Sportul Popular, august 1952 (Anul 7, nr. 2091-2103)

1952-08-02 / nr. 2091

Pentru o comportare disciplinată pe terenurile de sport Frumoase progrese au înregis­trat sportivii noştri pe linia însu­şirii moralei noi, a spiritului de disciplină şi sportivitate. Învă­ţând din felul de a fi şi a gândi al sportivilor sovietici, sportivii din ţara noastră se străduesc să devină adevărate exemple de disci­plină şi comportare. Şi pildele ofe­rite în această direcţie de maeştrii sportului, de sportivii fruntaşi şi de miile de tineri care au îndră­git de curând sportul sânt conclu­dente. Cu dragoste îşi amintesc recile de mii de spectatori ai competi­ţiilor sportive din ţara noastră de frumoasa comportare a maeştrilor sportului Dumitru Constantin, Lia Manolei, Iolanda Balaş şi a spor­tivilor fruntaşi Eugen Dinu (box), Julieta Namian (tenis), Eugenia Ione­scn (notaţie). Şirul mintelor de sportivi care au dovedit şi dovedesc o frumoa­să şi disciplinată comportare pe terenurile de sport poate fi conti­nuat cu sute şi mii de alte nume. Totuşi, mai su­nt unii sportivi care datorită lipsei unei educaţii sănă­toase în cadrul colectivelor spor­tive respective mai dau încă do­vadă de acte de indisciplină. Ast­fel, tânărul jucător de tenis N. Burcescu (Bucureşti) dând dova­dă de repetate acte de indisciplină a fost scos din concurs şi chiar din tabăra de juniori. Un alt exem­plu negativ îl constituie jucătorul de polo Mezeș (Locomotiva CFR Gara de Nord), care are de spus întotdeauna câte ceva în legătură cu deciziile date de arbitru. Şi niciodată nu o spune numai pen­tru el şi nici cu cele mai potrivite cuvinte. De­ asemeni, înnotătorul Ion Petcu (Bucureşti) s’a făcut vi­novat de o gravă abatere dela dis­ciplină cu prilejul concursului re­­gional pentru juniori şi junioare, când, ca simplu spectator, în joc să stea liniştit în tribună, striga după concurenţii din bazin, încurcând astfel pe oficiali. Am ales numai trei cazuri pe care le socotim spe­cifice întrucât restul sportivilor care mai dau încă dovadă de acte de indisciplină vor recunoaşte in exemplele negative de mai sus propriile lor greşeli. Pentru lichidarea tuturor acestor grave abateri, colectivele sportive au datoria să intensifice munca educativă şi acolo unde se observă cazuri de rea voinţă, acestea sa fie sancţionate ca toată tăria. Uşa se deschise brusc şi în ca­drul ei apăru un tânăr, să fi a­­vut vre-o 17-18 ani. Îmbrăcat in­­tr’o salopetă.­­ — Am venit, tovarăşe, numai pentru două clipe, să mă înscrieţi­­ şi pe mine în secţia de scrimă.­­ Şi după ce Înscrierea fu efec­tuată, tânărul dispăru la fel de grabnic cum venise. Această scenă s’a repetat de câ­teva ori în scurtul răstimp cât am stat de vorbă cu secretaria colectivului Metalul din Ga­laţi. De curând, comitetul orăşe­nesc CFS Galaţi luase iniţiativa de a înfiinţa o secţie de scrimă, pe oraş. Ca urmare, colectivul îşi anunţase membrii printr’un afiş, iar ac­um tinerii veneau să se în­­sarie în noua secţie. . Am rămas oarecum surprinşi de faptul că, mobilizaţi printr’un sim­plu afiş, tinerii veneau să se în­scrie pentru practicarea unui sport atât de­ puţin cunoscut la Galaţi. Mai ales că, după spusele lor, cei mai mulţi aveau noţiuni cu totul elementare despre scrimă şi, în plus, ei practicau fiecare câte un sport care le era drag: fotbalul, boxul, etc. Explicaţia am avut-o însă stând de vorbă cu utemistul I Constantin Gheorghiu, ucenic în a­­­­nul III şi un boxeur destul d­e­­ b­un — Tovarăşe, mie