Sportul Popular, februarie 1953 (Anul 8, nr. 2181-2191)

1953-02-03 / nr. 2181

După campionatul de schi al asociaţiei Ştiinţa , Campionatul de schi al asociaţiei­­Ştiinţa a continuat Vineri cu dis­putarea probelor de coborîre şi fond. Şi de data aceasta, concu­renţii de la colectivul Ştiinţa I.C.F. şi-au manifestat o superiori­tate categorică, ocupând primele două locuri în toate probele rezer­vate seniorilor şi fetelor. La coborîre, Ion Berindei a cu­cerit al treilea titlu de campion al asociaţiei cu timpul de 1 min. 23 sec. 1/10 pe traseul din vârful Kanterului până la Leman. Foarte bine au mers şi Ion Cosma (I­ C.F.) şi N. Mândru (Oraşul Stalin), care au ocupat în ordine locurile doi şi trei, dar la o diferenţă de peste două secunde faţă de pri­mul clasat. De asemenea, trebue re­marcată buna performanţă a lui Ştefan P­apaliceff (Iaşi), care a ocupat locul patru, precum şi sla­ba comportare a concurenţilor Wer­ner Schobel, Gh. Petrescu (Bucu­reşti) şi D. Ducaru (Oraşul Sta­lin) . La juniori, Dan Claponi (Ora­şul Stalin) a câştigat şi el cel de al treilea titlu de campion al aso­ciaţiei în faţa lui Liviu Vlase şi Ştefan Călinescu. Şi pentru Ale­xandra Miculi (I.C.F.) proba de coborîre a fost un prilej pentru a cuceri cel de al treilea titlu de campioană a asociaţiei. Ea a fost urmată în clasament de Iuta Hof­­fer (I­ C-F.), Ştefania Sârbu şi, în mod surprinzător, de Gabriela Lungu (Bucureşti). Proba de fond, care s-a disputat pe distanţa de 15 km, a prilejuit o luptă destul de strânsă pentru ocuparea locurilor fruntaşe. Pentru primele două locuri au luptat Wal­ter Weindel şi Constantin Tiron, ambii de la I.C.F., care s-au dis­tanţat de la primii kilometri de ceilalţi concurenţi, clasându-se chiar în această ordine. Remar­căm buna comportare a lui Şte­fan Tanko (Oraşul Stalin), Be­rekmeri (Bucureşti) şi Emil György (Tg. Mureş). Sub posibi­lităţile lor au mers Ferdinand Witman şi Grigore Voeviţca (Bucureşti). Alexandra Scerbacel (I.C.F.) şi respectiv Dumitru Muşat (Oraşul Stalin) au câşti­gat probele de fond pentru fete şi juniori pe distanţa de 5 km. Aşa cum am arătat mai sus, bu­na pregătire a studenţilor de la I.C.F., care urmează cursul de spe­cializare pentru schi la Poiana Stalin, le-a permis să ocupe pri­mele locuri în toate probele rezer­vate seniorilor şi fetelor. Probele alpine desfăşurându-se în condi­ţii atmosferice neprielnice (ceaţă şi vânt puternic) au fost câştigate de sportivii de la I.C.F., în general, la diferenţe destul de mari de timp. In toate probele alpine câştigă­torii au fost aceeaşi : Ion Berin­dei, Alexandra Miculi şi Dan Cla­poni, ceea ce arată lipsa unei spe­cializări pe probe a concurenţi­lor. In ceeace priveşte organizarea au existat unele Lipsuri. Ace­stea s’au născut din­­ cauza nu­mărului insuficient de arbitri. A­­ceeaşi oameni în general au asi­gurat desfăşurarea probelor alpi­ne ca şi a celor de fond, deşi ele s’au desfăşurat în locuri diferite şi deci au necesitat decalaje de timp între orele de start, tocmai pentru a se da timp celor însărci­naţi cu cronometrarea, cu contro­lul pe parcurs etc. să ajungă la posturi. Din acest motiv, ple­cările în probele de fond care se desfăşurau în Poiana Sta­lin se dădeau cu întârziere, abia când arbitrii soseau de pe traseul de slalom uriaş sau coborîre. Alt­fel, ultimii participanţi la probele de fond terminau cursa abia când cădea întunericul. După termina­rea