovietice, în încrederea cu care aceste popoare îşi construesc o viaţă mereu mai fericită sub înţeleaptă şi sigura conducere a tovarăşului Stalin şi a Partidului Comunist Bolşevic, oamenii cinstiţi de pretutindeni găsesc izvoare nesecate de optimism, de încredere în cauza păcii. Remarcabilele succese pe care le obţin ţările de democraţie populară în inimul lor spre socialism, urmând exemplul Uniunii Sovietice şi folosind experienţa şi ajutorul Marii Ţări a Socialismului, fac ca privirile întregii lumi progresiste să se îndrepte cu justificată simpatie spre aceste ţări ale lagărului păcii, care îşi construiesc libere un viitor minunat. In acelaş timp, în ţările capitaliste şi în special în Statele Unite ale Americii oamenii muncii cunosc din plin viaţa de mizerie şi suferinţe la care îi supune imperialismul nesăţios. Pe plan internaţional, imperialiştii încearcă prin toate mijloacele, din care nu lipsesc metodele de tip fascist ca teroarea, rgimul poliţienesc, arestările şi nici cele proprii imperialismului sălbatec, cum este deslănţuirea criminalului război bacteriologic, să provoace un nou război mondial, in acest război ei văd singura salvare a falimentarului şi putredului sistem capitalist la căpătâiul căruia se jeluiescdegeaba domnii din Wall Street. In faţa neruşinatelor uneltiri ale aţâţătorilor la război se ridică mereu mai hotărîtă voinţa de pace a sutelor de milioane de oameni care iubesc pacea, care luptă neîncetat pentru ea. Până şi la O.N.U., acolo unde imperialiştii se simţeau ca ia ei acasă, lucrurile au cam început să se strice. Maşina de vot americană a suferit şi ea defecţiuni şi la ultima sesiune a Adunării Generale a O.N.U. imperialiştii au înregistrat un ruşinos eşec atunci când s-a pus la vot rezoluţia sovietică. Această rezoluţie recomandă primirea în O.N.U. a tuturor celor 14 state candidate: 21 de delegaţii, în Comitetul Politic al Adunării Generale şi 22 în şedinţa plenară a Adunării au votat pentru, 25 de delegaţii s-au abţinut şi doar 10 dintre cei mai servili sateliţi ai S.U.A. au votat alături de Statele Unite ale Americii. In Franţa, în Italia, pretutindeni unde generalul-diumă Ridgway şi-a făcut apariţia, massele de oameni cinstiţi şi-au manifestat indignarea faţă de acest „demn“ reprezentant al politicii imperialiste, strigând,-i în faţă să se care acasă. La fel a păţit şi Acheson în Anglia şi Austria, la fel păţesc pretutindeni mercenarii Wal Streetului, uniţi şi detestaţi de sute de milioane de oameni. În Germania occidentală, aşa zisul „tratat general” semnat de vânduţii de la Bonn a stârnit un uriaş val de proteste; atrocităţile de pe insula Rocledo provoacă revolta şi mânia popoarelor; arestarea mişeiească a unor luptători dârzipentru pace şi libertate ca Jacques Ducios şi Andre Stil a provocat şi provoacă mari demonstraţii pe întreg cuprinsul Franţei şi valuri de proteste în lumea întreagă; atitudinea provocatoare a reprezentanţilor americani în Consiliul de Securitate, unde ei iau o poziţie duşmănoasă faţă de rezoluţia U.R.S.S. care propune Consiliului de Securitate să adreseze tuturor statelor un apel de a adera la Protocolul de la Geneva privitor la interzicerea armei bacteriologice, ca şi întreaga politică a lagărului agresorilor şi al provocatorilor unui nou război, imperialiştii americani, arată întregii lumi intenţiile criminale ale acestora. Oamenii cinstiţi nu uită insă cuvintele marelui Stalin . ..Pacea va fi menţinuată şi consolidatădacă popoarele lumii vor lua în propriile lor mâini cauza menţinerii păcii şi o vor’apăra până la capăt“. Ei nu uită deasemeni că frontul păcii numără sute de milioane de oameni, că de felul în care vor şti să lupte ei şi să apere pacea, depinde liniştea căminelor lor, fericirea copiilor lor. Cu prilejul sesiunii extraordinare a Consiliului Mondial al Păcii, convocată în urma intensificării agresivităţii disperate a duşmanilor păcii, popoarele lumii îşi intensifică lupta lor dreaptă pentru pace, îndreptându-şi cu încredere privirile către cei mai buni reprezentanţi ai lor, către această organizaţie cu adevărat reprezentativă, care întruneşte asentimentul sutelor de milioane de luptători pentru pace din lumea întreagă. În ţara noastră, poporul muncitor se află angrenat cu entuziasm înlupta sa măreaţă de construire a socialismului, contribuţie