boxul mi-e­­ drag. Dar, prin box, am Îndrăgit toate sporturile. In şcoală, am a­­vu­t ocazia să cunosc scrima şi mi-a plăcut. Şi cred că ea o să­­ mă ajute să-mi perfecţionez cani-­­ tăţile care-mi sunt necesare la box... S­PORTUL POPULAR fag. 2-a ^____îhr. 2091 Tânărul Gheorghiu venise deci din proprie Iniţiativă să înveţe încă un sport. Mai greu ar fi fost dacă el nu s’ar fi aflat angrenat în sport. Atunci, înscrie­rea în secţia de scrimă ar fi în­semnat pentru el un pas hotărî­­tor pentru viitoarea sa activitate sportivă şi, pe bună dreptate, tâ­nărul nostru, s’ar fi putut întreba: de ce tocmai o scrimă, la fel cum s’ar fi putut întreba dece tocmai atletism, nataţie, canotaj sau ori­care alt sport, dacă nici unul din­tre aceste sporturi n’­ar fi prezen­­tat pentru el o atracţie specială. Aşa însă, el a avut ocazia să facă box, sportul său preferat. Şi a­­tunci, având posibilitatea să sa specializeze într’un sport pe ca­­re-l iubeşte, el a devenit dornic să practice şi alte sporturi ajută­toare.­­ „...DAR VA PUTEM OFERI ALTCEVA” Dacă vreunul din membrii ve­chiului consiliu al colectivului Me­talul Reşiţa ar fi intrat într’un magazin şi, în loc de perechea de pantofi pe care o dorea, i s’ar fi oferit o... perie de­ ghete de pil­dă, el n’ar fi ezitat desiguir să ceară de îndată condica de su­gestii şi reclamaţii. In schimb, când tovarăşii dintr’o secţie a uzi­nelor au venit să înştiinţeze con­siliul colectivului că vor să-şi for­meze o secţie de fotbal, li s’a răs­puns pe un ton plictisit: „Iar fotbal? Mai lăsaţi-vă de sportul ăsta! Nu puteţi să vă for­maţi o echipă de volei, sau de baschet, sau orice altceva?” După exclamaţia de mai sus, ar fi putut crede că secţia de fotbal a colectivului merge de minune, că echipa reprezentativă a colec­tivului a promovat într’o catego­rie superioară, că, în sfârşit, co­lectivul nu mai are ce face cu numeroşii săi fotbalişti. In reali­tate... consiliul era tocmai în cău­tarea câtorva „întăriri“ pentru e­­chipa sa, care retrogradase din divizie. Dar, desigur, ar fi fost o copilărie să caute aceste elemente în rândurile masselor, să le creas­că, atunci când, cu sprijinul bi­­­nevoitor al asociaţiei, Ie putea găsi... gata crescute de alţii ! Aşa încât, consiliul s’a mulţumit să­­o­­fere. . altceva muncitorilor veniţi să ceară înfiinţarea unei echipe de fotbal în secţia lor. Iar mun­citorii, dacă pe moment n’au avut la dispoziţie o condică de sugestii şi reclamaţii, au criticat în schimb cu toată tăria această atitudine greşită în cadrul adunării gene­rale de reorganizare a colectivu­lui. Cât despre sugestii, ele se o­­glindesc în prezentul articol, daţi oamenilor muncii posibilitatea să practice sportul pe care-l preferă. Angrenaţi massele de oameni ai muncii în sport prin crearea con­diţiilor de practicare pe scară lar­gă a sportului pe care ele îl iu­besc mai mult! O ACŢIUNE ŞI REZULTA­TELE EI Recent, s’a Încheiat un campio­nat de fotbal Intre cercurile co­lectivului Flamura Roşie „30 De­cembrie" din Arad. La acest cam­pionat au participat 5 echipe. S’ar părea deci că 55 de oameni au avut ocazia să se întreacă In spor­tul pe care-1 preferă şi atât. In realitate, un astfel de campionat are un rol cu mult mai larg. El înviorează viaţa sportivă a între­prinderii, atrage atenţia muncito­rilor din secţia de producţie res­pectivă şi contribue la angrenarea lor în sport. Şi dacă alte colec­tive ar fi procedat la fel, echipele lor reprezentative de fotbal ar fi avut