Sportul Popular, iulie 1952 (Anul 7, nr. 2077-2090)

1952-07-01 / nr. 2077

Tot mai sus, tot mai repede... Primăvara spărsese mugura po­milor. Oraşul se acoperise de dra­pele roşii. Albastrul neîntinat al cerului se scălda in apele liniştite ale lacului Herăstrău. Prima­ra înflorise pe chipurile şi in inimile oamenilor. Marea săr­bătoare a lui I Mai ii unise şi mai puternic sub aceleaşi stindarde, în aceeaşi luptă. Spre tribun­a din mijlocul pieţii mari, scăldată în soare, se îndreptau coloane nesfâr­şite de oameni care puneau în cân­tecele şi jocurile lor, în urale, toa­tă dragostea lor de viaţă, tot avân­tat pe care li-l dădea încrederea de nesdruncinat in fericirea zilei de mâine. , Aşa a fost in ziua aceea de 1 Mai a anului 1948. De câte ori nu şi-o aminteşte Elena Simina! Parcă a fost ieri şi totuşi câte nu s'au petrecut de atunci... Era muncitoare la fabrica „Ves­titorul” şi, împreună cu tovarăşii ei de muncă şi sport, păşea cân- î tând sub flamurile steagurilor care , fluturau in bătaia vântului.Inainte­­ de a intra in piaţa din mijlocul­­ căreia se înălţa impunătoarea tri-­­ bună,­ coloana în care se aflau şi­­ sportivii dela fabrica „Vestitorul făcu un mic popas. Deodată, a apărut deasupra o­­raşului un şir lung de avioane cu corpuri argintii care sclipeau în soare. Elena Simina şi-a pus mâna streaşină la ochi şi a privit înde­lung spre păsările de c­ei ce stră­pungeau tăriile albastre. După ce au trecut deasupra pielii, avioanele au început să se înalţe... sus... tot mai sus... La un moment dat se zăreau doar nişte puncte argintii.­­ — Cât de sus s'au înălţat ! — gândi Elena Simina. Ce minu-­­ nat trebue să fie atunci când te afli in avion, când, prinsă pe aripile vântului, oraşele, apele, casele as­tea mari, îţi apar mici, mici de tot. Oare voi putea să mă înalț și eu­­ vreodată cu avionul?... Văzând-o privind cu atâta aten-­­­ție, un tovarăș din coloană o în­trebă­— La ce gândești privind me­reu către avioanele acelea? Parcă ai vrpct să Ie sorbi ăllt pTlviTP... — Deh, nici eu nu știu bine. Mă gândeam ce ar fi dacă într’o zi— Ei, dar astea sunt copilării de ale mele. ...Şi filele calendarului s’au des­­prins una după alta. Elena Simina muncea în atelierul fabricii cu toată înflăcărarea celor 23 de ani ai săi. Dar gândul care îi încolţise in minte atunci, în ziua aceea da primăvară, devenea tot mai pu­ternic. Deaceea, de cănd auzise că se va deschide o școală de plano­rism, nu mai avu linişte. Când sirena vesti încheierea lucrului, îşi desbrăcă halatul şi porni grăbită spre stafia de tramvai. — încotro sbori aşa, K­eano? — Știu eu? Poate chiar spre primul meu sbor! A urmat la şcoala de planorism până in toamnă. Când gerul a o­­blonit ferestrele caselor cu flori mari de ghiaţă, Elena Simina s-a înscris la cursul teoretic de sbor cu motor. La lectici de deschidere, pro­fesorul le-a spus: „Aviaţia e spor­tul celor curajoşi, al celor care nu au teamă nici de înalturi, nici de furtuni şi care la chemarea pa­triei sunt gat­a să-şi sacrifice şi viaţa”. Cât de frumos sună aceste cu­vinte care au pătruns adânc în i­­nima Elenei Simina şi pe care ea nu le va uita niciodată! Da ele şi-a amintit şi atunci când încon­jurată de umbrele purpurii ale în­serării, citea într-o carte despre măreţele fapte ale Evdochiei Mi­­culina —erou al Uniunii Sovietice — şi ale Alexandrei Achimova, care in Marele Război de Apărare­­ a Patriei şi-au înscris numele Ier pe tabloul de onoare al celor mai îndrăzneţi şi mai viteji piloţi so­vietici. De cuvintele acestea şi-a amintit şi atunci când a făcut primul ei sbor. Primul sbor!... Fiecare pilot îşi aminteşte