Sportul Popular, octombrie 1952 (Anul 7, nr. 2122-2138)

1952-10-02 / nr. 2122

O bună metodă de muncă O bună metodă de muncă, in orice domeniu de activitate, deci şi in cel al mişcării sportive, este totdeauna bine venită. Ea trebue popularizată şi aplicată în aşa fel încât ea să reprezinte o contribu­ţie la desvoltarea mişcării noastre de cultură fizică şi sport. In rândurile care urmează ne vom ocupa de una din metodele de muncă folosite de noul comitet regional C.F.S. Piteşti, în scopul îmbunătăţirii muncii pe linia înde­plinirii cu succes a sarcinilor de plan ale mişcării sportive. Este vorba de reţeaua de corespondenţi de presă. Desigur că se vor mai găsi unii tovarăşi care să se întrebe: ce le­gătură au corespondenţii cu înde­plinirea planului mişcării sportive? Cum pot contribui aceştia la îmbu­nătăţirea muncii sportive? Evident, că acei care ar pune asemenea întrebări nu ştiu că tocmai cores­pondenţii de presă sunt cei care, prin sesizările pe care le fac zia­rului, au posibilitatea să contribue la înlăturarea unor lipsuri şi greu­tăţi care frânează desvoltarea unui domeniu de activitate (în cazul nostru mişcarea de cultură fizică şi sport). Prin măsurile luate, comitetul regional CFS P-­iteşti a dovedit că apreciază la justa valoare forţa mişcării de corespondenţi şi că nu se teme de critică, ci din contră, o găseşte absolut necesară pentru îmbunătăţirea muncii sale. Trecând la aplicarea hotărîrilor luate, comitetul regional CFS Pi­­­teşti a convocat recent la o con­sfătuire pe toţi corespondenţii din regiune ai ziarului „Sportul Popu­lar” (cu acest prilej a şi fost lăr­­­gită reţeaua de corespondenţi). La­­această întrunire au participat 19 corespondenţi ai ziarului „Sportul­­Popular” şi ai altor organe de pre­să, reprezentanţi ai tuturor raioa­nelor din regiune (cu excepţia ra­ionului Piteşti). Prin discuţiile purtate, corespondenţii au informat ■membrii comitetului asupra unor serii de probleme legate de activi­tatea sportivă din raioane şi în acelaş timp au aflat şi ei amănun­te asupra situaţiei îndeplinirii ci­frelor de plan ale mişcării sportive din regiunea Piteşti. Consfătuirea a fost foarte însu­fleţită şi ea a constituit unul din primii paşi care se fac in regiunea­­Piteşti pentru îmbunătăţirea activi­tăţii sale în domeniul culturii fi­zice şi a­ sportului. Corespondenţii din raionul Costeşti de pildă, raio­nul codaş al regiunii, şi-au luat angajamentul să desfăşoare o in­tensă activitate şi in scrisorile pe care le vor adresa ziarelor să cri­tice cu asprime pe toţi acei care frânează desvoltarea activităţii sportive. La fel şi ceilalţi cores­pondent­ muncitori şi ţărani mun­citori şi-au exprimat hotărîrea de a contribui cu toate forţele lor la transformarea regiunii lor din co­daşă în fruntaşă în activitatea de cultură fizică şi sport. Noi suntem convinşi că angaja­mentul acestor tovarăşi corespon­denţi nu va rămâne vorbă goală. Dealtfel, scrisorile sosite la redac­ţie din regiunea Piteşti confirmă acest lucru. A APARUT „STADION” Nr. 165 cu un bogat şi variat conţinut. In cuprinsu­­ : ; -i. U.R.S.S. dublă campioană mondială de volei — reportaj" fotografic. Imagini de la campionatele internaţionale de atletism ale R.P.R. 6 medalii de campioni mon­diali — reportaj­, de la Olim­piada de şah. ... Finaliştii. Când mergi la poligon — de Iosif Sârbu. . întrecerile sportive ale stu­denţilor în cinstea Sesiunii Consiliului U.I.S. — reportaj fotografic. Aruncarea suliţei — arti­col tehnic. Note de drum dealungul ce­lor 855 km. ai „Cursei Victo­riei” Uriaşul care adoarme — schiţă turistică. Humor sportiv — o pagină de