o situaţie mai bună în cam­pionatele respective, iar planul ar fi fost cu mult mai aproape de realizare. Este cazul colectivului I Constructorul Galaţi, în a cărui­­ echipă joacă patru tovarăşi străini­­ de colectiv, al colectivului Meta­lul Ocna Mureşului care are în­­ echipă aceiaşi jucători de acum­­ 10 ani. In ambele colective —­­ şi încă multe altele — orientarea greşită a consiliilor respective frâ­nează intrarea în fotbal şi, su­­pli­­f­cit, în activitatea sportivă, a mul­­t­­or zeci de tineri.,­­ Şi nu trebue să se creadă că re­zistenţa acestor colective faţă de intrarea a noi elemente în fotbal se d­atoreşte unei preferinţe date altor sporturi. Dimpotrivă, şi acest fapt este dovedit tocmai de slăbiciu­nea celorlalte secţii pe ramură de sport, ca şi de situaţia prea puţin lăudabilă a îndeplinirii planului. Ea este însă rezultatul unei gre­şite orientări a activiştilor respec­tivi, care nu înţeleg faptul că ac­tivitatea sportivă este o activitate I voluntară şi ca atare ei nu pot şi I nu au dreptul să impună unui om să facă un alt sport decât cel pe care-l preferă. ŞI IATĂ CE TREBUE FĂCUT Complexul G.M.A. constitue o poartă larg deschisă pentru intra­rea masselor largi de oameni ai muncii în sport. In antrenamen­tele şi concursurile pentru trece­rea normelor, sportivii cunosc multe ramuri de sport şi au oca­­­zia să îndrăgească una din ele. Mulţi dintre ei, merg apoi mai de­­­­parte, îndrumaţi de cadrele te­h­­­­nice ale colectivului, pe drumul ri­­i­dicării măestriei sportive. Alţii,­­ rămân să practice cu regularitate­­ sportul, conştienţi fiind că el re­prezintă un mijloc de întărire a sănătăţii şi de ridicare a produc­tivităţii muncii şi au pretenţia, jus­tificată, să practice sportul prefe­rat. Iar activiştii sportivi trebue să înţeleagă odată pentru totdeauna că atâta vreme cât scopul muncii lor se va limita la creşterea unui număr restrâns de elemente ta­lentate sar, dimpotrivă, la angre­narea unui mare număr de oameni ai muncii intr’o activitate lipsită de continuitate, ei nu-şi vor face datoria. Scopul muncii lor trebue să fie transformarea sportului în­­tr’o obişnuinţă, într’o necesitate de de zi cu zi. Iar per­tru aceasta, să creăm salariaţilor posibilitatea de­­ a practica sportul preferat! Cu ajutorul sportului preferat­ ­. ARNAUTU Pe tovarăşul Manea, preşe­dintele colectivului sportiv Fla­mura Roşie „F­avel Tcacenco" din Capitală, l-am găsit lu­crând de zor la evidenţa co­lectivului. Vizita noastră părea că li dă multă satisfacţie. — Bine că aţi venit şi pe la noi, tovarăşe, ne spune dânsul In ultimul timp munca a înce­put să meargă mult mai bine. Astăzi, de exemplu, vrem să scoatem aspiranţii să-şi treacă norma de înnot. Acesta este primul concurs de înnot la care participăm şi nu vrem să ne lăsăm mai prejos decât ce­lelalte colective. — Şi câţi aspiranţi veţi mo­biliza la concursul de azi, to­varăşe Manea ? Tovarăşul Manea ne privi o clipă surprins şi după ce se gândi puţin, începu să atribue câte un nume fiecărui deget. Când ajunse la ultimul, tova­răşul Manea constată cu păre­re de rău că are numai atâţi în­notători câte..