cu drag de acest mi­nunat eveniment din viaţa sa. Tot astfel şi-a amintit şi fata acarului Simina dintr’un sat de pe malul Siretului. Aproape că nici nu a putut în­chide ochii in noaptea dinaintea sbcrului, încerca să se împace cu gândul că a doua zi se va inăl­a și ea cu unul din avioanele pe care le văzuse la începutul acela de Mai. Inima îi bătea puternic și ori­­ de câte ori încerca să închidă o­­­­chii, se simțea plutind spre zările­­ albastre ale Moldovei, printre­­ dealurile căreia îşi şerpuieşte apele Siretul şi de unde ar fi putut privi spre această pasăre argintie tatăl ■ei împreună cu­­cei 5 fraţi. A doua zi a fost prima care a sosit pe aeroport. Mecanicii pre­găteau avioanele. După o oră, E­­lena Simina se afla în avion lângă instructorul ei. Inima ii bătea să-i spargă pieptul. Motoarele au intrat în funcţie. Instructorul trage de manşă. Tânăra motoristă nu mai aude decât un uruit, zăreşte sem­nalele de decolare şi avionul se ur­­neşte, apoi se desprinde de pe pă­mânt. După două ture pe deasu­pra aeroportului, instructorul îi în­credinţează comanda avionului. A pus mâna pe manşă, o prinde cu putere, priveşte înainte.. Zăreşte nu­mai cerul albastru. Avionul se înalţă liniştit. Tot mai sus... tot mai sus... In minte îi revin cele câteva cu­vinte care i-au plăcut atât de mult: „Aviaţia e sportul celor curajoşi şi a­ celor care nu au teamă nici de înalturi, nici de furtuni...“ ...In anul 1950, Elena Simina şi-­a continuat minunatul ei drum spre înalta măestrie în aviaţia sportivă, inscriindu-se la un curs de paraşu­­tişti. A terminat cu succes şi acest curs. Dintre toate insă, cel mai mult îi place sbcrul cu motor. A­­tunci când pluteşte spre albastrul zărilor, simte cum îi cântă inima de bucurie. Planoristă, motoristă şi paraşulis­­tă, Elena Simina are toate titlu­rile cerute de brevetul de pilot in­ternaţional­...Primăvara spărsese mugurii pomilor şi grădinile se înveşmân­taseră in fiert. Oraşul se acoperise de drapele roşii... Era 1 Mai 1948. Atunci a încolţit în inima Elenei Simina gândul de a ajunge şi ea să sboare spre înalturile văzduhului. Au trecut patru ani de atunci... De pe un aeroport se înalţă un avion. In carlingă, Elena Simina manevrează cu îndemânare manșe­le. Numai două ture. Apoi trece co­manda tinerei de lângă ea. Aceas­ta se află la primul ei sber. Elena Simina e instructoarea ei. Când avionul a aterizat, tânăra motoristă a imbrățişat-o pe E­lena Simina și i-a spus cu ochii strălu­cind de bucurie: — Tu ai auzit de Evdochia Mi­­culina? — Da, am auzit, şi uitr’o zi, nu departe de acum, vom reuşi şi noi să fim ca minunaţii şoimi ai lui Stalin, să sburăm tot mai sus, tot mai repede, să fim tot mai curajoşi, tot mai destoinici. ELENA VLANŢOIU FLORIN ŞERBAN Reprezentativa de fotbal a R.P.R. şi Dinamo-Moscova au terminat la egalitate: 1-1 (Urmare din pag. 1­ a) în situaţii foarte dificile. In spe­cial portarul Voinescu se eviden­ţiază din nou, oprind în ultimă instanţă câteva atacuri foarte pe­riculoase ale echipei Dinamo. In­tervenţiile lui Voinescu, pline de curaj şi de hotărîre, sunt viu a­­plaudate de zecile de mii de spec­tatori. In acest timp, înaintaşii ro­mâni au acţiuni sporadice. Suru şi Ozon trag afară. Prima repriză se termină cu re­zultatul de 1-0 în favoarea echi­pei Dinamo Moscova. După pauză, echipa Dinamo joa­că în aceeaşi formaţie. In schimb, în echipa R.P.R. se produce o sin­gură modificare : Zavoda I a luat locul lui Bodo. Jocul, de data aceasta, îşi schim­bă aspectul: atacă mai mult echi­pa R.P.R. O combinaţie Suru-Ozon- Zavoda I se termină cu un shot puternic de la 16 m., dar Sanaia