Sportul Popular, august 1952 (Anul 7, nr. 2091-2103)
1952-08-02 / nr. 2091
Pentru o comportare disciplinată pe terenurile de sport Frumoase progrese au înregistrat sportivii noştri pe linia însuşirii moralei noi, a spiritului de disciplină şi sportivitate. Învăţând din felul de a fi şi a gândi al sportivilor sovietici, sportivii din ţara noastră se străduesc să devină adevărate exemple de disciplină şi comportare. Şi pildele oferite în această direcţie de maeştrii sportului, de sportivii fruntaşi şi de miile de tineri care au îndrăgit de curând sportul sânt concludente. Cu dragoste îşi amintesc recile de mii de spectatori ai competiţiilor sportive din ţara noastră de frumoasa comportare a maeştrilor sportului Dumitru Constantin, Lia Manolei, Iolanda Balaş şi a sportivilor fruntaşi Eugen Dinu (box), Julieta Namian (tenis), Eugenia Ionescn (notaţie). Şirul mintelor de sportivi care au dovedit şi dovedesc o frumoasă şi disciplinată comportare pe terenurile de sport poate fi continuat cu sute şi mii de alte nume. Totuşi, mai sunt unii sportivi care datorită lipsei unei educaţii sănătoase în cadrul colectivelor sportive respective mai dau încă dovadă de acte de indisciplină. Astfel, tânărul jucător de tenis N. Burcescu (Bucureşti) dând dovadă de repetate acte de indisciplină a fost scos din concurs şi chiar din tabăra de juniori. Un alt exemplu negativ îl constituie jucătorul de polo Mezeș (Locomotiva CFR Gara de Nord), care are de spus întotdeauna câte ceva în legătură cu deciziile date de arbitru. Şi niciodată nu o spune numai pentru el şi nici cu cele mai potrivite cuvinte. De asemeni, înnotătorul Ion Petcu (Bucureşti) s’a făcut vinovat de o gravă abatere dela disciplină cu prilejul concursului regional pentru juniori şi junioare, când, ca simplu spectator, în joc să stea liniştit în tribună, striga după concurenţii din bazin, încurcând astfel pe oficiali. Am ales numai trei cazuri pe care le socotim specifice întrucât restul sportivilor care mai dau încă dovadă de acte de indisciplină vor recunoaşte in exemplele negative de mai sus propriile lor greşeli. Pentru lichidarea tuturor acestor grave abateri, colectivele sportive au datoria să intensifice munca educativă şi acolo unde se observă cazuri de rea voinţă, acestea sa fie sancţionate ca toată tăria. Uşa se deschise brusc şi în cadrul ei apăru un tânăr, să fi avut vre-o 17-18 ani. Îmbrăcat intr’o salopetă. — Am venit, tovarăşe, numai pentru două clipe, să mă înscrieţi şi pe mine în secţia de scrimă. Şi după ce Înscrierea fu efectuată, tânărul dispăru la fel de grabnic cum venise. Această scenă s’a repetat de câteva ori în scurtul răstimp cât am stat de vorbă cu secretaria colectivului Metalul din Galaţi. De curând, comitetul orăşenesc CFS Galaţi luase iniţiativa de a înfiinţa o secţie de scrimă, pe oraş. Ca urmare, colectivul îşi anunţase membrii printr’un afiş, iar acum tinerii veneau să se însarie în noua secţie. . Am rămas oarecum surprinşi de faptul că, mobilizaţi printr’un simplu afiş, tinerii veneau să se înscrie pentru practicarea unui sport atât de puţin cunoscut la Galaţi. Mai ales că, după spusele lor, cei mai mulţi aveau noţiuni cu totul elementare despre scrimă şi, în plus, ei practicau fiecare câte un sport care le era drag: fotbalul, boxul, etc. Explicaţia am avut-o însă stând de vorbă cu utemistul I Constantin Gheorghiu, ucenic în anul III şi un boxeur destul de bun — Tovarăşe, mie boxul mi-e drag. Dar, prin box, am Îndrăgit toate sporturile. In şcoală, am avut ocazia să cunosc scrima şi mi-a plăcut. Şi cred că ea o să mă ajute să-mi perfecţionez cani- tăţile care-mi sunt necesare la box... SPORTUL POPULAR fag. 2-a ^____îhr. 2091 Tânărul Gheorghiu venise deci din proprie Iniţiativă să înveţe încă un sport. Mai greu ar fi fost dacă el nu s’ar fi aflat angrenat în sport. Atunci, înscrierea în secţia de scrimă ar fi însemnat pentru el un pas hotărîtor pentru viitoarea sa activitate sportivă şi, pe bună dreptate, tânărul nostru, s’ar fi putut întreba: de ce tocmai o scrimă, la fel cum s’ar fi putut întreba dece tocmai atletism, nataţie, canotaj sau oricare alt sport, dacă nici unul dintre aceste sporturi n’ar fi prezentat pentru el o atracţie specială. Aşa însă, el a avut ocazia să facă box, sportul său preferat. Şi atunci, având posibilitatea să sa specializeze într’un sport pe care-l iubeşte, el a devenit dornic să practice şi alte sporturi ajutătoare. „...DAR VA PUTEM OFERI ALTCEVA” Dacă vreunul din membrii vechiului consiliu al colectivului Metalul Reşiţa ar fi intrat într’un magazin şi, în loc de perechea de pantofi pe care o dorea, i s’ar fi oferit o... perie de ghete de pildă, el n’ar fi ezitat desiguir să ceară de îndată condica de sugestii şi reclamaţii. In schimb, când tovarăşii dintr’o secţie a uzinelor au venit să înştiinţeze consiliul colectivului că vor să-şi formeze o secţie de fotbal, li s’a răspuns pe un ton plictisit: „Iar fotbal? Mai lăsaţi-vă de sportul ăsta! Nu puteţi să vă formaţi o echipă de volei, sau de baschet, sau orice altceva?” După exclamaţia de mai sus, ar fi putut crede că secţia de fotbal a colectivului merge de minune, că echipa reprezentativă a colectivului a promovat într’o categorie superioară, că, în sfârşit, colectivul nu mai are ce face cu numeroşii săi fotbalişti. In realitate... consiliul era tocmai în căutarea câtorva „întăriri“ pentru echipa sa, care retrogradase din divizie. Dar, desigur, ar fi fost o copilărie să caute aceste elemente în rândurile masselor, să le crească, atunci când, cu sprijinul binevoitor al asociaţiei, Ie putea găsi... gata crescute de alţii ! Aşa încât, consiliul s’a mulţumit săofere. . altceva muncitorilor veniţi să ceară înfiinţarea unei echipe de fotbal în secţia lor. Iar muncitorii, dacă pe moment n’au avut la dispoziţie o condică de sugestii şi reclamaţii, au criticat în schimb cu toată tăria această atitudine greşită în cadrul adunării generale de reorganizare a colectivului. Cât despre sugestii, ele se oglindesc în prezentul articol, daţi oamenilor muncii posibilitatea să practice sportul pe care-l preferă. Angrenaţi massele de oameni ai muncii în sport prin crearea condiţiilor de practicare pe scară largă a sportului pe care ele îl iubesc mai mult! O ACŢIUNE ŞI REZULTATELE EI Recent, s’a Încheiat un campionat de fotbal Intre cercurile colectivului Flamura Roşie „30 Decembrie" din Arad. La acest campionat au participat 5 echipe. S’ar părea deci că 55 de oameni au avut ocazia să se întreacă In sportul pe care-1 preferă şi atât. In realitate, un astfel de campionat are un rol cu mult mai larg. El înviorează viaţa sportivă a întreprinderii, atrage atenţia muncitorilor din secţia de producţie respectivă şi contribue la angrenarea lor în sport. Şi dacă alte colective ar fi procedat la fel, echipele lor reprezentative de fotbal ar fi avut