­ degete la mâini. — Astăzi vom scoate numai zece, că restul nu ştiu încă să înnoate. Când vor învăţa, vă asigur că numărul lor va fi cu mult mai mare. Până atunci însă, ne mulţumim şi noi cu ce avem. Dealtfel, nici membrii secţiei de canotaj nu ştiu cu toţii să înnoate şi dacă se în­tâmplă să scape unul din ei în apă trebue să-i aruncăm repede colacul de salvare. Şi vă închi­puiţi câtă emoţie avem până ii vedem din nou în barcă! Iar numărul colacilor de salvare este foarte mic şi suntem într’o situaţie foarte neplăcută ! — Bine, bine, dar In cadrul " campionatului de nataţie pe a­somaţii membrii colectivului nu au învăţat să înnoate ? — Campionatul de nataţie pe asociaţii? Vedeţi, noi nu ne-am ocupat de acest campionat. Doar nu avem înnotători... ...La colectivul sportiv Fla­mura Roşie „Pavel Tcacenco” nu a fost organizat în acest an campionatul de nataţie al C.G.M. pe motiv că nu există înnotători. Şi nu există innotă­­tori pentru că nici în anii tre­cuţi nu au fost organizate campionatele C.G-M. Iar anul viitor situaţia va fi aceeaşi dacă consiliul colectivului spor­­tiv nu se va­ grăbi să înlăture, prin organizarea campionatului de nataţie al C.G.M., actuala stare de lucruri care este ba cauză, ba... efect ! FLORIAN BAICEA Micul froileton Ba cauză, ba efect! corespondent înainte, pentru îndeplinirea sarcinilor de plan! Pe tot cuprinsul ţării, activiş­tii sportivi sunt preocupaţi de o problemă centrală: realizarea in­ainte de termen a planului miş­cării sportive. In acest scop, ei luptă pentru lichidarea tuturor lipsurilor şi se străduesc să găsea­scă noi metode de muncă, metode care să ducă la îmbunătăţirea mu­ncii. Şi cele mai bune metode s’au dovedit a fi: organizarea unui număr cât mai mare de compe­tiţii, întrecerea între colective, discutarea în colective a sarcinilor şi posibilităţilor lor de îndeplinire. Rezultatele acestor preocupări au şi început să se arate. Iată ce ne scriu corespondenţii noştri în a­­ceastă direcţie. * Colectivul sportiv Avântul­,,1 Sep­tembrie“ din Buşteni se pre­ocupă îndeaproape de problema îndeplinirii sarcinilor de plan. Nu­mărul mic de purtători ai insig­nei G.M.A. pe care îi are colec­tivul a avut ca urmare clasarea lui pe locul al doilea în întrecerea dintre colectivele pe regiune. Pen­tru a îndrepta această situaţie, colectivul Avântul din Buşteni a pornit la o muncă temeinică, luându-şi angajamentul ca până la 23 August, numărul purtătorilor de insignă să crească cu 150 la sută. Pentru asigurarea succesului în această acţiune, colectivul s-a în­grijit din vreme ca materialul de popularizare a complexului (lozinci mobilizatoare şi panouri­ grafice cu şedinţele de antrenament şi plani­ficarea concursurilor G.M.A.) să fie folosit în modul cel mai cores­punzător. VICTOR SBARCEA corespondent ★ Muncind cu hotărâre pentru ca până la 23 August sarcina anuală de plan la purtătorii insignei G.M.A. să fie îndeplinită, colec­tivul sportiv Progresul­ Sibiu a în­ceput să organizeze diferite com­petiţii şi concursuri G.M.A. La aceste concursuri participă un număr mare de aspiranţi, fapt care indică munca temeinică pe care e dus-o colectivul sportiv pentru o mobilizare cât mai bună. Astfel, la concursurile de atletism de săptămâna trecută au partici­pat 150 de aspiranţi, iar pentru celelalte probe au mai fost mobi­lizaţi, în diferite etape, un număr mare de aspiranţi. mircea vlădoianu corespondent ★ Tinerii muncitori sportivi, con­structori ai Canalului Dunăre- Marea Neagră, întâmpină ziua de 23 August cu noi realizări în pro­ducţie şi în sport. Astfel, sute de tineri se întrec cu însufleţire în întreceri sportive dotate cu cupa „23 August“, trecându-şi in ace­­laş timp normele din cadrul com­plexului G.M.A. Astfel, s-au evi­denţiat membrii colectivului spor­tiv Dunărea-I.C.T. care a realizat până acum 98 purtători de