probelor de fond, arbitrii ur­cau din nou, fie cu telefericul, fie pe jos până la cabana Cristianul Mare, unde se făcea calculul tim­pilor și clasamentul până seara târziu. In afară de elementele valoroase dinainte cunoscute, ca Nicolae Mândru, Alexandra Miculi, Cos­ma Ion, Pascu Savin, aceste con­cursuri au permis unor noi talen­te să se releve. Dintre elementele de viitor care s-au arătat bine pregătite şi capabile de rezultate de valoare sunt: Ion Berindei, Dan Claponi, Ştefan Papaliceff, Gabriela Lungu, Liviu Roman. Dealtfel, asociaţia Ştiinţa arată că se preocupă de ridicarea acestor elemente deoarece un număr de peste 40 de concurenţi şi concu­rente au fost opriţi în tabăra de antrenament a asociaţiei, care s-a organizat la cabana Capra Neagră în Poiana Stalin imediat după ter­minarea concursurilor. C. DEMETRESCU Ultimele antrenamente ale schiorilor fondişti înaintea concursurilor­ ­ Pentru a realiza performanţe de valoare, schiorii fondişti se pregă­tesc vreme îndelungată. Planifica­rea justă a antrenamentelor în tot cursul anului, în raport cu ce­rinţele probelor la care participă, ţinând seama şi de particularităţi­le individuale ale fondiştilor, asi­gură, în baza unui regim de viaţă corespunzător, obţinerea perfor­manţelor înalte. In perioada pre­gătitoare, ca şi în cea fundamen­tală, organismul schiorului fondist este supus la eforturi considera­bile­în preajmă celor mai importante concursuri, schiorul trebue să a­­tingă un grad de antrenament su­perior, aşa numită „formă sporti­vă”, câştigată printr’o muncă in­tensă, susţinută dealungul a ne­numărate antrenamente şi verifica­tă în antrenamentele de contr­ol.­­Această formă sportivă va fi men­ţinută şi ridicată la cel mai înalt grad cu ajutorul antrenamentelor care preced concursul important la care participă schiorul fondist I(Campionatul republican, interaso­­ciaţii etc). „ Sunt destul de frecvente cazuri­le când schiori bine pregătiţi nu au realizat performanţele pe care erau îndreptăţiţi să le obţină, toc­mai datorită unor lipsuri în plani­ficarea "ultimelor antrenamente, în alegerea conţinutului just al aces­tora şi a unui regim de viaţă ra­ţional- Sunt alte cazuri când a­­ceste ultime zile până la concurs, întrebuinţate în mod judicios, de­termină pe câştigător. Aceasta în situaţia când schiori de valoare e­­gală şi cu o pregătire asemănă­toare, au acordat o importanţă di­ferită acestor ultime antrenamente. Din indicaţiile primite de la an­trenorii sovietici care ne-au vizitat ţara şi din experienţa acumulată de noi ca antrenori, am ajuns la concluzia că ultimelor antrenamen­te trebue să li se acorde o insem­­­­nătate deosebită.­­ In anul 1952, echipa de ştafetă a asociaţiei Dinamo, campioană a RPR­, formată din elemente va­loroase, printre care amintim pe maestrul sportului C. Enache şi­ne Gh. Olteanu, campioni ai R.P.R­ la probele de 18 şi respectiv 30 ide km., a executat un program special de antrenament înaintea fiecărui concurs mai important , care a participat. In cele ce urmează arătăm care este acest program pentru a sta la dispoziţia, celor care doresc să-l­­aplice. Trebue să atragem însă atenţia că el este un program fo­lositor doar pentru cei care au­­urmat un antrenament susţinut, dealungul perioadei pregătitoare şi în cea fundamentală şi mai ales pentru cei care şi-au planificat an­trenamentele pe un ciclu de 4 zile, aşa cum este cel al fondiştilor de la