respinge în corner. Echipa R.P.R. joacă în atac din ce în ce mai bine, mai clar, cu acţiuni în adâncime, iar în apă­rare Zavoda II şi Călinoiu îşi re­vin şi pe de o parte măresc pu­terea de luptă a apărării, iar pe de alta sprijină acţiunile ofensive ale înaintării. Aceasta pune la încercare apărarea dinamovistă. Portarul Sanaia intervine din nou cu măestrie la un shot al kl Ozon. Contraatacurile echipei Dinamo sunt foarte rapide şi periculoase, dar apărătorii români in frunte cu Voinescu — care apără excepţio­nal — intervin cu succes. înain­taşi sovietici îşi termină toate ac­ţiunile cu lovituri la poartă, ex­trem de puternice şi precise. De­ aceea intervenţiile lui Voinescu ] sunt îndelung aplaudate de asis­tenţă. Jocul devine, foarte spectaculos datorită repeziciunii cu care se succed fazele de la o poartă la alta. Echipa R.P.R. combină mai precis şi înaintarea construeşte multe atacuri în adâncime, termi­nate cu shoturi la poartă. In urma unei astfel de acţiuni, ea obţine egalarea în min. 68. Acţiunea a pornit de la poarta apă­rată de Voinescu­. Acesta a arun­cat mingea cu mâna lui Zavoda II, care — la rândul lui — a pa­sat lui Iordache. Extremul- dreap­ta fuge, driblează pe mijlocaşul stânga Sokolov, apoi pe funda­şul stânga Sedov şi centrează lui Ozon. Acesta opreşte mingea, face un pas şi înscrie cu un shot pla­sat : 1 — 1. După acest succes, echipa R.P.R. se menţine în atac. Acţiunile fru­moase — răsplătite de spectatori cu vii aplauze — se termină cu lovituri la poartă, dar portarul Sanaîa apără tot. înaintaşii ro­mâni au câteva ocazii bune, dar Petschowsky şi Suru le ratează. In ultimele cinci minute de joc, echipa Dinamo iniţiază atacuri pu­ternice. Apărarea echipei R.P.R. face însă faţă cu succes tuturor acestor acţiuni întreprinse cu măestrie de atacanţii sovietici. Astfel, jocul se termină cu un re­zultat de egalitate : 1—1. Echipa Dinamo din Moscova a făcut un joc rapid şi eficace de un înalt nivel tehnic. Jucătorii sovie­tici au impresionat prin trecerile rapide de mingi, prin mobilitate şi pătrundere, prin varietatea jo­cului, prin schimbul corect de locuri şi prin tăria şi precizia lo­viturilor la poartă. In mod deosebit, s’au evidenţiat portarul Sanaia, stoperul A. Solo­viov, cerb­ul înaintaş Boskov şi cele două extreme Feodorov şi S. Soloviov. Echipa R.P.R. a făcut un joc mai bun decât în partida prece­dentă. În special în repriza doua a jocului de Sâmbătă, fotbaliştii români au desfăşurat un joc de clasă, practicând un fotbal clar şi eficace, dublat de multă însu­fleţire şi putere de luptă. In jocul echipei noastre spectatorii sovie­tici au apreciat progresele fotba­liştilor români, care se străduesc necontenit să-şi însuşească minu­natele calităţi ale fotbalului so­vietic, cel mai avansat din lume. In acest match, o deosebită im­presie a lăsat portarul Voinescu, care este considerat la Moscova drept un jucător de valoare euro­peană. Foarte bine au jucat, dea­­semenea, Iordache — care, ca ari­pă dreaptă, s’a demarcat bine, a pasat precis și a centrat la timp — Ozon, Zavoda II (în repriza doua) și Covaci. Arbitrul Belîanin a condus cu multă competenţă, întâlnirea desfăşurată la Mosco­­va între fotbaliştii români şi fotba­­liştii sovietici a avut loc într’o at­mosferă de caldă prietenie. Solii sportului din Republica Populară Română au transmis salutul călduros al zecilor şi sutelor de mii de sportivi din R.P.R. minunaţilor sportivi sovie­tici. Marchul de Sâmbătă a adus o nouă contribuţie la închegarea şi mai strânsă a prieteniei şi frăţiei dintre sportivii din R.P.R. şi cei din Uniunea Sovietică, între po­porul român