insignă. Rezultatele frumoase se datoresc muncii pline d­e abnegaţie a in­structorului sportiv Barugu­an. De­asemenea, merită să fie subli­niată activitatea colectivelor de l­a Sectorul 1 Port. 2—4, Atelierele centrale Medgidia şi Uzina II Ovi­­diu. Nu tot aşa de bine se munceşte In cadrul colectivelor Dunărea-A­­telierul Electro-Mecanic, Sectorul 7/8, 9, 23 August şi întreprinderea 102 Medgidia, unde consiliile colec­tivelor sportive nu se preocupă de realizarea sarcinilor de plan. A. ANTONESCU corespondent ★ Zilele trecute, comitetul C.F.S. Botoşani a organizat o şedinţă de analiză a activităţii sportive, la care au participat activiştii spor­tivi, reprezentanţi ai comitetului raional P.M.R., U.T.M., ai sfatu­lui popular, directori de întreprin­dere, preşedinţi ai sindicatelor ra­ionale şi profesori de educaţie fi­zică. Din rapoartele prezentate şi din discuţiile purtate pe marginea ra­poartelor s-a putut constata că îndeplinirea sarcinilor de plan este frânată de o serie de greutăţi o­­biective, dintre care cea mai acută este lipsa unei baze sportive co­respunzătoare desvoltării activi­tăţii sportive din Botoşani. Tova­răşii prezenţi la şedinţă au hotă­­rît înlăturarea acestei piedici în îndeplinirea sarcinilor de plan. Astfel, a fost formată o comisie care, având la bază sprijinul comi­tetului raional de partid, al sfatu­lui popular, al directorilor de în­treprinderi şi al organelor sindi­cale, are ca sarcină să urmărească terminarea până la 23 August a lucrărilor de amenajare a stadio­nului 1 Mai, din localitate. Tot la această dată va fi pus in func­ţiune şi bazinul de tonet. ZUMER BENO 1 1 Şî-au însuşit criticile noastre Tovarăşa Redactor, Critica ce mi s’a adus In artico­­lul „A trecut un an”, publicat in numărul 2041 al ziarului „Sportul Popular”, o consider pe deplin în­temeiată. Ea m’a ajutat să-mi a­­nalizez lipsurile din activitatea mea. Pentru lichidarea lor, îmi iau angajamentul ca pe viitor să-mi duc munca într’un mod cât mai organizat şi planificat, fiind conştient că în acest fel voi con­tribui la îmbunătăţirea activităţii sportive din localitate. SPIRU TEOHARIDE Responsabilul sectorului de instruire sportivă a Comite­tului Orăşenesc C.F.S. Ploeşti in articolul ,,După doi ani”, a­­părut În numărul 2067 din 10 iu­nie a. c. al ziarului „Sportul Popular”, am fost criticaţi pentru lipsa de orientare pe care am do­­vedit-o in munca din cadrul com­plexului G.M.A. Ţinând­ seamă că cele afirmate în acest articol sunt pe deplin juste, vă comunicăm câ am luat măsuri­ pentru Îndrepta­rea situaţiei. Mulţumim ziarului dvs. pentru sprijinul adus prin critica constructivă pe care ne-a adresat-o şi totodată ne luăm angajamentul­­ ca în cel mai scurt timp activitatea G.M.A. din cadrul colectivului nostru să înregistreze succese cât mai numeroase. Comitetul de întreprindere Atelierele C.F.R. Palas- C­­rust­an ia­­I in urma criticii aduse de ziarul dvs. No. 2076 din 28 iunie a. c. in privinţa lipsei de atenţie dovedită de colectivul nostru faţă de bazele sportive, vă comunicăm urmă­­­toarele : Imediat după apariţia criticii am luat măsuri împreună cu co­mitetul nostru de întreprindere şi cu tov. Dobrescu — directorul în­treprinderii — pentru amenajarea terenurilor noastre de sport. Adu­cem mulţumirile noastre ziarului „Sportul Popular“, care prin cri­­­ ticile adresate contribue efectiv la Îmbunătăţirea activităţii noastre sportive Consiliul provizoriu al colec­tivului sportiv Progresul­­ Craiova I

Next