caricaturi. SPORTUL POPULAR Pag. 2-a Nr. 2122 Să încheiem cu succes prima etapă! Ne aflăm în ultima săptămână a primei etape din cadrul campio­natului de cros pe echipe al R.P.R. „Să întâmpinăm 7 Nocto­­­brie“, etapă care se va încheia Duminică 5 Octombrie. Numărul mare de concurenți care s-au întrecut până acum în cadrul primei etape arată entu­ziasmul cu care sportivii din ţara noastră participă la săr­bătorirea Marii Revoluţii Socia­liste din Octombrie, care a des­chis zori noi de viaţă clasei muncitoare de pretutindeni. La sate şi la oraşe, în fabrici, uzine, şcoli şi unităţi militare, mii şi mii de tineri şi tinere se întrec cu dârzenie în concursurile de cros, cinstind şi în acest fel mă­reaţa sărbătoare. O sarcină importantă în această etapă au avut-o colectivele s­por­­­tive care, prin munca de organi­zare şi mobilizare pe care au dus-o, au putut asigura întreceri­lor un caracter festiv. Este cazul colectivului sportiv Locomotiva Griviţa Roşie, care a angrenat peste 2700 de sportivi î­n întrece­rile de cros. Deasemeni, colecti­vele bucureştene Metalul IPRO­­MET şi ICSIM au organizat cro­suri la care mobilizarea a cores­puns. La Ploeşti, colectivele şco­lăreşti sunt în fruntea organi­zării primei faze a campionatului. La Găeşti, colectivul Spartac a mobilizat o serie de tineri şi tine­re printre care numeroşi fruntaşi ire­producţie. În raionul Dorohoi, prima etapă a crosului este în pli­nă desfăşurare şi peste 900 de tineri şi tinere au participat până acum la întrecerile din cadrul acestui raion. La Reghin, cele mai bune rezultate in ceea ce priveşte mo­bilizarea le-au obţinut colectivele Avântul şi Progresul, in această acţiune s-au evidenţiat şi colecti­vele Progresul ICAS, EPD, ITB şi Sanitar „Nicolae Bălcescu“ din Capitală. O deosebită atenţie a acordat colectivul Flamura Roşie din Cisnădie mobilizării juniori­lor. Deasemeni, la grupul şcolar Nr. 1 Griviţa, la Progresul raionul Stalin, la Avântul­ Mobila Popu­lară, toate din Capitală, crosul s-a bucurat de o bună organizare. Sunt însă şi unele colective ca Metalul 23 August, Metalul Sovromtractor, Constructorul, A­­vântul şi Flacăra din Oraşul Stalin, Spartac şi Metalul din Oţelu­l Roşu, unde nu s’a acordat o suficientă atenţie mobilizării concurenţilor. Deasemeni, la Fla­mura Roşie Textila Griviţa numă­rul de 6 fete şi 8 băeţi care au luat parte la prima etapă a cro­sului este neînsemnat faţă de po­sibilităţile colectivului. La rândul lor, colectivele Avântul Ministe­rul Gospodăriilor Silvice, Tehnica Lemnului, Fabrica de butoaie, Mi­nisterul Industriei Lemnului, Fabri­ca de chibrituri etc. nu s’au pre­ocupat de organizarea concursuri­lor de cros. In zilele care au mai rămas până la încheierea primei etape, colectivele sportive au datoria să depună o intensă muncă mobili­­zatorică. Această muncă trebui să se îndrepte în special asupra tinerilor, pentru ca un număr cât mai mare de juniori şi junioare să fie atraşi în concursurile de cros. Deasemeni colectivele spor­tive trebue să acorde o atenţie cât mai mare bunei organizări a crosului. Din punct de vedere tehnic, întrecerile trebue să fie bi­ne puse la punct pentru ca înre­gistrarea ordinii starturilor şi a sosirilor să fie cât mai corect fă­cută. Participarea la întrecerile de cros din cadrul primei etape tre­bue să fie privită de fiecare spor­tiv ca o datorie de onoare şi mai ales sportivii fruntaşi trebue să mobilizeze la întreceri — prin munca lor şi prin exemplul per­sonal pe care îl dau — un număr cât mai mare de oameni ai muncii. Sportivi! Să asigurăm succesul mobilizatoric al primei etape a campionatului de cros pe echipe