Sportul Popular, august 1952 (Anul 7, nr. 2091-2103)

1952-08-02 / nr. 2091

ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ ŞI SPORT DE PE LÂNGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI ŞI AL CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII DIN AJUL ANUL VIIM Nr. 2091 Sâmbătă 2 August 1952 Pentru îndeplinirea şi depăşirea planului in domeniul clasificării sportive I­NTRODUCEREA clasificării­­ sportive In ţara noastră a în­semnat, în primul rând, traducerea In fapt a unei noi şi minunate în­văţături din bogata experienţă a sportului sovietic. Şi aşa cum în orice domeniu de activitate însu­şirea bogatei experienţe sovietice ne duce cu paşi mari şi siguri spre progres, tot astfel şi în sport, în domeniul clasificării, luminoasa pildă a sportului sovietic ne-a în­dreptat paşii spre noi şi frumoase realizări. Regulamentul cu privire la cla­sificarea sportivă care a intrat în vigoare la data de 1 Mai 1950 face parte din măsurile luate pe linie organizatorică și de instruire spor­tivă cu scopul de a contribui la continua sporire a gloriei sportive a scumpei noastre patrii. Realizarea st­andardur­­ilor de cla­sificare și apoi cucerirea înaltului titlu de maestru al sportului, au devenit obiective de frunte în ac­tivitatea sportivilor noştri pe dru­mul însuşirii unei înalte măestrii, pe drumul calificării lor în acest domeniu de activitate. Clipe de tinerească şi înălţă­toare sărbătoare au trăit sportivii noştri atunci când au fost decer­nate primele titluri de maestru al sportului! Cei mai mulţi din cei care au primit înalta cinste de a purta acest titlu au devenit fru­moase exemple pentru sutele de mii de tineri muncitori care au pornit cu dragoste şi avânt tine-­­ resc pe drumul unei rodnice acti-­­­vităţi sportive. Maeştri ai spor­tului ca Lia Manoliu, Iolanda Balaş, Dumitru Constantin, Gheor­­ghe Fiat şi mulţi alţii sunt astăzi frumoase exemple de sportivi de tip nou însufleţiţi de minunatul patriotism socialist, de disciplină şi de dârzenie. Acordarea titlului de maestru a însemnat pentru toţi sportivii de frunte un moment deosebit de im­portant din viaţa lor, un puternic stimulent şi o adevărată datorie de onoare de a se strădui să-şi îh­­■uşească calităţile care caracteri­zează pe sportivul de tip nou! In domeniul clasificării sportive, colectivele şi asociaţiile sportive, comitetele raionale, orăşeneşti şi regionale CJF.S., precum şi Comi­tetul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri au reuşit să dobândească unele succese importante. Peste 140 de sportivi fruntaşi au primit, pe baza performanţelor in­­registate şi a îndeplinirii tuturor condiţiilor prevăzute de regula­ment, titlul de maestru al sportu­lui, iar munca de instruire spor­tivă a fost mult îmbunătăţită. Mărturie stă şi faptul că în cursul anului 1951 au fost îmbunătăţite 521 recorduri ale ţării, iar în 1952, numai până in luna iunie, 202. Formele de clasificare a sportivi­lor pornesc din cadrul colectivelor sportive şi de aceea de felul in care colectivele sportive au înţeles să-şi ducă la îndeplinire această sar­cină, de felul în care ele au fost ajutate şi sprijinite în muncă de către asociaţiile respective şi de către respectivele comitete raio­nale, orăşeneşti sau regionale C.F.S. depinde îndeplinirea planu­lui în acest domeniu. Frumoase realizări au obţinut în domeniul clasificării sportivilor colectivele asociaţiei Constructorul, sprijinite efectiv de consiliul cen­tral respectiv. Astfel, în anul 1952, pe primul trimestru, colectivele asociaţiei sportive Constructorul au depăşit planul cu 30 la sută, având fruntaş în această acţiune colectivul sportiv Constructorul- Sovromconstrucţii. Deasemeni, cu mari realizări în această direcţie se pot mândri şi colectivele asociaţiei sportive Şti­inţa. Astfel, in 1951 au fost Întoc­mite formei­ de clasificare pentru 1750 de sportivi, dintre care 275 de categoria I-a, iar In primul tri­mestru al anului 1952 asociaţia Ştiinţa a reuşit să depăşească pla­nul propus pentru clasificări cu 35 la sută, evidenţiindu-se In a­­ceasta acţiune colectivul sportiv Ştiinţa-Arad. O preocupare de seamă pentru problema clasificării au dovedit şi asociaţiile sportive Spartac, Vo­­inţa şi în anul 1951, Flamura Ro­şie. In ceea ce priveşte comitetele C.F.S. putem cita drept exemple pentru felul pozitiv în care