o situaţie mai bună în campionatele respective, iar planul ar fi fost cu mult mai aproape de realizare. Este cazul colectivului I Constructorul Galaţi, în a cărui echipă joacă patru tovarăşi străini de colectiv, al colectivului Metalul Ocna Mureşului care are în echipă aceiaşi jucători de acum 10 ani. In ambele colective — şi încă multe altele — orientarea greşită a consiliilor respective frânează intrarea în fotbal şi, suplifcit, în activitatea sportivă, a multor zeci de tineri., Şi nu trebue să se creadă că rezistenţa acestor colective faţă de intrarea a noi elemente în fotbal se datoreşte unei preferinţe date altor sporturi. Dimpotrivă, şi acest fapt este dovedit tocmai de slăbiciunea celorlalte secţii pe ramură de sport, ca şi de situaţia prea puţin lăudabilă a îndeplinirii planului. Ea este însă rezultatul unei greşite orientări a activiştilor respectivi, care nu înţeleg faptul că activitatea sportivă este o activitate I voluntară şi ca atare ei nu pot şi I nu au dreptul să impună unui om să facă un alt sport decât cel pe care-l preferă. ŞI IATĂ CE TREBUE FĂCUT Complexul G.M.A. constitue o poartă larg deschisă pentru intrarea masselor largi de oameni ai muncii în sport. In antrenamentele şi concursurile pentru trecerea normelor, sportivii cunosc multe ramuri de sport şi au ocazia să îndrăgească una din ele. Mulţi dintre ei, merg apoi mai departe, îndrumaţi de cadrele tehnice ale colectivului, pe drumul riidicării măestriei sportive. Alţii, rămân să practice cu regularitate sportul, conştienţi fiind că el reprezintă un mijloc de întărire a sănătăţii şi de ridicare a productivităţii muncii şi au pretenţia, justificată, să practice sportul preferat. Iar activiştii sportivi trebue să înţeleagă odată pentru totdeauna că atâta vreme cât scopul muncii lor se va limita la creşterea unui număr restrâns de elemente talentate sar, dimpotrivă, la angrenarea unui mare număr de oameni ai muncii intr’o activitate lipsită de continuitate, ei nu-şi vor face datoria. Scopul muncii lor trebue să fie transformarea sportului într’o obişnuinţă, într’o necesitate de de zi cu zi. Iar pertru aceasta, să creăm salariaţilor posibilitatea de a practica sportul preferat! Cu ajutorul sportului preferat . ARNAUTU Pe tovarăşul Manea, preşedintele colectivului sportiv Flamura Roşie „Favel Tcacenco" din Capitală, l-am găsit lucrând de zor la evidenţa colectivului. Vizita noastră părea că li dă multă satisfacţie. — Bine că aţi venit şi pe la noi, tovarăşe, ne spune dânsul In ultimul timp munca a început să meargă mult mai bine. Astăzi, de exemplu, vrem să scoatem aspiranţii să-şi treacă norma de înnot. Acesta este primul concurs de înnot la care participăm şi nu vrem să ne lăsăm mai prejos decât celelalte colective. — Şi câţi aspiranţi veţi mobiliza la concursul de azi, tovarăşe Manea ? Tovarăşul Manea ne privi o clipă surprins şi după ce se gândi puţin, începu să atribue câte un nume fiecărui deget. Când ajunse la ultimul, tovarăşul Manea constată cu părere de rău că are numai atâţi înnotători câte.. degete la mâini. — Astăzi vom scoate numai zece, că restul nu ştiu încă să înnoate. Când vor învăţa, vă asigur că numărul lor va fi cu mult mai mare. Până atunci însă, ne mulţumim şi noi cu ce avem. Dealtfel, nici membrii secţiei de canotaj nu ştiu cu toţii să înnoate şi dacă se întâmplă să scape unul din ei în apă trebue să-i aruncăm repede colacul de salvare. Şi vă