Sportul Popular, aprilie 1953 (Anul 8, nr. 2209-2224)

1953-04-02 / nr. 2209

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN!ŢF-VA ! ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ ŞI SPORT DE PE LÂNGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI ŞI AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. ANUL IX, Nr. 2209 Joi, 2 Aprilie 1953★ Continua ridicare a nivelului de trai al oamenilor sovietici Z­IARELE din patria noastră au publicat Hotărîrea Const. Mui de Miniştri ai U.R.S.S. şi a Comitetului Central al Partidu­lui Circumiist al Uniunii Sovietice cu privire la noua reducere a pre­ţurilor în comerţul de stat cu amă­nuntul, la mărfurile alimentare şi industriale­ Această nouă reducere de preţuri, cea de a şasea după război, consti­­tue o vie expresie a grijii perma­nente a Partidului Comunist şi a Guvernului Sovietic, faţă de ridica­rea nivelului de trai al poporului sovietic şi este în ace­laş timp una din cele mai strălucite manifestări ale acţiunii legii economice funda­mentale a socialismului, care cere asigurarea satisfacerii maximale a nevoilor culturale şi materiale me­reu crescânde ale întregii societăţi. Creşterea şi perfecţionarea neîn­treruptă a producţiei socialiste pe baza tehnicii cele mai înalte — a­­ceasta este baza pe care Guvertul Sovietic a putut reduce mereu pre­ţurile la mărfurile alimentare şi industriale. Reducerea preţurilor este princi­palul mijloc de ridicare a salariu­lui real al muncitorilor şi funcţio­narilor sovietici, de ridicare a ve­niturilor ţăranilor. Este suficient să­­ arătăm că cele cinci reduceri de preţuri la mărfurile de larg con­sum, înfăptuite în anii de după război, au dus la ieftinirea unor articole de consum de mare impor­tanţă, în medie de două ori. Noua reducere a preţurilor care a intrat în vigoare de la 1 Aprilie 1953, va avea ca rezultat pentru populaţie un nou câştig material considerabil. Au fost reduse preţuirile cu 10°/o la pâine, făină şi macaroane, cu 15% la carne şi produse de carne, cu 5—50°/o la confecţii, tricotaje şi pălării, cu 15—20% la medicamente şi articole sanitare şi de higienă. De asemenea, au fost făcute impor­tante scăderi de preţuri la încălţă­minte, articole de uz casnic, le­gume şi fructe, ţesături etc. Printre numeroasele produse al căror preţ a fost scăzut prin noua reducere de preţuri se află şi ma­teriale sportive de mare necesitate. Astfel, preţul bicicletelor şi al pie­selor de schimb pentru biciclete a fost redus cu 10%, la fel cel al anvelopelor şi camerelor pentru autoturisme şi motociclete. Preţul mingilor de sport scade cu 20°/», al scriurilor cu 15%, iar al patinelor cu 10°/o. Aceste importante reduceri la materialele sportive asigură o şi mai mare dezvoltare a activităţii sportive în U.R.S.S., condiţii şi mai bune de practicare a sportului. Odată cu reducerea în mod sis­tematic a preţurilor mărfurilor, Statul Sovietic lărgeşte mereu pro­ducţia diferitelor articole de larg consum. Până la sfârşitul celui de al 5-lea cincinal este prevăzut să se producă ţesături de bumbac cu 61°/« mai mult in comparaţie cu 1950, ţesături de lână — cu 54% mai mult, încălţăminte — cu 55°/«, unt — cu 72%, carne — cu 92Wp. Va creşte considerabil producţia celorlalte mărfuri industriale şi a­­grocolle­­In primi­i doi ani ai nou­lui cincinal, creşterea anuală medie a producţiei mărfurilor de consum în U.R.S.S. a fost de peste 13°/« (faţă de 11% prevăzută în Directi­vele cu privire la cel de al 5-lea cincinal). Noua reducere de preţuri din U.R.S.S., menită să ducă la creş­terea nivelului de trai al oamenilor muncii din marea Ţară a Socialis­mului arată odată mai mult supe­rioritatea sistemului economic socia­list. In vreme ce în ţările capita­liste din cauza cheltuelilor nebu­neşti necesitate de cursa turbată a înarmărilor, puterea de cumpă­rare a salariilor muncitorilor este în continuă scădere, ca urmare a urcării preţurilor la mărfurile de larg consum, în primul stat socia­list din lume se reduc din an în an preţurile şi se ridică salariul real al muncitorilor. In geniala sa lucrare „Proble­mele economice ale socialismului în U.R.S.S.