însemnată la cauza păcii. Tineretul sportiv al patriei, care munceşte in uzine, fabrici, ogoare şi instituţii de ştiinţă şi cultură, urmează şi ei cu stricteţe linia justă a partidului nostru, făcând din activitatea lui sportivă o activitate creatoare închinată înfloririi necontenite a patriei, o activitate rodnică pusă în slujba păcii. Alături de glasul popoarelor care înfierează mârșăviile imperialismului american, glasul poporului nostru răsună cu putere ! La lupta popoarelor împotriva aţâţătorilor unui nou război se alătură lupta neînfricată pentru pace a poporului nostru în frunte cu iubitul său conducător, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. ‘ ’ ......... Trăgătorii români participă la campionatele mondiale de tir de la Oslo ! In cursul dimineţii de astăzi va părăsi Capitala plecând in Nor. Ivegia un grup de sportivi români care vor lua parte la campionatele g.j mondiale de tir ce se vor desfăşura intre 7-16 iulie la Oslo. Printre cei care fac deplasarea se află maeştrii sportului Iosif I Sârbu, Panait Călcâi şi Gh. Lichiardopol. Trăgătorii români vor concura la probele de armă liberă şi pistol viteză. (Agerpres). 8 pagini, 25 bani Consfătuirea pe ţară a muncitorilor mineri din industria carboniferă Nu a trecut mult timp de când ziarele au publicat o fotografie înfăţişând pe tovarăşul Gheorghiu- Dej în mijlocul unui grup de vrednici mineri, stahanovişti şi fruntaşi în producţie din întreprinderile carbonifere din întreaga ţară, care vizitau pe iubitul nostru conducător, pentru a discuta împreună problema ridicării nivelului de viaţă material şi cultural al minerilor, precum şi problema sporirii producţiei din industria carboniferă. Atunci, tovarăşul Gheorghiu-Dej luase iniţiativa convocării unei consfătuiri de lucru, la Petroşani, unul din cele mai importante centre carbonifere ale ţării. Iată că la puţine zile de la Întâlnirea de la Consiliul de Miniştri, muncitorii mineri din industria carboniferă au avut fericirea de a avea în mijlocul lor pe iubitul conducător al poporului nostru, tovarăşul Gheorgiu-Dej, cu prilejul consfătuirii pe ţară a muncitorilor mineri din industria carboniferă, care s’a deschis Sâmbătă după amiază la Petroşani. întreaga vale a Jiului îmbrăcase haina de mare sărbătoare, iar oraşul Petroşani era împodobit cu nenumărate ghirlande de verdeaţă, cu steaguri roşii şi tricolore, cu înflăcărate lozinci. La lucrările consfătuirii au luat parte cei mai buni mineri din toate exploatările carbonifere din ţară. Ei aşteptau cu înfrigurare clipa întâlnirii cu tovarăşul Gheorghiu- Dej. Apariţia în sală a secretarului general al C.C. al P.M.R. şi preşedinte al Consiliului de Miniştri, a fost salutată prin îndelungate şi entuziaste ovaţii şi urale. Alături de tovarăşulGh. Gheorghifu-Dej au luat loc la îa masa prezidiului tovarăşii, Alexandru Moghioroş, Miron Constantinescu, Chivu Stoice, acad. N. B. Mitin, Mihai Mujic, Stelian Moraru, Gheorghe Covaci-ministru adjunct, G. V. Zubarev-director general al societăţii Sovromcărbune, Vintilă Marin, prim-secretar al comitetului regional P.M.R. Hunedoara, Tecov Tvetan, prim-secretar al comitetului raional P.M.R. Petroşani, starhanoviştii Kopetin Geza, Şiller Grigore, Vasile Gherrasim, Ion Mătăsăreanu, inginerul Roman Petru, tehnicianul Băcăianu Teodor. Cuvântul de deschidere a fost rostit de tovarăşul Mihai Mujic, membru supleant al C.C. al P.M.R. După ca a arătat importanţa deosebită pe care o prezintă această consfătuire pentru desvoltarea industriei carbonifere şi îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi trai ale muncitorilor şi tehnicienilor mineri, tovarăşul Mujic s-a adresat delegaţilor cu cuvintele: „Pentru a fi la Înălţimea sarcinilor de frunte ce ne revin avem datoria ca, în cadrul discuţiilor, să scoatem cu curaj la iveală greutăţile şi piedicile pe care le întâmpinăm în munca noastră, să analizăm adânc şi fără nici un fel de menajamente lipsurile noastre şi ale organelor de conducere, să mânuim din plin urma criticii şi autocriticii, să ajutăm partidul şi guvernul la rezolvarea problemelor care se pun în industria carboniferă“. In discuţiile care au urmat, delegaţii prezenţi la consfătuire au analizat temeinic problemele industriei carbonifere şi ale ridicării nivelului de viaţă al minerilor. In cuvintele rostite de