al R.P.R. „Să întâmpinăm 7 No­­embrie“ ! Să participăm în număr cât mai mare şi să îndemnăm şi pe tovarăşii noştri de muncă să ia parte la întreceri! Pregătirile din şcoli şi facultăţi pentru buna desfăşurare a activităţii sportive De curând şcolile de foe întreg cuprinsul patriei noastre şi-au des­chis larg porţile pentru un nou an şcolar, un nou an de învăţătură. Odată cu acestea şi-au început cursurile şi facultăţile şi institute­le superioare de învăţământ. Ală­turi de elevii şi studenţii din­, anii superiori a păşit anul acesta pe porţile şcolilor şi facultăţilor o nouă serie de elevi şi studenţi care se vor bucura din plin de dreptul la învăţătură consfinţit de legile ţării noastre şi cuprins în noua Constituţie a R.P.R. In buna desfăşurare a anului şcolar un aport considerabil îl ad­duce desigur şi pregătirea fizică a elevilor şi studenţilor. Cu cât a­­ceştia se vor întări mai bine, des­­voltându-se armonios cu ajutorul sportului, cu atât ei vor putea da un randament superior în învăţă­tură. De aceea, forurile conducă­toare ale învăţământului din ţara noastră au luat toate măsurile ne­cesare unei bune desfăşurări a ac­tivităţii sportive şi a orelor de e­­ducaţie fizică din şcolile şi facul­tăţile din ţara noastră. Şi la înce­putul acestui nou an şcolar elevii şi-au manifestat dorinţa de a des­făşura o bogată activitate spor­tivă. Acolo unde s-a muncit cu per­­severenţă pentru pregătirea bazelor sportive, a materialului necesar practicării sportului şi mai ales pe linia pregătirii cadrelor tehnice ne­cesare progresului mişcării sportive şcolăreşti, nu vor întârzia să se arate rezultate deosebit de bune. Şi, în general, în majoritatea şco­lilor s-a dus o muncă organizată de pregătire a noului an şcolar în ve­derea bunei desfăşurări a orelor de educaţie fizică. Astfel, şcoala ele­mentară de fete nr. 7, şcoala ele­mentară de fete nr. 39, sc. ele­mentară de băeţi nr. 7, centrul şcolar 5-7,8, din Capitală, sc. me­die tehnică agrotehnică din com. Basarabi, regiunea Constanţa, şc. medie hidrotehnică din Constanţa, şc. pedagogică şi şc. de ştiinţe co­munale din Craiova, liceul de băeţi din Fălticeni, şcoala de ştiinţe co­munale din Giurgiu, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Institutul Politehnic din Timişoara şi încă multe alte şcoli şi facultăţi din Capitală şi provincie au pornit cu hotărîre la reamenajarea şi crea­rea de noi baze sportive, la ame­najarea şi îmbunătăţirea materia­lelor din sălile în care au loc orele de educaţie fizică. Conducerile unor şcoli şi facul­tăţi, stimulând spiritul de iniţiativă al elevilor şi al membrilor corpului didactic, au obţinut frumoase rea­­lizări în direcţia pregătirii temei­nice şi din­ timp a activităţii spor­tive. Iată, de pildă, elevii şcolii ele­mentare de băeţi nr. 7, sub con­ducerea profesoarei lor de educaţie fizică, au depus o muncă intensă pentru reamenajarea bazelor spor­tive joi pentru utilajea lor cu un material corespunzător. S-a alo­cat un fond special reamenajă­­rii şi creării unei adevărate baze sportive la şc. medie tehnică de poligrafie şi presă. La centrul şco­lar 5-7-8 s-a amenajat o sală de gimnastică, dându-se astfel posibi­litatea unei largi angrenări a ti­nerilor elevi în practicarea spor­tului, iar Institutul Politehnic din Timişoara a dus şi duce o intensă muncă pentru amenajarea stadio­nului „Ştiinţa”. Institutul de Con­strucţii din Bucureşti îşi reame­­najează teren­urle de baschet, Ins­titutul Politehnic din Bucureşti, cu ajutorul consiliului central al aso­ciaţiei Ştiinţa, se îngrijeşte de rea­menajarea sălii de sport „Ştiinţa“ din Capitală. Şi astfel