“, I. V­ Stalin arată că pentru a pregătii trecerea la comu­nism este necesară, ca o cerinţă im­portantă şi ridicarea salariului real al muncitorilor şi funcţionarilor cel puţin de două ori, dacă nu mai mult, atât prin sporirea salariului în banci, cât mai ales prin continua reducere sistematică a preţurilor obiectelor de larg consum. Noua reducere de preţuri constitue o aplicare practică a genialelor în­văţături ale marelui Stalin şi ea va duce la ridicarea nivelului material de trai al oamenilor sovietici, vrednici constructori ai comunis­mului. Sportivii luptă pentru realizarea Cincinalului in 4 ani La întreprinderea „Electromagne­tica” sportul a devenit­ un bun prieten al muncitorilor şi tot­odată un ajutor preţios în reîmprospăta­­rea forţelor în vederea obţinerii de noi realizări care să facă posibilă îndeplinirea Cincinalului în 4 ani. Tineri şi vârstnici participă cu însufleţire la întrecerile de fotbal, handbal, atletism, străduindu-se să obţină rezultate tot atât de fru­­m­oase ca şi cele din producţie. Astfel, utemistul stahanovist Ni­­colae Constantinescu a reuşit ca şi pe terenurile de sport să aibă o comportare tot atât de frumoasă ca şi o producţie, unde depăşeşte cu regularitate norma cu peste 120 la sută. Succese frumoase au mai reu­şit să obţină, atât în producţie cât şi pe terenurile de sport, fotbaliştii FI. Somoinescu şi Virgil Dănilă, care depăşesc norma cu 100 şi respectiv 54 la sută. Fruntaşi în muncă şi sport sunt şi canoteurii Zaharia Cornel şi Stela Stanciu, jucătorul de handbal Ion Cristea şi mulţi alţii. VICTOR CROVEŢCHI şi ROMEO IONESCU corespondenţi $ 8 pagini 25 bani Azi se deschide Sesiunea Comitetului Internaţional, de pregătire a celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor Astăzi, Joi 2 Aprilie a.c. se deschide la Bucureşti Sesiunea Comitetului­ Internaţional de pregătire a celui de al IV-lea Festival Mondial al Tine­retului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie.. . La Sesiune participă conducători ai F.M.T.D., ai U.I.S., fruntaşi ai a­­ organizaţiilor de tineret şi personalităţi culturale, artistice şi spor­­­­tive din numeroase ţări. (Agerpres). „PENTRU TOATE ACESTEA, MULŢUMESC PARTIDULUI ŞI GUVERNULUI”... Am primit cu multă bucurie, ca dealtfel toţi ceferiştii, Hotărîrea partidului şi guvernului cu privire la dezvoltarea Căilor Ferate şi la ridicarea nivelului nostru de trai. Am citit cu atenţie Hotărîrea şi mi-am dat seama, odată în plus, de grija părintească pe care ne-o poartă partidul și guvernul nostru, grijă căreia suntem datori să-i răspundem printr-o muncă neobo­sită, plină de entuziasm, ale că­rei roade se vor oglindi în prospe­ritatea Republicii noastre, în traiul mereu mai bun al fiecăruia din­tre noi. Pentru muncitorii de la C.F.R. este o mândrie şi o cinste faptul că partidul şi guvernul le dă ca sarcină să ridice Căile Ferate la nivelul dezvoltării economice na­ţionale a patriei noastre. Vom şti să luptăm cu avânt pentru ducerea la bun sfârşit a noilor sarcini pri­mite. In aceste momente de bucurie, gândul mă poartă însă şi în tre­cut, spre acele vremuri grele când muncitorii erau exploataţi din greu, când munca le era furată fără ruşine. Amintindu-mi de tre­cutul întunecat, îmi dau mai bine seama de drumul parcurs în anii democraţiei populare, întrevăd şi mai clar zorii viitorului nostru fericit. Sunt conştient că prin munca fiecăruia dintre noi, acest viitor poate fi înfăptuit mai cu­rând. Din această cauză, privesc cu bucurie orice nouă acţiune ce se întreprinde pe tărâmul muncii în general şi în domeniul activită­ţii mele în special, fiind dornic să contribui cât mai mult la în­florirea Republicii noastre dragi. Citind Hotărîrea privitoare la dezvoltarea Căilor Ferate şi la ri­dicarea nivelului de trai al mun­citorimii ceferiste am întrevăzut şi creşterea posibilităţilor de prac­ticare a sporturilor de către cei ce muncesc în rândurile ceferiştilor. Aceasta mă interesează în mare măsură, mai