închipuiţi câtă emoţie avem până ii vedem din nou în barcă! Iar numărul colacilor de salvare este foarte mic şi suntem într’o situaţie foarte neplăcută ! — Bine, bine, dar In cadrul " campionatului de nataţie pe asomaţii membrii colectivului nu au învăţat să înnoate ? — Campionatul de nataţie pe asociaţii? Vedeţi, noi nu ne-am ocupat de acest campionat. Doar nu avem înnotători... ...La colectivul sportiv Flamura Roşie „Pavel Tcacenco” nu a fost organizat în acest an campionatul de nataţie al C.G.M. pe motiv că nu există înnotători. Şi nu există innotători pentru că nici în anii trecuţi nu au fost organizate campionatele C.G-M. Iar anul viitor situaţia va fi aceeaşi dacă consiliul colectivului sportiv nu se va grăbi să înlăture, prin organizarea campionatului de nataţie al C.G.M., actuala stare de lucruri care este ba cauză, ba... efect ! FLORIAN BAICEA Micul froileton Ba cauză, ba efect! corespondent înainte, pentru îndeplinirea sarcinilor de plan! Pe tot cuprinsul ţării, activiştii sportivi sunt preocupaţi de o problemă centrală: realizarea inainte de termen a planului mişcării sportive. In acest scop, ei luptă pentru lichidarea tuturor lipsurilor şi se străduesc să găsească noi metode de muncă, metode care să ducă la îmbunătăţirea muncii. Şi cele mai bune metode s’au dovedit a fi: organizarea unui număr cât mai mare de competiţii, întrecerea între colective, discutarea în colective a sarcinilor şi posibilităţilor lor de îndeplinire. Rezultatele acestor preocupări au şi început să se arate. Iată ce ne scriu corespondenţii noştri în această direcţie. * Colectivul sportiv Avântul,,1 Septembrie“ din Buşteni se preocupă îndeaproape de problema îndeplinirii sarcinilor de plan. Numărul mic de purtători ai insignei G.M.A. pe care îi are colectivul a avut ca urmare clasarea lui pe locul al doilea în întrecerea dintre colectivele pe regiune. Pentru a îndrepta această situaţie, colectivul Avântul din Buşteni a pornit la o muncă temeinică, luându-şi angajamentul ca până la 23 August, numărul purtătorilor de insignă să crească cu 150 la sută. Pentru asigurarea succesului în această acţiune, colectivul s-a îngrijit din vreme ca materialul de popularizare a complexului (lozinci mobilizatoare şi panouri grafice cu şedinţele de antrenament şi planificarea concursurilor G.M.A.) să fie folosit în modul cel mai corespunzător. VICTOR SBARCEA corespondent ★ Muncind cu hotărâre pentru ca până la 23 August sarcina anuală de plan la purtătorii insignei G.M.A. să fie îndeplinită, colectivul sportiv Progresul Sibiu a început să organizeze diferite competiţii şi concursuri G.M.A. La aceste concursuri participă un număr mare de aspiranţi, fapt care indică munca temeinică pe care e dus-o colectivul sportiv pentru o mobilizare cât mai bună. Astfel, la concursurile de atletism de săptămâna trecută au participat 150 de aspiranţi, iar pentru celelalte probe au mai fost mobilizaţi, în diferite etape, un număr mare de aspiranţi. mircea vlădoianu corespondent ★ Tinerii muncitori sportivi, constructori ai Canalului Dunăre- Marea Neagră, întâmpină ziua de 23 August cu noi realizări în producţie şi în sport. Astfel, sute de tineri se întrec cu însufleţire în întreceri sportive dotate cu cupa „23 August“, trecându-şi in acelaş timp normele din cadrul complexului G.M.A. Astfel, s-au evidenţiat membrii colectivului sportiv Dunărea-I.C.T. care a realizat până acum 98 purtători