de exem­ple se mai pot da încă din multe alte oraşe ale patriei noastre unde spiritul de iniţiativă şi entuzias­mul elevilor şi studenţilor au făcut să răsară, prin muncă obştească, noi terenuri de sport şi să se rea­­menajeze cele existente. Toate a­­cestea vor contribui cu siguranţă la creşterea cantitativă şi calita­tivă a mişcării sportive din rân­dul elevilor şi studenţilor. Dealt­fel, munca dusă anii trecuţi în do­meniul culturii fizice a dat roade dintre cele mai bune. Zeci de elevi şi studenţi fruntaşi în învăţătură şi sport au devenit cadre de bază ale tinerei noastre mişcări de cul­tură fizică şi sport. Zeci de tineri şi tinere din rândul elevilor şi studenţilor au împrospătat loturile reprezentative ale ţării noastre, realizând în competiţiile la care au participat valoroase rezultate. Toate acestea fac să crească şi mai mult dragostea tineretului studios pentru sport şi îl încre­dinţează că drumul spre victoriile sportive îi este deschis. Mai sunt însă în această mun­că şi unele lipsuri. De pildă, în unele şcoli activitatea sportivă este foarte redusă iar orele de edu­caţie fizică se fac în curţile şco­lilor (uneori aceste curţi sunt de­nivelate, pline de pietre şi praf) sau, pe săli şi coridoare unde con­diţiile de aerisire sunt foarte grele şi astfel se pune în faţa elevilor un întreg complex de greutăţi care, d­in loc să-i atragă spre practicarea sportului şi să le facă plăcute orele de educaţie fizică, îi îndepărtează de această activitate. Este cazul şcolilor elementare, mixtă nr. 10 Străuleşti şi de băeţi nr. 39. Pro­fesorii de educaţie fizică din aces­te şcoli, cu sprijinul direcţiunii şi al sfatului colectivului sportiv, au datoria să găsească cât mai repede posibilităţi pentru organizarea ore­lor de educaţie fizică şi de sport în condiţiuni corespunzătoare, prin îngrijirea terenurilor în aşa fel încât tinerii elevi să se simtă bine, iar orele respective să fie într-a­­­devăr plăcute. Cu toate că în alte şcoli există săli corespunzătoare pentru orele de educaţie fizică, acestea sunt în­trebuinţate pentru alte scopuri, călcându-se astfel dispoziţia Con­siliului de Miniştri care precizea­ză în Hotărîrea nr. 75 că nicio încăpere sau instalaţie amenajată pentru practicarea sportului nu poate fi destinată altor scopuri. Iată însă că în unele şcoli, în sălile de educaţie fizică se dau baluri sau se organizează întruniri tovărăşeşti, festivaluri etc., acţiuni care duc la deteriorarea localu­lui şi a materialului sportiv aflat în incinta acestor săli. Printre şco­lile care au procedat în acest fel se află şi liceul­ de fete nr. 1, care a transformat sala de educaţie fi­zică in sală de festivităţi. De ase­­menea, o altă lipsă importantă care trebue semnalată acum la în­­­­ceput de an şcolar este şi starea I în care se prezintă unele terenuri I de sport. Astfel, terenurile Insti­tutului Medico-Farmaceutic din Bucureşti erau complect neîngri­jite. Tot astfel se prezintă situa­ţia şi la multe din terenurile şco­lilor din oraşul şi regiunea Con­stanţa. In regiunea Craiova, multe şcoli nu au început campania de reamenajare şi construire de noi terenuri sportive. Toate aceste lipsuri nu fac de­cât să frâneze activitatea sportivă din şcolile şi facultăţile respecti­ve. Pentru a contribui la creşterea interesului elevilor şi studenţilor pentru practicarea sportului şi pentru orele de educaţie fizică, este necesar ca toate aceste lipsuri să fie remediate şi profesorii de educaţie fizică, sprijiniţi de orga­nizaţiile de bază U.T.M., să ducă o intensă muncă de angrenare a tineretului studios în practicarea sportului, pentru buna organizare