şi poporul sovietic. A. I. DANCU Marea sărbătoare sportivă a elevilor şi elevelor din şcolile medii U­­neri, Sâmbătă şi Duminică s’au desfăşurat la Bucureşti, Râm- S­i­nicu-Vâlcea şi Bârlad întrecerile din cadrul campionatelor re-­­ publicaţie ale şcolilor medii. Marea sărbătoare sportivă a tineretului­­ şcolar din ţara noastră s'a bucurat de un mare succes. La atletism , ca şi la baschet, în întrecerile de oină ca şi în cele de handbal elevii­­ şi elevele şcolilor medii au luptat cu multă însufleţire, mulţi dintre ei " ,arătând o bună pregătire fizică şi tehnică. In toate­ cele trei centre , în care s‘au desfăşurat finalele acestei competiţii' — ce a intrat de * acum în tradiţia mişcării noastre sportive —■ 's’au­ evidenţiat nu-­­ meroase elemente care fiind înzestrate cu reale calităţi sunt capabile să * obţină noi şi valoroase succese în viitoarea^ lor activitate sportivă. ♦ Faptul că numai la întrecerile de atletism au fost peste 70 de elevi­­ şi eleve , fruntaşi la învăţătură, arată că şi sub acest aspect, cam- ■ pionatele şi-au atins scopul, ele fiind cu adevărat un puternic im-­­ bold" pentru elevii sportivi de a-şi înteţi eforturile în învăţătură. Campionatele de atletism în trecerile de atletism disputa­te pe Stadionul Republicii din Ca­pitală au constituit un însemnat succes, atât din punct de vedere al numărului de concurenţi cât şi în ceea ce priveşte valoarea rezul­tatelor obţinute. Au luat parte mai bine de 800 concurenţi, veniţi din toate col­ţurile ţării. Proba de săritură în înălţime băeţi a prilejuit evidenţierea a două talentate elemente: Virgil Andronic (Constanţa) şi Traian Liftic (Ramani). Primul a ieşit în­vingător cu rezultatul de 1,80 m., reuşind să treacă această înălţime din prima săritură. Mai mult, la 1,70 m., 1,73 m. şi 1,76 m. el a trecut ştacheta din prima încer­care. Cel de al doilea — Traian Lutic — a sosit la locul de con­curs atunci când ştacheta era ri­dicată la 1,73 m. înălţime pe care a trecut-o din prima încercare, fără să mai aibă timp să-şi mai facă încălzirea. Apoi el a trecut şi 1,76 m. Un alt element care s-a remar­cat în cadrul acestor întreceri este Letiţia Bardaş din Galaţi, care a reuşit să câştige finala la 100 m, plat aducând şi un preţios aport la realizarea unui timp bun de către respectiva echipă de ştafe­tă 4x100. Timpul ei — 13,4 sec. — va putea fi mult îmbunătăţit a­­tunci când îşi va mări pasul, a­dică atunci când va avea tuleul mai mare. La aceeaşi probă un re­zultat bun a mai obţinut şi Ilea­na Iobaghiu (Bihor), care în se­mifinala probei a parcurs distanţa în 13,3 sec. La proba de aruncare a greu­tăţii băeţi, s’au evidenţiat doi ti­neri, bine dotaţi fiziceşte, care au ali posibilităţi de progres. Ga­­iei Georgescu (Putna) s’a cla-' sat pe primul b loc,cu**Berfoipjanta de itelăijm., ^gfrei.fcfeflgtlBlMKjl care’îl ^tuează printre "cei -m­ai buni juniori din ţară. Tot la o probă de aruncare — suliţă fete — lupta pentru primul loc a fost deosebit de dârză şi abia la ultima aruncare Renate Bugle (Oraşul Stalin) a reuşit să câştige cu 33,23 m. A doua clasată Doina Corbea­­nu (Cluj) a condus până la ulti­ma aruncare cu rezultatul de 33 metri. S-au mai remarcat: Gabriela Belu (Brăila) şi Leontina Holhoş (Sibiu) la săritura în lungime, Ion Voicu (Bucureşti) la 1.500 m, Sorin Pascu (Rodna) la a­­runcarea suliţei şi Gh. Stane­ la 400 m. plat. Clasamentul general pe echipe reprezentative este următorul: 1. Oraşul Bucureşti 55 puncte; 2. Regiunea Galați 50 puncte; 3. Re­giunea Cluj 40 puncte. « Intrecerile finale la handbal BARLAD, 29 — (prin telefon).