Dinamo spre exemplu. In aceas­tă privinţă trebue să se ţină sea­ma de preţioasele indicaţii ale an­trenorilor sovietici. Iată dealtfel de scrie V­ L. Toliat-Kelps, de la cate­dra de schi a Institutului Central de Stat pentru Cultură*Fizică Stalin din Moscova: „La antrenamentul dinaintea concursurilor importante (campionatul U.R.S.S., campiona­tul sindical etc.) este necesar sa se mărească sau să se micșoreze e­­fortul in funcfie de gradul de an­trenament. In cazul in care schio­rul se găsește într’o bună formă sportivă, se recomandă ca timp de o săptămână — o săptămână şi ju­mătate înainte de marele con­curs să reducă efortul fără a micşora numărul zilelor de antre­nament şi să folosească metoda antrenamentelor alternative■ E bine ca ultimul antrenament de mare kilometraj (40—50 km) să aibă loc cu 5-6 zile înaintea concursu­rilor. Dacă schiorul nu este încă com­plet pregătit în vederea concursu­lui important, atunci la antrena­mentul care precede concursul e bine să aplice metoda repetată care se reduce la parcurgerea unei porţiuni a distanţei, aproximativ a unei porţiuni între 1-3 km­ de câteva ori, cu intensitate „mare” şi „maximă" (Fizcultura­­ Spo­t­­nr. 11, 1951). Ic Schiorii participanţi la proba de 18 km. vor executa cu 6 zile îna­inte de concurs o plimbare pe schiuri în tempo liniştit şi mediu, timp de două ore. E bine ca aceas­tă plimbare să fie făcută chiar pe pârtia de concurs, cu acest prilej ana­lizându-se şi porţiunile dificile ■le pârtiei şi stabilindu-se proce­deele tehnice şi tactice care ur­mează să fie aplicate în cursă, în aşa numitele porţiuni „cheie”. In ziua următoare, adică înain­te cu 5 zile de concurs, se va exe­cuta un antrenament In tempo va­riat, pe o distanţă de 20—24 km., deci mai lungă decât distanţa care urmează să fie parcursă în con­curs­ Spre deosebire de alte antre­namente executate în tempo variat In care se fixa ritmul mediu și puternic (ritmul cu care se aleargă în cursă) pe dis­tanţe stabilite în prealabil, la acest antrenament variat schiorii vor merge în tempo mediu pe por­ţiunile de teren plat, accelerând în mod progresiv ritmul alergării pe porţiunile de urcuş. Aceste accele­rări vor fi lăsate la libera apre­ciere a concurenţilor. Cu patru zile Înainte de concurs este indicat să se facă un antrena­ment cu intensitate scăzută. O plimbare pe schiuri, timp de aproximativ 1 oră, pe un traseu care duce eventual prin locurile unde se antrenează slalomiștii sau săritorii, este suficientă. Ultimul antrenament, executat cu trei zile înainte de concurs, va consta­­dintr’o alergare în tempo de cursă, cu accelerări la maxi­mum fel câteva porţiuni de şes şi urcuş, pe o distanţă de 15 km. Următoarele două zile care­ 11 mai despart pe concurent de ziua startului sunt folosite pentru o odihnă activă. In acest timp, schio­rul nu va mai întrebuinţa schiuri­­le. El va executa un program de gimnastică de aproximativ 30 de minute zilnic, plimbări fără schi­uri timp de o oră,­­ o oră şi ju­mătate. Timpul liber rămas poate fi întrebuinţat pentru vizionări de spectacole, filme, şezători etc­, cu scopul de a elibera pe schior de preocupările cursei. Schiorii care participă la cursele de 30 km­ au un program care diferă de cel al concurenţilor pro­bei de 18 km. Cu cinci zile înainte de concurs, schiorii probei de 30 km. vor executa un antrenament în tempo de cursă pe distanţa de 20 km., cu aceleaşi accelerări în