minerul stahanovist Ion Mătăsăreanu dela mina Lupeni, de inginerul Petru Roman dela mina Vulcan, de stahanovistul Grigore Şiller dela mina Petrular de stahanovistul Kopetin Geza dela mina Jeti-Lonea, de minerul fruntaş Ember Aladar, dela minele Sorocani, regiunea Cluj, de Kis Crăciun dela minele Dema-Tătăruş, regiunea Bihor şi de mulţi alţii, a răsunat cu tărie hotărîrea muncitorilor şi minerilor din industria noastră carboniferă de a îndeplini cu cinste planul de producţie, de a folosi cu şi mai mult spor minunatele metode ale stahanoviştilor sovietici, de a răspunde astfel grijii pe care Partidul drag şi tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej personal o au pentru ca viaţa lor să fie tot mai îmbelşugată. Delegaţii au afirmat la consfătuire voinţa fermă a minerilor noştri de a lupta împotriva deviatorilor de la linia Partidului, de a se uni şi mai strâns în jurul Partidului şi al Comitetului său Central în frunte cu tov. Gh. Gheorghiu-Dej. In întâlnirea prietenească de Sâmbătă Reprezentativa de fotbal a R.P.R. şi Dinamo Moscova au terminat la egalitate: 1-1 MOSCOVA 30 (Prin telefon dela trimisul nostru). — A doua în- tâlnire prietenească susţinută de reprezentativa de fotbal a R.P.R. în Capitala Uniunii Sovietice a avut loc Sâmbătă după amiază pe stadionul Dinamo. De data aceasta, echipa română a întâlnit puternica formaţie Dinamo din Moscova. Jocul a stârnit un viu interes în rândul sportivilor sovietici. Peste 80.000 de spectatori au asis- tat la o dispută deosebit de inte- resantă, în care au abundat fazele spectaculoase. Matchul s’a desfă- I șurat intr un ritm foarte rapid și a fost de un ridicat nivel tehnic. Reprezentativa R.P.R. a realizat un rezultat foarte bun, terminând la egalitate (1—1) cu renumita echipă Dinamo din Moscova * Spectatorii au salutat cu aplauzecălduroase intrarea pe teren a celor două echipe, în frunte cu căpitanii lor, Blinkov (Dinamo Moscova) şi Petschowsky (R.P.R.). După ce aceştia au schimbat tradiţionalele fanioane şi buchete de flori, arbitrul Belianin (Moscova) adat semnalul de începere a jocului. Echipele au aliniat următoarele formaţii: DINAMO MOSCOVA: Sanaia- ZeablikOv, A. Soloviov, Sedov- Bdnkev, Sokolov-Feodorov, Teneaghin, Beskov, V. Ilin, S. Soloviov. R.P.R.: Voinescu-Zavoda II, Covaci, Fermati-Călinoiu, Serfozö-Iordache, Bodo, Ozon, Petschowsky, Suru. Jocul începe în nota de superioritate a echipei Dinamo, care atacă puternic în viteză. Fotbaliştii sovietici pun la grea încercare apărarea echipei R.P.R. prin treceri rapide de balon, prin pătrunderi sau deschideri pe aripi. Acestea sunt foarte iuţi şi depăşesc pe jucătorii noştri. In min. 6, după o serie de astffel de atacuri, echipa sovietică deschide scorul. înaintaşul centru Beskov pătrunde în careu şi ajuns la 10 m. de poartă, marchează printr’o lovitură puternică şi plasată în colţul din dreapta jos : 1-0 pentru Dinamo. Echipa Dinamo se menţine în atac şi apărătorii români fac eforturi mari să stăvilească acţiunile fotbaliştilor sovietici. Mijlocaşii Călinoiu şi Serföze nu reuşesc să facă faţă alurei jocului. In schimb, portarul Voinescu intervine cu mult succes în situaţii critice. Astfel, un minut după marcarea goalului, acelaş Beskov se îndreaptă spre poarta echipei R.P.R., dar Voinescu prinde mingea, printr'o săritură spectaculoasă. Până în min. 15, jocul are acelaş aspect. Fotbaliştii dinamovişti continuă să aibă iniţiativa şi să atace. In următoarele 11 minute, jocul se echilibrează într’o măsură oarecare. Echipa R.P.R. începe să iniţieze o serie de acţiuni, care reduc intensitatea atacurilor echipei Dinamo. înaintaşii români nu reuşesc însă să străpungă apărarea dinamovistă. Combinaţiile — desfăşurate mai mult pe aripi, unde Iordache şi Suru se străduesc să tragă înaintarea după ei — se opresc la marginea careului. Apărătorii echipei Dinamo intervin cu succes de fiecare datâ şi degajează terenul. Totuşi înaintaşii români reuşesc să tragă, dar de la distanţă, astfel că portarul Sanaia — care a apărat foarte bine în acest joc — blochează sigur loviturile lui Petschowsky şi Suru. Echipa Dinamo revine din nou în atac din min. 26 şi punând stăpânire pe joc, atacă cu insistenţă. Apărarea imediată a echipei R.P.R. luptă cu însufleţire şi rezistă, intervenind de multe ori (Continuare irt pag. 3.a). ION VOINESCU