de insignă. Rezultatele frumoase se datoresc muncii pline de abnegaţie a instructorului sportiv Baruguan. Deasemenea, merită să fie subliniată activitatea colectivelor de la Sectorul 1 Port. 2—4, Atelierele centrale Medgidia şi Uzina II Ovidiu. Nu tot aşa de bine se munceşte In cadrul colectivelor Dunărea-Atelierul Electro-Mecanic, Sectorul 7/8, 9, 23 August şi întreprinderea 102 Medgidia, unde consiliile colectivelor sportive nu se preocupă de realizarea sarcinilor de plan. A. ANTONESCU corespondent ★ Zilele trecute, comitetul C.F.S. Botoşani a organizat o şedinţă de analiză a activităţii sportive, la care au participat activiştii sportivi, reprezentanţi ai comitetului raional P.M.R., U.T.M., ai sfatului popular, directori de întreprindere, preşedinţi ai sindicatelor raionale şi profesori de educaţie fizică. Din rapoartele prezentate şi din discuţiile purtate pe marginea rapoartelor s-a putut constata că îndeplinirea sarcinilor de plan este frânată de o serie de greutăţi obiective, dintre care cea mai acută este lipsa unei baze sportive corespunzătoare desvoltării activităţii sportive din Botoşani. Tovarăşii prezenţi la şedinţă au hotărît înlăturarea acestei piedici în îndeplinirea sarcinilor de plan. Astfel, a fost formată o comisie care, având la bază sprijinul comitetului raional de partid, al sfatului popular, al directorilor de întreprinderi şi al organelor sindicale, are ca sarcină să urmărească terminarea până la 23 August a lucrărilor de amenajare a stadionului 1 Mai, din localitate. Tot la această dată va fi pus in funcţiune şi bazinul de tonet. ZUMER BENO 1 1 Şî-au însuşit criticile noastre Tovarăşa Redactor, Critica ce mi s’a adus In articolul „A trecut un an”, publicat in numărul 2041 al ziarului „Sportul Popular”, o consider pe deplin întemeiată. Ea m’a ajutat să-mi analizez lipsurile din activitatea mea. Pentru lichidarea lor, îmi iau angajamentul ca pe viitor să-mi duc munca într’un mod cât mai organizat şi planificat, fiind conştient că în acest fel voi contribui la îmbunătăţirea activităţii sportive din localitate. SPIRU TEOHARIDE Responsabilul sectorului de instruire sportivă a Comitetului Orăşenesc C.F.S. Ploeşti in articolul ,,După doi ani”, apărut În numărul 2067 din 10 iunie a. c. al ziarului „Sportul Popular”, am fost criticaţi pentru lipsa de orientare pe care am dovedit-o in munca din cadrul complexului G.M.A. Ţinând seamă că cele afirmate în acest articol sunt pe deplin juste, vă comunicăm câ am luat măsuri pentru Îndreptarea situaţiei. Mulţumim ziarului dvs. pentru sprijinul adus prin critica constructivă pe care ne-a adresat-o şi totodată ne luăm angajamentul ca în cel mai scurt timp activitatea G.M.A. din cadrul colectivului nostru să înregistreze succese cât mai numeroase. Comitetul de întreprindere Atelierele C.F.R. Palas- Crustan iaI in urma criticii aduse de ziarul dvs. No. 2076 din 28 iunie a. c. in privinţa lipsei de atenţie dovedită de colectivul nostru faţă de bazele sportive, vă comunicăm următoarele : Imediat după apariţia criticii am luat măsuri împreună cu comitetul nostru de întreprindere şi cu tov. Dobrescu — directorul întreprinderii — pentru amenajarea terenurilor noastre de sport. Aducem mulţumirile noastre ziarului „Sportul Popular“, care prin cri ticile adresate contribue efectiv la Îmbunătăţirea activităţii noastre sportive Consiliul provizoriu al colectivului sportiv Progresul Craiova I