şi-au dus munca în acest domeniu comi­tetele C.F.S. din fostele regiuni Argeş, Bârlad, Bucureşti, Buzău, Ialomiţa, Prahova şi comitetul orăşenesc C.F.S. Constanţa. Dar în munca de clasificare a sportivilor mai sunt încă multe şi serioase lipsuri. Mai sunt încă multe colective sportive care nu au întocmit nici o formă de cla­sificare, după cum sunt şi unele comitete regionale şi orăşeneşti C.F.S. care au subapreciat in mod condamnabil această problemă. In general, lipsurile existente în do­meniul clasificării sportive provin dintr’o greşită orientare a unor activişti sportivi care au mers la realizarea cantitativă a planului din domeniul clasificării şi nu la realizarea sa calitativă. In unele regiuni s’au făcut clasificări la sporturile unde standardurile se puteau realiza mai uşor, de exem­plu la şah şi la atletism (aruncarea grenadei). Aşa se explică de ce sunt atât de puţini sportivi clasifi­caţi la gimnastică, volei, baschet, schi, lupte, haltere, box, tenis, tenis de masă, popice şi ciclism. Iată, de pildă, care este situaţia cu clasificările la comitetul regio­nal C.F.S. Bârlad. Aci din 227 de sportivi, la şah (categ. V-a) au fost clasificaţi 163, 4 la box, 4 la lupte, 4 la tenis de masă, etc. O situaţie asemănătoare există şi în regiunile Baia Mare, Con­stanţa şi Galaţi. La Ploeşti situaţia e cu mult mai gravă deoarece nu a fost îndepli­nit până la sfârşitul primului se­mestru din anul acesta nici planul propus pentru anul 1951. De aceea e necesar ca în regiunile unde planul nu a fost îndeplinit să se analizeze temeinic cauzele acestei grave rămâneri in urmă şi să se ia de urgenţă măsurile care se impun pentru remedierea situa­ţiei. Un aport hotăritor în această ac­ţiune trebue să-l aducă colectivele sportive întrucât ele sunt prima imitate de unde pornesc formele de clasificare. Un accent deosebit trebue pus pe clasificarea junio­rilor. Cadrele tehnice au datoria să urmărească îndeaproape progresul sportivilor din secţiile respective şi să-i stimuleze pentru a cuceri categorii de clasificare din ce în ce mai inalte. Toate aceste măsuri vor duce în mod hotărît la lichidarea lipsurilor existente, la îndeplinirea planului de clasificări în toate regiunile, la ridicarea continuă a măestriei sportivilor noştri care vor aduce patriei noi şi minunate victorii. Scerbacov şi Mednov (URSS), Vasile Tiţă (RPR), Zahara (R. Ceh.), Papp (RPU), Chyhla şi Antkiewicz (R. P. Pol.) in finalele turneului olimpic de box (Citiţi amănunte in pag. 8-a) IN CASELE DE ODIHNĂ, LA MUNTE ŞI LA MANE Proiectul de Constituţie prevede pentru oamenii muncii dreptul la odihnă. Acest drept este asigurat celor ce muncesc prin stabilirea zilei de muncă de 8 ore pentru muncitori şi funcţionari; reducerea zilei de muncă sub 8 ore pentru anumite profesiuni cu condiţii de muncă grele şi foarte grele; sta­bilirea de concedii anuale plătite pentru toţi muncitorii şi funcţio­narii; punerea la dispoziţia oame­nilor muncii a caselor de odihnă, sanatoriilor, instituţiilor de cul­tură. Anul acesta pleacă în diferite localităţi, la cură şi la odihnă, peste 300.000 de salariaţi, adică cu peste 60.000 mai mulţi decât in 1951, şi peste 130.000 de elevi, pionieri şi­­preşcolari, adică cu 30.000 mai mulţi decât anul trecut.­­ La munte sau la mare, în vilele­­ pe unde nu călca altădată picior de muncitor, sau in casele de odihnă amenajate în ultimii ani sub regimul de democraţie popu­lară, oamenii muncii îşi petrec concediul de odihnă in condiţii minunate, reîmprospătându-şi for­ţele pentru a munci apoi cu şi mai multă râvnă, cu şi mai mult spor. Localităţile balneare şi cli­materice, în trecut adevărate fo­care de desfrău, au devenit astăzi centre cu o bogată şi multilate­rală viaţă culturală. Oamenii muncii veniţi să se recreeze, gă­sesc aici biblioteci, cluburi şi te­renuri de sport. In fiecare săp­tămână au loc spectacole de teatru şi cinema, audiţii muzicale, re­cenzii, conferinţe, seri culturale, se organizează excursii etc. Clişeul nostru înfăţişează casa de odihnă de la cota 1.400 (Sinaia). Către Lotul olimpic al Republicii Populare Române Pentru Iosif Sârbu SCUMPE ŞI DRAG TOVARĂŞ: Am aflat cu nemăsurată bucurie despre marea ta victorie, cucerirea primului titlu de campion olimpic pentru scumpa noastră Patrie, Republica Populară Română. Noi te felicităm şi te îmbrăţişem cu căldură