anu­mite porţiuni­ Acestui antrenament îi urmează în ziua a patra un program de odihnă activă, în care schiurile sunt lăsate deoparte, în locul mersului pe schi introducându-se gimnastica şi o plimbare de circa 1 oră şi 30 de minute. Ultimul antrenament se face cu trei zile înaintea concursului şi constă dintr-o plimbare pe schiuri în tempo liniştit şi mediu, pe dis­tanţa de 30 km­, care va fi par­cursă pe pârtia de concurs. Şi concurenţii la această probă îşi vor consacra ultimele două zile odihnei active, verificării materia­lelor şi echipamentului de concurs şi unor experimentări a cerurilor. Participanţii la proba de 50 km. pot urma acelaş program ca cei de la 30 de km., cu singura deose­bire că, înainte de concurs cu 5 zile, vor parcurge distanţa de 30 km. în tempo de cursă, iar cu 3 zile înaintea desfăşurării probei, vor parcurge 25—30 de km, în tempo liniştit şi mediu. Trebue să arătăm că este greşit procedeul practicat de unii antre­nori care îi obligă pe concurenţi în preajma concursurilor să-şi schimbe ritmul obişnuit de viaţă, silindu-i să doarmă şi să mănân­ce mai mult ca de obicei. Nu este indicat ca sportivii să se culce îna­inte de ora obişnuită în serile dinaintea concursurilor. Ca o complectare la cele de mai sus, adăugăm că la determi­narea odihnei active vârsta are o mare însemnătate. Pentru juniori şi pentru schiorii mai vârstnici este necesară o odihnă mai lungă decât pentru concurenţii de vârstă mijlocie. Deasemeni, este impor­tant ca numărul antrenamentelor care preced concursul să nu-l în­treacă în niciun caz pe cel al an­trenamentelor obişnuite în decurs de o săptămână. O altă recomandare foarte utilă pe care o face V- L. Toliat-Kelps este aceea a masajului sportiv cu care­ schiorul trebue să se deprin­dă atât îni perioada antrenamen­tului, cât și după fiecare concurs, dar de cel mult două ori pe săp­tămână. IOAN KUNST ŞTEFAN STAICU­LESCU antrenori de schi Campionatul divizionar de an­ul trecut a fost un bun prilej de afirmare a elementelor noi. In fotografie, tânărul Szilasi (Casa Ar­matei Iaşi) reuşeşte să treacă de Sădeanu (Metalul 23 August). Foto: A. BEREŞ —------------------— ★ h­ -— —— Au început pregătirile in vederea campionatului divizionar de baschet Echipa Spartac BRPR, câştigă­toarea turneului de calificare pen­tru campionatul divizionar, se pre­găteşte cu toată atenţia în vede­rea începerii Diviziei, fiind hotă­­rîtă să reprezinte cu toată cinstea colectivul şi asociaţia în cea mai importantă întrecere de baschet a anului. Antrenamentele au început în sala CCA încă de la 8 ianuarie şi au loc de două ori pe săptămână. Lotul actual al echipei este com­pus din zece jucători: Trandafir, Stere, Ortinschi, Popovici, Nantea, Babaliescu, Ciona, Cuşa, Roşu, Tulbure. In primele şedinţe de antrena­ment, antrenorul Al. Popescu s’a îngrijit — Preşte — de pregă­tirea fizică a jucătorilor, a­­ceştia reîncepându-şi munca de instruire după o perioadă d° inac­tivitate destul de lungă. Paralel cu aceasta s’a lucrat, prin exer­ciţii de gimnastică specială, la mă­rirea forţei braţelor şi picioarelor. Treptat, obiectivul pregătire fizică a cedat locul obiectivului pregătire tehnică şi, din cele 120 minute, cât durează o şedinţă de antre­nament, cea mai mare parte a în­ceput să fie folosită pentru per­fecţionarea tehnicii individuale. S-au repetat toate elementele tehnicii, insistându-se asupra exe­cutării economice a fiecărui