Sportul Popular, februarie 1953 (Anul 8, nr. 2181-2191)

1953-02-03 / nr. 2181

PROLETARI DIN TOATE TARHE VIlȚÎ-VÂ! ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ ȘI SPORT DE PE LÂNGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI ȘI AL­ CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. ANUL IX. Mr. 2181 Marji 3 Februarie 1955 am hbibmm 8 pagini, 25 bani In numărul de astăzi: • O importantă etapă din activitatea G.M.A. pe anul 1952. (pag. 2-a) • Cu schiurile de la Sinaia la Cheia. (pag. 3-a) • Au început pregătirile In vederea campionatului divizionar de baschet. . (pag. 4-a) • Mâine la Miercurea Ciuc continuă turul turneului final al cam­pionatului republican de hochei. (pag. 4-a) • Programul campionatului republican de fotbal Divizia B seria I-a. (pag. 5-a) • Finalele campionatului de scrimă al R.P.R. încep mâine în sala Di­namo. (pag. 5-a) • Matchul de şah pentru titlul de campion al U.R.S.S. (pag. 7-a) • Turneul internaţional de şah al R.P.R. (pag. 8-a) Un pas înainte pe drumul dezvoltării sportului la sate I­N SATELE şi în comunele de pe întreg cuprinsul patriei noastre se desfăşoară cu mult entuziasm alegerile noilor consilii ale colectivelor sportive. Acest e­­veniment a stârnit un viu interes în rândurile tinerilor ţărani munci­tori care, cu acest prilej, au posi­bilitatea să aleagă în conducerea colectivelor sportive pe cei mai harnici dintre ei, pe cei care s-au dovedit a fi fruntaşi în campaniile agricole şi în toate acţiunile ini­ţiate pentru ridicarea nivelului de viaţă al ţăranilor muncitori. Dealt­fel, odată cu munca de pregătire a alegerilor pentru noile consilii ale colectivelor sportive, tinerii ţărani muncitori, cum sunt cei din comu­nele Cioroiu (Ploeşti), Buchiu (Ti­mişoara), Băileşti (Craiova) etc., se evidenţiază în acţiunea de re­parare a uneltelor în vederea cam­paniei însămânţărilor de primă­vară. Dacă până acum câţiva ani nu­mărul sportivilor din mediul sătesc era foarte redus, astăzi, datorită condiţiilor create de regimul nostru de democraţie populară, ţăranii muncitori obţin zi de zi tot mai însemnate succese în activitatea lor sportivă. O contribuţie de seamă la creşterea activităţii sportive la sate a adus-o organizarea marilor com­petiţii de massă („Cupa Satelor", campionatele săteşti, tradiţionalele crosuri de 1 Mai şi 7 Noembrie etc.) în cadrul cărora s-au afirmat sute de noi elemente tinere şi ta­lentate. In acţiunile pentru orga­nizarea acestor competiţii, cadrele de instructori sportivi pregătite în diferite şcoli sportive (îndrumători G.M.A­, instructori sportivi etc.) au căpătat o experienţă temeinică, şi-au însuşit şi mai bine practica muncii de zi cu zi. Astfel, numai în unităţile socialiste 41.773 tineri au fost angrenaţi intr’o activitate sportivă organizată. Aceste succese au creat condiţiile necesare ale­gerii din massa de sportivi a noi­lor consilii ale colectivelor spor­tive. In unele regiuni ale ţării, acţiu­nea de constituire a noilor consilii se află în plină desfăşurare. Ţă­ranii muncitori din Regiunea Au­tonomă Maghiară şi-au intensifi­cat eforturile pentru ca aceste ale­geri să decurgă într’un cadru cu adevărat sărbătoresc. Deasemeni, comitetul regional C-F.S. s’a preo­cupat din timp de această problemă, pregătind 260 instructori care au fost apoi repartizaţi în comune pen­tru a sprijini buna desfăşurare a alegerilor. Presa locală a dus o susţinută campanie subliniind importanţa constituirii noilor con­silii ale colectivelor sportive. Ca o urmare a acestei munci de mobili­zare, în 46 comune din Regiunea Autonomă Maghiară tinerii ţărani muncitori şi-au ales cu entuziasm noile consilii ale colectivelor spor­tive. Cu aceeaşi însufleţire se des­făşoară această campanie şi în sa­tele şi comunele regiunilor Craiova, Suceava şi Ploeşti. Trebue arătat că odată cu această acţiune mulţi ţărani muncitori care nu mai făcuseră sport şi-au mani­festat în cadrul adunărilor generale dorinţa de a se înscrie în colecti­vul sportiv. Astfel, în regiunile