— In zilele de 28 şi 29 Iunie s’a­u des­făşurat în localitate finalele de handbal din cadrul campionatelor republicane ale şcolilor medii. La aceste întreceri — rezervate echi­pelor feminine — au participat ur­­mătoarele formaţii: Lifeul de Fete Iaşi, Grupul Agricol Brăila, Şcoala Tehnică Alimentară Bucureşti, Şcoa­la Tehnică Sanitară Turnu Severin precum şi reprezentativele Şcolilor Pedagogice din Giurgiu, Cluj, Reghin-Mureş şi Câmpulung Mus­cel. Este deosebit de îmbucurător fap­tul că în întrecerile finale au parti­­cipat 4 echipe ale şcolilor pedago­gice. Aceasta dovedeşte că în şcolile pedagogice, există o deose­bită preocupare pentru desvoltarea handbalului. In semifinală, Şcoala Tehnică Sanitară Turnu Severin a învins Şcoala Pedagogică Giurgiu cu 1:0 (1:0), Şcoala Tehnică Reghin-Mureş a întrecut Şcoala Pedagogică Câmpulung-Muscel cu 2:1 (0:0), iar în material pentru locurile 3-4, Şcoala Pedagogică Câmpulung Muscel a dispus de Şcoala Peda­gogică Giurgiu cu 2:1 (1:0). In finală, Şcoala Pedagogică Re­ghin a întrecut Şcoala Sanitară din Turnu Severin cu 1:0 (0:0). ŞCOALA PEDAGOGICA RE­GHIN-MUREŞ s’a dovedit cea mai bună echipă din acest turneu — excelând prin omogenitatea din­­­tre compartimente. S’au remarcat Maria Olaşu, Ştefania Chioreanu şi Maria Turcea. ŞCOALA TEHNICA SANITARA TURNU SEVERIN — clasată pe locul II, s’a comportat frumos, ju­cătoarelor le-a lipsit însă pregă­tirea fizică. S’au remarcat Maria Stănoiu, Elena Ciocea şi Mariai Haras. ŞCOALĂ PEDAGOGICA CÂM­PULUNG MUSCEL s’a clasat pe locul III şi în preliminarii a reuşit să întreacă Şcoala Tehnică Alimen­tara Bucureşti cu 2:0. ZIGU ASCHENDORF corespondent întrecerile la baschet şi cină La Râmnicu Vâlcea după trei zile de întreceri aprig disputate, fina­lele campionatelor republicane de baschet ale şcolilor medii au luat sfârşit cu victoria echipelor bucu­­reştene reprezentând Liceul de Băieţi 9 şi Centrul Şcolar de Fete 2-10-13. Succesul celor două echi­pe din Capitală este pe deplin me­ritat şi se datoreşte practicării unui joc de ridicată valoare teh­nică. O luptă deosebit de interesantă pentru câştigarea titlului s-a des­făşurat între echipele de băieţi. După matchul decisiv disputat în prima zi de concurs între echipele Liceului de Băieţi 2 din Tg. Mureş şi Lic. de Băieţi 1 din Cluj, match câştigat de echipa din Tg. Mureş cu scorul de 40-39, s-a disputat a doua zi, tot în cadrul primei etape a campionatelor, întâlnirea dintre echipele bucureştene I. B. 9 şi L. B. 4. Victoria a revenit echipei L. B. 9 care a practicat un joc mai organizat şi mai ofensiv. Iată rezultatele ultimelor două zile de concurs: Băieţi: L.B. 9 — L.B. 4 44-36 (16.19); L.B. R. Vâl­cea — L.B. Ploeşti 30-27 (20.12); L.B. Galaţi — L.B. Ploeşti 38-38 (9-16); L­.B. 4 — L.B. Iaşi 41-32 (22-13); L.B. 1 Cluj —L.B. 4 52- 27 (24-11); L.B. 1 Cluj—L.B. Galaţi 50-42 (27-17); L.B. 1 Cluj - L.B. laşi 35-33 (20-13); Turneu­ final: L.B. 9 — Şc. M.T. En. El. Tim. 45-34 (21-16); L.B. 9 — L.B. 2 Tg. M. 37-21 (15-7); L.B. 2 Tg. M, Şc. M.T. En. El. 46-23 (21-7). Fete: Şc. M.T. Fin. Cluj — L.F. Constanţa 24-19; Şc. M.T. Fin- Cluj — Lic. Mixt Magh. Oralul Stalin 43-9; L.F. Constanţa — L.F. Buzău 19-15; L.F. Iaşi — L.F. Pi­­­teşti 10-6. Finala C. Sc. 2-10-13 —* Lie. Fete Timişoara 33-8 ★ La cină întrecerile au fost la fel de disputate. A câştigat în cele din urmă echipa Şcolii Pedagogice de Băieţi Nr. 1 din Capitală care a terminat neînvinsă campionatul. Clasamentul final este următo­rul: 1. Şc. Fed. B,­­ Buc. 2. Şc. Th­. Petrolif. Târgovişte. 3. Şc. Th. Agr­­c. Turnu Măgurele. 4. Şc. Ped. Piatra Neamţ. SPORTUL POPULAR agi Hr. 2077 ...Jk Pag. 3-a ^

Next