a orelor d educație fizică. ărun exemplu de urmat Tovarăşul Gheorghe Oprea este profesor de educaţie fizică la şcoala elementară din comuna Orţişoara, regiunea Timişoara. El este bine cunoscut în întreaga comună şi apreciat de ţăranii muncitori şi de muncitorii de la Staţiunea de Maşini şi Tractoare pentru străduinţa cu care munceş­te, pentru succesele obţinute pe tărâm sportiv, ca instructor al colectivului sportiv de pe lângă S.MT. Tânărul instructor sportiv Gheor­ghe Oprea iubeşte sportul, şi acest lucru îl face să nu precupeţească niciun efort pentru ca activitatea sportivă să se desvolte din zi in zi şi mai puternic în rândurile muncitorilor agricoli din staţiune. Astfel, datorită priceperii şi dra­gostei cu care munceşte, el a reu­şit să treacă peste toate greută­ţile ivite şi astăzi colectivul spor­tiv al Staţiunii de Maşini şi Trac­toare din comuna Orţişoara se mândreşte cu o rodnică activitate sportivă. Din iniţiativa lui au luat fiinţă secţiile de atletism, handbal, fotbal, şah şi tenis de masă în care sunt angrenaţi mulţi ti­neri şi tinere din staţiune. Un obiectiv principal al muncii lui este mobilizarea şi pregătirea ti­neretului pentru cucerirea insignei GMA. Dar pentru ca munca lui în această direcţie să dea cele mai frumoase roade el a înţeles că trebue să fie exemplu. Printre primii tineri din comună care au reuşit să cucerească in­signa GMA a fost instructorul sportiv Gh. Oprea. Şi exemplul lui l-au urmat Marco Iosif, Toth Francisc şi toţi cei 200 de tineri şi tinere care şi-au trecut cu succes toate normele complexului. Activitatea din cadrul complexului G. M. A. Comisia G. M. A. a colectivului sportiv Metalul­„Mathias Rakosy“ din Capitală depune o intensă ac­tivitate pentru a reuși­ ca un nu­măr cât mai mare de oameni ai muncii din uzină să devină purtă­tori ai insignei G. M. A. Astfel, in cinstea zilei de 7 Noembrie, pe lângă numeroasele succese pe care le înregistrează în producţie, muncitorii, tehni­cienii şi funcţionarii uzinelor ,,Mathias Rakosy” se vor putea mândri şi cu faptul că 27 din tova­răşii lor de muncă vor fi noi purtători ai insignei G. M .. Printre noii purtători ai insignei sunt şi numeroşi fruntaşi în pro­ducţie. Astfel, tinerii sportivi Va­sile Nicolae, Gh. Greţu şi Cornel Nicoară sunt muncitori de frunte, care în secţiile strumgărie, meca ■ nică fină şi montaj depăşesc zil­­n­ic normele. ST. GORUNESCU corespondent . O rodnică activitate pe linia complexului G. M. A. se duce la colectivul Flamura Roşie Cisnă­die, unde zi de zi numeroşi munci­tori se pregătesc în vederea tre­cerii normelor. Activitatea a fost bine planificată şi roadele acestei munci nu au întârziat să se vadă. In ziua de 20 Septembrie, 31 de aspiranţi s-au prezentat la concurs pentru trecerea normei de vinor. Bine antrenaţi, cei 31 de aspiranţi au reuşit cu toţii să treacă aceas­tă normă. A doua zi, 18 aspi­ranţi şi-au trecut norma de marş, iar 35 norma de tir. C. CREŢU corespondent Foarte mulţi dintre elevii anu­lui I şi II al Şcolii Profesionale nr. 20 Metal-Feroviar vor fi în scurt timp purtători ai insignei F. G. M. A. Pentru a reuşi să ob­ţină rezultate cât mai bune în concursul de trecere a normelor F. G. M. A­, aceşti tineri elevi au venit în ziua de 27 Septem­brie pe Stadionul Tineretului unde au făcut antrenamente. Cu această ocazie o bună parte dintre ei, care s’au pregătit de mai multă vreme, au şi trecut normele la săritura în lungime şi cursa cu obstacole. Intrecându-se cu m­ult avânt, 31 de elevi au trecut norma la cursa cu obstacole şi dintre aceştia 29 cu calificativul excelent. ION BAHMUTEANU corespondent

Next