Autonomă Maghiară, Craiova, Su­ceava şi Ploeşti numărul membri­lor colectivelor sportive săteşti a crescut cu 20%. După cum ne relatează însă co­respondenţii noştri, alegerea noilor consilii ale colectivelor sportive nu a constituit pretutindeni o preocu­pare a forurilor interesate şi în primul rând a comitetelor raionale C.F.S. Astfel se explică faptul că in regiunile Galaţi, Cluj şi Oradea o mare parte a sportivilor din me­diul sătesc nu au cunoştinţă încă de acest eveniment în activitatea sportivă a satelor. Pentru reuşita deplină a alege­rilor noilor consilii ale colectivelor sportive săteşti, comitetele raionale C.F.S. au datoria să pună în cen­trul preocupărilor lor sprijinirea acţiunilor întreprinse de colectivele sportive. Acţiunea alegerilor nu trebue să fie ruptă de viaţa colec­tivului sportiv. Dimpotrivă, ea tre­bue să constitue un mijloc de îm­bunătăţire a viitoarei activităţi or­ganizatorice, competiţionale şi a­­menajării de terenuri. In acest scop, propunerile de noi membri pentru consiliile colectivelor nu trebue făcute la întâmplare ci cu chibzuinţă, propunând pentru a­­­ceastă muncă pe cei mai buni. Să nu se uite că acolo unde în con­ducerile colectivelor sportive au fost oameni lipsiţi de spiritul răspunderii în muncă (ex. ma­joritatea membrilor consiliilor co­lectivelor sportive­ din raioanele Roşiorii de Vede, Brăila), activita­tea sportivă nu s-a dezvoltat pe măsura posibilităţilor. Adunările generale pentru alegerea noilor consilii ale colectivelor sportive săteşti trebue să se desfăşoare în spiritul vigilenţei revoluţionare de­ clasă, nepermiţând strecurarea e­­lementelor duşmănoase în condu­cerea colectivelor. Sportivii de la G.A.C. Iernuţi (Cluj) au dat do­vadă de un înalt spirit de clasă, demascând şi izgonind din mijlo­cul lor pe chiaburul C. Orza care reuşise să se strecoare în consi­liul colectivului. De aceea, noii membri care vor forma conducerile colectivelor trebue să fie aleşi din rândurile elementelor cinstite, de­votate, dintre acei care au arătat dragoste deosebită pentru progre­sul colectivului lor. Este necesar ca în cadrul adunărilor să se facă o dare de seamă în care să se anali­zeze în spirit critic şi autocritic activitatea depusă, luându-se în a­­celaş timp măsurile necesare pentru îmbunătăţirea muncii. Membrii co­lectivelor sportive nu trebue să se mulţumească să critice pe cei care au greşit. Ei au datoria să-şi ia angajamente concrete prin care să-şi manifeste dorinţa de a ajuta în muncă noul consiliu al colecti­vului sportiv pentru realizarea pla­nului. Atât în munca de pregătire a a­­legerilor pentru­ noile consilii ale colectivelor sportive, cât şi pentru o mai bună desfăşurare a acestei acţiuni, trebue să se ceară ajuto­rul organizaţiilor U.T.M. Numai muncind cu elan şi perse­verenţă în acţiunea de alegere a noilor consilii ale colectivelor spor­tive, vom reuşi să facem încă un pas pe drumul dezvoltării mişcării sportive de la sate! Noi recorduri mondiale ale patinatoarelor sovietice ALMA ATA 2 (Agerpres). —­­ TASS transmite: Pe patinoarul de înaltă altitu­dine de lângă Alma Ata s-au disputat la 30 Ianuarie campiona­tele de patinaj viteză ale R.S.S. Cazabie. Cei mai buni patinatori şi cele mai bune patinatoare şi-au arătat măestria lor în cadrul acestei competiţii. Concurând împreună cu Seliho­­va, tânăra patinatoare Scegoleva din Moscova a realizat o excep­ţională performanţă în proba de 1.500 m. Ea a terminat învingă­toare, realizând timpul de 2’25, 5/10. Această performanţă corec­tează cu 4 secunde vechiul re­cord mondial care aparţinea din anul 1951 patinatoarei sovietice Maria Isacova. Un nou record mondial a sta­bilit şi Selih­ova în proba de 1. 000 m., realizând timpul de 1’36­’ 4/10. Vechiul record mon­dial era de 1’38” 4/10 şi era de­ţinut de sportiva Condacova (U.R.S.S.). In formă bună s’au prezentat și patinatorii In proba de 10.000 m. Goncearenco din Moscova a realizat 16T5' 5/10, timp care constitue un nou record al U.R.S.S. Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R., ales de cel de al 111-lea Congres al Sindicatelor din R.P.R. In şedinţa de Vineri după amiază cel de al lll-lea Congres al Sindicatelor din R.P.R. a ales ■următorii membri ai Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. Moraru Stelian Chişinevschi Liuba Mujic Mihai Abălaşei Eugenia Acatrinei V­asile Andrei Ioan Ardelean Ana Ardeleanu Constantin Argeşeanu Iile Arion Dumitru Banu Ileana Barabaş Alexandru Bârligea Elena Belici Duşan Benetato Gri­gore Berlogea Octavian Bivolu Nicolae Bodea Eleonora Bogoly Francisc Borilă Ecaterina Brezan Alexandru Butaru Constantin Chirtic Marcel Chiţu Florea Clătinici I­on Codoban Gri­gore Constantinescu Andrei Comănescu Gheorghe Cotoară Ion Covaci Francisc Covaci Martin Crăciun Nicolae Membrii Consiliului Central Cristea Ştefan Crişan Viorica David Vasile Dobre Constantin Dobre Ion Drăghicescu Paul Eremia Ioana Farkas Alexe Filip Maria Fleşeriu Cornelia Georgescu Vasile Gherman Mircea Grecu Andrei Haidu Iuliu Hodişan Gheorghe Ip Fichiret Istrate Nicolae Ivanov Constantin Kalath Francisc Kovács luliana Lado Iuliana Ledvina Magdalena Leitghele Iosif Lungu Ştefan Mărăşescu Ion Mesaroş Ştefan Mesteacănu Constantin Mihai F. Marin Miziligeanu Elena Moisin Dragomir Moraru Maria Munteanu Mircea Supleanţi ai Consiliului Central Adalbert Marcel Băcanu Gheorghe Gostache Alexandrina Dobai Emilia Gavrilă Olga Ioniţă C. Atena Istrate Vasile Manea Petre Neagu Lucia Pantea Gheorghe Comisia de Revizie a Sindicatelor din R. P. R. aleasă de cel de al 111-lea Congres al Sindicatelor din R.P.R. Membrii Comisiei de Revizie Membrii supleanţi ai Comisiei de Revizie Balla Ladislau Dincă Constanţa Idiţoiu Gheorghe Moisescu Viorica Postu Dumitru Ungureanu Elena Virag Augustin Prodan Gheorrghe Ţirea Gheorghe Toader Persida Udrea Elena Voineagu Nicolae­­Lăzăroiu Eugenia Mărăşescu Constantin Mutulescu Iulian Nichita Elena Palocsay Rudolf Petrescu Maria Platon Ştefan Popa Nicolae Popescu Nicolae Preda Marin Preoteasa Ion Priadcenco Alexandru Pu­rdel Maria Robu Maria Radu Petre Rădulescu Maria Răşinaru Lucreţia Reşu Ion Romaş Gheorghe Şandru Loghin , ca­vodul Ion Stan Julieta Szabó Iosif Szabó Iosif Teodorescu Elena Tipan Maria Totka Ludovic Vasile Paula Vârvăreanu Marin Vernescu Alexandru Vizitiu Eugen Voicu Dumitru Zastukea Géza Ștefan Constantin Plenara de constituire a Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. R. Prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. Sâmbătă 31 Ianuarie 1953 a avut loc la sediul Consiliului Central al Sindicatelor, plenara de constituire a Consiliului Central al Sindicatelor din Ca președinte al Prezidiului Consiliului Central al Sindicatelor a fost ales în unanimitate tov. Stelian Moraru. Plenara a ales în unanimitate în Secretariatul Prezidiului Consiliului Central al Sindicatelor pe tovarăşii: 1. Liuba Chişinevschi I 4 Mircea Gherman 2. Mihai Mujic [ 5. Constantin Butaru 3. Ecaterina Borilă­­ 6. Ion Dobre 1. Stelian Moraru 2. Liuba Chișinevschi 3- Mihai Mujic 4- Ecaterina Borilă 5. Mircea Gherman 6. Constantin Butaru 7. Ion Dobre 8. Martin Covaci R.P.R., ales de cel de al IlI-lea Congres al Slndl-< cotelor. Plenara a ales în unanimitate următorul Prezidiu­ al Consiliului Central al Sindicatelor: In încheierea şedinţei, tovarăşul Stelian Moraru,­­preşedintele Prezidiului Consiliului Central al Sin­dicatelor, a subliniat sarcinile importante şi de mare răspundere care revin membrilor Consiliului Central al Sindicatelor In aplicarea hotărlrilor celui de al IlI-lea Congres al Sindicatelor, pentru înde­plinirea cincinalului in patru ani, pentru constru­irea socialismului In patria noastră, pentru apărarea­ păcii­ (Agerpres)­­ 9. Loghin Șandru 10. Maria Moraru 11. Francisc Covaci 12. Ludovic Totka 13. Vasile Acatrinei 14. Iosif Szabó 15. Mihai F. Marin 16. Andrei Constantinescu 17. Vasile David 18. Eleonora Bodea 19- Nicolae Popescu 20. Ion Clătinici 21. Constantin Dobre 22. Niculae Istrate 23. Iulian Mutulescu

Next