tovărăşească pentru victoria repurtată de tine. Ne mândrim că primul campion olimpic al Patriei noastre face parte din rândurile spor-Otaniemi-Finlanda J­elvilor iubitei noastre Armate Populare. Victoria ta constitue o nouă contribuţie Ut cauzza păcii şi a desvoltării sportului în ţara noastră. Iţi urăm ţie şi prin tine tuturor sportivilor români aflaţi la Helsinki, noi succese in lupta sportivă pe care o duceţi ca reprezentanţi ai ţării noastre dragi. SPORTIVII CASEI CENTRALE A ARMATEI TOVARĂŞE REDACTOR. Cu multă emoţie şi bucurie ascult seara la radio sau citesc în ziarul „Sportul Popular“ re­zultatele minunate pe care le obţin la olimpiadă străluciţii sportivi sovietici şi alături de ei spor­tiva din ţările de democraţie populară. Cuprins de cel mai viu entuziasm la vestea marii victorii repurtate de Iosif Sărbu la olim­piadă, vă rog să-i transmiteţi acestui vrednic spor­tiv al Republicii noastre, cuvintele mele de dra­goste şi de felicitare, pornite din toată inima. TOVARĂŞE IOSIF SĂRBU, Ascultând la radio vestea strălucitei victorii pe care ai realizat-o, cucerind pentru ţara noastră prima medalie de aur, am fost nespus de bucuros, iar inima mi-a bătut mai puternic ca oricând. Să trăeşti, tov. Sărbu Şi te rog să primeşti salutul voios de pionier, din partea miilor de pio­nieri care găsesc în exemplul d-tale un imbold de a se avânta cu şi mai mult curaj pe terenurile­­de sport pentru a-şi oţeli forţele şi a pune cât mai repede umărul la construirea socialismului în patria noastră dragă. DAN IOANID, pionier clasa VII elem. Şcoala Eteri, Nr. 50 Huţuresc­i­u 8 padini 25 bani „închin performanţele mele­ proiectului noii Constituţii a R.P.R.” Am aşteptat cu multă nerăbdare desfăşurarea campionatelor de ae­­romodele planoare şis din acest an. Ziua desfăşurării probei la care concuram (planoare aripă sbură­­toare) a fost pentru mine un prilej de Îndreptăţită emoţie. Şi această zi mult aşteptată mi-a a­­dus bucuria de a îmbunătăţi re­cordul R.P.R. de durată şi de a stabili recordurile R.P.R. de dis­tanţă şi înălţime. Recordul de înălţime pe care l-am stabilit de­păşeşte recordul mondial al pro­bei, închin performanţei« mele pro­iectului noii Constituţii, proiect care deschide zori noi oamenilor mun­cii din ţara noastră şi în acelaş timp şi nouă sportivilor, cărora regimul de democraţie populară ne-a pus la dispoziţie cele mai bu­ne condiţii pentru desăvârşirea măest­riei sportive. Sunt conştient că n’aş fi putut realiza perfor­manţele mele dacă nu aşi fi simţit din plin sprijinul partidului şi gu­vernului nostru. In cinstea proiectului de Con­stituţie, îmi iau angajamentul de a munci cu mai multă râvnă pen­tru a mă specializa şi pentru a îmbunătăţi toate recordurile RPR la această categorie de modele. Deasemeni, îmi iau angajamentul de a împărtăşi experienţa mea şi tinerilor aeromodelişti din oraşul Bacău. ANDREI GEORGESCU campion şi recordman de aetromodelism al R.P.R. TOVARĂŞE IOSIF SĂRBU: In momentul in care vă scriem, inimile noa­stre sunt cuprinse de o nespusă bucurie şi mân­drie: tocmai am aflat despre minunata dumnea­voastră victorie obţinută în cadrul Jocurilor Olim­pice de vară şi despre frumoasele succese obţinute, alături de ceilalţi sportivi al patriei noastre, de maestrul sportului Gh. Lichiardopol şi de tova­răşul nostru de muncă şi sport, Panait Călcâi. Noi am urmărit de aci, cu mândrie, eforturile pe care sportivii noştri le-au făcut pentru ca da acolo, de la helsinki, să arate lumii întregi pro­gresul înregistrat de mişcarea noastră sportivă. Strădaniile voastre s’au împletit cu munca in­tensă pe care noi, aci, o ducem în producţie, ca şi pe terenul de sport. Şi, aşa după cum apariţia proiectului de Constituţie a Republicii noastre Populare v’a însufleţit pe voi în întrecerile pe care le susţineţi, acest minunat document al vieţii noastre ne-a ajutat, pe mine şi întreaga brigadă stahanovistă pe care o conduc, să realizăm fru­moase succese în producţie. Vă felicităm din suflet pentru victoria voastră, care este şi victoria noastră şi ne angajăm să contribuim prin munca noastră de zi cu zi în producţie şi pe terenul de sport, la întărirea scumpei noastre patrii, la ridicarea continuă a prestigiului ei. NICOLAE EPAF­U stahanovist, responsabil al brigăzii stahanoviste din secţia matriţerie­­ a fabricii Dinamo-Cotroceni

Next