proce­deu. Atenţie specială a fost acor­dată aruncării la coş cu o singură mână, deoarece majoritatea jucăto­rilor nu aplică bine acest proce­deu Antrenorul a pus mare preţ pe marea cu fiecare jucător, pe indi­vidualizarea antrenamentului. Cu pivoţii echipei­­Radu Po­ Dovici, Stere­ Tulburel s’a exersat ieşirea la minge, învăţarea circu­laţiei în „optul” oprit sub coş, aruncarea la coş cu o mână de sus, din lateral-Jucătorii „pătrunzători” (cei care furnizează mingi „pivoţilor” sau efectuează pătrunderi) au în­văţat şi perfecţionat: efectuarea pătrunderilor, aruncarea la coş din „paravan”, plecarea din blocaj etc. După ce s’a constatat o minimă însuşire a principalelor elemente tehnice, s’a trecut la pregătirea, învăţarea şi aplicarea unei serii de procedee tactice, fără a se neglija însă repetarea elementelor tehnice. In privinţa tacticii, primele an­trenamente au cuprins învăţarea şi perfecţionarea efectuării para­vanelor şi blocajelor care trebue să devină baza sistemului de atac al echipei. In lecţiile următoare au fost discutate şi aplicate indica­ţiile privind jocul cu 1 sau 2 pi­voţi şi efectuarea contraatacului. O atenţie specială a fost acordată perfecţionării apărării „om la om”, deoarece până acum echipa Spar­tac BRPR a folosit rar şi destul de defectuos acest sistem de apă­rare­ De un mare folos în munca de Instruire s-au dovedit întrecerile din „Cupa 16 Februarie” la care echipa Spartac BRPR a participat calificându-se în finala competiţiei, care se va desfăşura în curând. In matchurile susţinute au fost aplicate multe din elementele învă­ţate la antrenamente, putându-se astfel verifica gradul lor de asi­milare şi de aplicare în condiţiile întrecerilor officiate.­­ * Cu totul altfel se prezintă situa­ţia pregătirilor la Metalul, echipa campioană pe anul 1952. Aci nu se poate vorbi de o începere orga­nizată a pregătirii pentru campio­nat, deoarece conducerea colecti­vului Metalul „23 August” şi a secţiei de baschet a acestui colec­tiv nu s’au îngrijit de obţinerea unei săli, unde să se desfăşoare antrenamentele. Aşa că şedinţele de pregătire s’au desfășurat pe... anticate, când într’o sală, când în alta, fără să se poată realiza o continuitate în pregătire „Antrenamentul” echipei Meta­lul „23 August” se reduce astăzi la participarea la matchurile din „Cupa 16 Februarie”- Ori acest lucru nu este nici pe departe în­destulător. Este necesar să se ia toate măsurile ca măcar în puţi­nul timp care a mai rămas până la începerea campionatului echi­pa Metalul „23 August” să poată efectua o serie de şedinţe de pre­gătire bine planificate. Şi pentru a se realiza acest lucru tovarăşii din conducerea colectivului, spri­jiniţi şi îndrumaţi de consiliul re­gional al asociaţiei Metalul, au datoria să treacă la acţiune. I­EF. IONESCU Mâine la Miercurea ciuc Continuă turul turneului final al campionatului remilican dp. hnnhfi­ Turul turneului final al campio­natului republican de hochei pe anul 1953, început săptămâna tre­cută in Capitală, continuă săptă­mâna aceasta la Miercurea Ciuc. Mâine dimineaţă se joacă parti­da dintre Ştiinţa Cluj şi Metalul Oraşul Stalin, iar seara jocurile Spartac Tg. Mureş-Avântul Mier­curea Ciuc şi CCA—Dinamo din etapa a II-a. Reamintim rezultatele din ca­drul etapei I, disputată în Capitală: Avântul Miercurea Ciuc—Dinamo Bucureşti 15-1, CCA—Ştiinţa Cluj 4-1 şi Spartac Tg. Mureş—Metalul Oraşul Stalin 8-2.

Next