ales din ziua în care, fiind cu alţi tovarăşi de muncă oaspetele echipei feminine de te­nis de masă a R.P.R., campioană mondială pe anul în curs, am fost întrebat de maestra emerită a sportului Angelica Rozeanu nu numai despre munca din produc­ţie, dar şi despre activitatea mea sportivă. Cu prilejul acestei întâl­niri m-am hotărît să-mi îndrept paşii mai des spre terenurile de sport, pentru a mă pregăti şi în acest fel pentru o muncă mai productivă. De aceea, acum, la a­­pariţia Hotărîrii partidului şi gu­vernului cu privire la dezvoltarea Căilor Ferate şi la ridicarea nive­lului de trai al muncitorimii ce­feriste, mulţumesc din suflet parti­dului şi guvernului nostru pentru noile condiţii de trai pe care ni le creiază nouă muncitorilor Căi­lor Ferate, luându-mi angajamen­tul de a munci cu râvnă pentru victoria socialismului în ţara noas­tră. GHEORGHE MARIN stahanovist, din secţia vagoane a complexului C.F.R. „Griviţa Roşie“ Tineretul nostru munceşte, face sport, se bucură de viaţă­ Tineretul patriei noastre întâm­pină cu entuziasm cel de al III- lea Congres al Tineretului şi cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie care se va des­făşura în luna August a acestui an, în capitala patriei noastre. In uzine, în fabrici, în şcoli şi facultăţi, pe ogoare şi pe marile şantiere ale construcţiei socia­lismului, tineretul se bucură astăzi de cele mai bune condiţii de mun­că, de viaţă, de învăţătură. El este recunoscător partidului clasei mun­citoare, guvernului Republicii noastre Populare, tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, îndrumătorul muncii şi activităţii de zi cu zi a tineretului. Şi această recunoştinţă o ex­primă zi de zi tinerii patriei noa­stre doborînd normele, urcând să­geţile graficelor, învăţând mai bine, întrecând recorduri după re­corduri pe terenul de sport. In zilele Festivalului delegaţii acestor tineri îşi vor uni glasul cu cel al delegaţilor milioanelor de tineri din lumea întreagă, fă­când din marea sărbătoare o nouă dovadă a dragostei de pace a tineretului nostru, luptător activ pentru tezaurul de preţ al omeni­rii, al tinereţii: PACEA. ★ In curtea fabricii „Industria Bumbacului B.“ s’au strâns mun­citorii schimbului doi, care aştep­tau sosirea celor plecaţi in cro­sul „Să întâmpinăm 1 Mai“. Pe poarta larg deschisă s’a ivit o tânără cu obrajii îmbujoraţi. Deşi n’a împlinit încă 18 ani, numele ei este cunoscut în întreaga fa­brică. Cornelia Agafiţii a ajuns fruntaşă lucrând la patru războaie simple de ţesut. Ea este acum se­cretară a organizaţiei de tineret. In întrecerea primăverii şi a ti­nereţii ea a sosit prima. Au urmat-o zeci şi zeci de tova­răşe de muncă, alături de care ea s-a întrecut dealungul traseului de cros. Dacă o întrebi cum a obţinut victoria, Cornelia Agafiţii prinde să-ţi povestească despre dragos­tea şi răbdarea cu care stahano­­vista Margareta Ena a îndrumat-o în muncă şi în sport, despre spri­jinul primit din partea colectivu­lui sportiv... ...In sala a Ill-a de războaie de ţesut, ajutorul de maistru Mircea Ştefănescu montează urzeala. Cu mâini dibace, el apucă sulul de 160 kg. şi-i ridică cu ajutorul pâr­ghiilor, fixându-1 pe maşină. Uşu­rinţa cu care tânărul ajutor de maistru ridică sulul te îndreptă­ţeşte să te întrebi dacă nu-i unul dintre cei mai buni halterofili. Parcă ghicindu-ţi gândurile, Mir­­cea Ştefănescu îţi spune : — Da, fac sport şi acest lucru mă ajută foarte mult în munca mea. înainte, montarea urzelii îmi lua mult timp şi nici nu reuşeam s-o fac prea uşor. Dar azi­., şi tânărul încorda pumniul arătân­­du-şi braţul oţetit. Lozinca „primii în muncă, pri­mii în sport“ a însufleţit pe mai toţi tinerii fabricii. Niculescu Ma­ria, ţesătoare la patru războaie simple, e voleibalistă fruntaşă, dar nici în muncă nu se lasă mai pre­jos. Urmărindu-i mişcările admiri priceperea şi îndemânarea cu care lucrează. Când firul de pe ţeava e pe sfârşite, Maria opreşte răz­boiul şi schimbă suveica. — Să nu laşi niciodată să bată suveica în gol sau să aştepţi să se termine firul, explică Maria, ti­nerii Niculina Marinescu pe care o califică la locul de muncă. Era spre sfârșitul lunii Decem­brie a anului trecut. In gara Craiova locomotiva unui tren a pufăit de câteva ori, apoi s’a oprit. Din ea a coborît tânărul mecanic cincisutist Florea Fluture. Intr’o clipă s’au adunat în jurul lui zeci de tineri ceferişti. Veni­seră cu toţii să-l felicite pentru înalta preţuire ce i se acordase: titlul de stahanovist. Au trecut de­ atunci câteva luni. Timpul acesta a fost plin de noi victorii în muncă, de bucuria da­toriei mereu împlinite. Tânărul Florea Fluture a realizat numai în luna Februarie o economie de 33 tone combustibil în valoare de 5.115 lei. Florea Fluture a avut totdeauna în munca sa un prie­ten nedespărţit, un prieten pe care l-a îndrăgit şi mai mult acum doi ani la Festivalul Mondial al Tineretului de la Berlin, la care a participat ca delegat al tineretu­lui din patria noastră. Acest prie­ten este sportul, prieten nu numai al mecanicului stahanovist Fio­­rea Fluture ci şi al multor zeci şi sute de mii de tineri din patria noastră. E ora 7 şi 30 de minute. Sirena Atelierelor Griviţa Roşie sună pre­­lung, începe o nouă zi de muncă. Strada Kiev, din cartierul cefe­riştilor, animată până acum câteva minute de cei ce se îndreptau spre locurile lor de muncă, a rămas pus­tie, dar nu p­en­tru mult timp. Gru­puri, grupuri de eleve se îndreaptă cu paşi grăbiţi spre clădirea din capătul străzii. Liceul de Fete Nr. 3. ...Pe sălile liceului s’a făcut li­nişte. In clase au început orele de curs. Este o dimineaţă însorită de pri-m­ăvară şi ferestrele larg deschisa,■, ale fiecărei clase, lasă să pătrundă, înăuntru aerul proaspăt. De alături,­, dela Atelierele C.F.R. Griviţa Ro­­şie, se aude până aci zgomotul cio­canelor, pufăitul locomotivelor. Elevele liceului ştiu că şi la Gri­­viţa Roşie harnicii muncitori dau lupta pentru îndeplinirea cincina­lului în 4 ani şi gândul acesta la îndeamnă să înveţe cu tot­ mai multă hotărîre pentru a îndeplini porunca Stalinist­ de a cuceri ce­tatea ştiinţei. — In şcoala noastră sunt multe eleve fruntaşe în învăţătură, spune cu bucurie Elena Dan secretara or­ganizaţiei de bază U.T.M Preocu­­pându-ne îndeaproape de felul cum se pregătesc elevele, am reuşit să facem ca numărul celor care au primit calificativul „insuficient” să ajungă foarte mic. Sportul ocupă şi el un loc de­­frunte In activitatea de zi cu zi a­ elevelor de la Liceul de Fete Nr. 3.­ Printre cele mai bune sportive ale­ şcolii se numără innotătoarea Elena­ Fiorescu din al- XI-a, jucătoarea de­ handbal Valentina Rusu din cl.­. IX-a, atleta Magdalena Dragoni!— resc­i din cl. VlII-a, voleibalista­ Matilda Popescu, gimnasta Lucre­­ţia Georgian şi multe altele. Ele sunt fruntaşe nu numai vin activitatea sportivă, ci şi in activi­tatea şcolară, învăţând­ cu sârgu­inţă,­­­avântând­u-se cu multă dragoste în­­întrecerile sportive, elevele Liceu­lui de Fete Nr. 3 din Capitală do­­­vedesc că sunt demne de dragostea­ şi grija pe care o arată partidul­ nostru viitoarelor cadre ale con­strucţiei socialismului. In zori de zi tinerii brigadierii au pornit cu însufleţire la lucru. Pe­ marele şantier al Parcului de Cul­tură şi Sport „23 August“ răsunai puternic cântecul muncii rodnice,, cântecul tinereţii. Iată-i la licru: Vasile Bădin,­­ Gheorghe Dumitru, Maria Tudo­­rache. Sunt numai câţiva dintre membrii brigăzii Nr- 11. Ca toţii ceila­lţi brigadieri, aceştia lucrează, purtând în inimi imaginea marelui­ stadion, a minunatului parc cultu­­ral-sportiv, aşa cum va arăta el în zilele Festivalului. Zeci de mii de­ tineri din toate colţurile lumii vor, face să răsune aci mai puternic, mai hotărit, glasul milioanelor de oa­meni cinstiţi de pretutindeni care vor pace. * Priveşti cu încredere viitorul, t­ă­cere din orice colţ al patriei noa­stre. Şi eşti îndreptăţit să o faci, pentru că viitorul tău, viitorul tu­turor tinerilor din patria noastră liberă şi fericită, este un viitor lu­minos. Îmbelşugat, un viitor asupra căruia veghiază cu grijă partidul nostru drag. ★

Next