Sportul Popular, iunie 1953 (Anul 8, nr. 2241-2253)
1953-06-02 / nr. 2241
PROLETARI DIN tOATE ȚĂRILE. UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURA FIZICA ȘI SPORT DE PE LÂNGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI ȘI AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. AMIL 1a, Nr. 2241 Mărți, 2 Iunie 1955 Să ridicăm tirul la nivelul celor mai dezvoltate sportuti. M ULTIMII ANI, datorită sprijinului larg pe care partidul şi guvernul îlacordă mişcării noastre sportive, tirul a luat un puternic avânt. Despre avântul acestei discipline sportive, care în anii întunecatului regim burghezo-moşieresc era practicată de un număr intim de exploatatori, vorbesc acum zecile de mii de oameni ai muncii care se întrec în competiţiile cu caracter de massă, miile de tineri şi vârstnici care participă la concursurile pentru trecerea normelor G.M.A., valoarea recordurilor noastre de tir şi performanţa înregistrate de trăgătorii noştri fruntaşi. Multe din recordurile de tir oblinite de trăgătorii noştri au valoare mondială. La Jocurile Olimpice de vară de la Helsinki maeştrii emeriţi ai sportului Iosif Sârbu şi Gh. Lichiardopul şi maestrul sportului Petre Cişmigiu au reprezentat cu cinste culorile patriei noastre dragi. Aceste succese au făcut ca tirul nostru să se bucure de un frumos prestigiu in ţară şi peste hotare. In planul de dezvoltare a mişcării sportive pe anul 1913 a fost trecut ca obiectiv principal ridicarea nataţiei şi tirului la nivelul celor mai dezvoltate sporturi. II.că la începutul acestui an, conferinţa comisiei centrale de tir a analizat această importantă problemă şi a întocmit un instactaj privind îmbunătăţirea muncii comisiilor regionale, raionale şi orăşeneşti de tir, instructaj care a fost trimis de Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri tuturor comitetelor C.F.S. In multe centre din ţară (Arad, Cluj, Ploeşti, Oraşul Străin, Craiova, Petroşani, Iaşi etc.) au fost organizate de la Începutul anului concursuri care dovedesc că au fost asigurate condiţii materiale (poligoane, echipamente ş. a.) pentru ca tirul să se poată ridica la nivelul celor mai dezvoltate sporturi. Succese frumoase au fost înregistrate în acivitatea tirului şi în Regiunea Autonomă Maghiară, in regiunile Bacău, Suceava, Oradea etc. Cu toate acestea, in activitatea tirului se constată Încă lipsuri destul de serioase, care frânează dezvoltarea acestei discipline sportive. Astfel, mute comitete C.F.S. (Hunedoara Baia Mare, Constanţa şi Sibiu) şi asociaţii sportive (Locomotiva, Flamura Roşie, Consuctorul, Flacăra şi Minerul) continuă să subaprecieze activitatea tirului. In asociaţiile sportive problemele tirului sunt încredinţate tehnicienilor, nefiind urmărite îndeaproape de preşedinţii sau secretarii consiliilor centrale ale asociaţiilor. Deasemenea, în cadrul multor asociaţii sportive nu există o suficientă preocupare pentru asigurarea condiţiilor materiale. Bunăoară, asociaţia Locomotiva a prevăzut in bugetul său din anul 1953 numai 3% din fonduri pentru tir. La Întreprinderea Economică de Exploatare a Bazelor Sportive există numeroase materiale de tir care nu au fost ridicate de asociaţiile sportive. Din această cauză mulţi tineri sunt lipsiţi de posibiliatea de a practica tirul O mentalitate greşita în ceea ce priveşte construirea bazelor sportive manifestă unele sfaturi populare, care atunci când construesc poligoane caută ca ele să fie cât mai arătoase, neglijând însă partea practică. Pentru toţi cei care vor construi poligoane trebue să fie clar că accentul trebue pus pe simplitatea lor (asigurarea unui câmp de tragere, un dâmb pentru securitate ş. a.). Bazele sportive se prezintă în general slab îngrijire. In această privinţă este grăitor cazul centrului de tir de la Tunari, poligoanele de la Stadionul Tineretului şi parcul sportiv Dinamo. Asociaţia Generală a Vânătorilor tărăgănează in mod nejustificat lucrările de la Tunari, fapt care este cu atât mai grav cu cât este vorba despre amenajări pentru tirul cu arma de vânătoare. Trăgătorii noştri fruntaşi — In special cei din colectivele sportive sindicate (maestrul emerit al sportului Gh. Lichiardopol (Progresul), maeştrii sportului Petre Cişmigiu şi Ştefan Petrescu (Metalul), Marcel Alexandrescu (Locomotiva), A. Tzimscher (Metalul) — nu sunt sprijiniţi suficient de colectivele şi asociaţiile din care fac parte. Asigurarea echipamentului, a materialelor şi mai ales a timpului de pregătire, sunt probleme neglijate in dauna asigurării continuităţii în pregătire şi în dauna ridicării măestriei acestor sportivi. Pentru a lichida aceste lipsuri este necesar ca toate comitetele C.F.S., asociaţiile şi colectivele sportive să asigure tirului — aşa cum arată şi Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 28 iunie 1949 — cele mai bune condiţiuni de dezvoltare. In această privinţă, de un real ajutor este instructajul întocmit de Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri, instructajuri care sunt arătate şi metodele necesare pentru organizarea muncii. Asociaţiile sportive trebue să înţeleagă importanţa dezvoltării tirului în massele largi de oameni ai muncii, angrenându-i la antrenamentele şi concursurile pentru trecerea normelor G.M.A. şi la competiţiile cu caracter de massă. Ele au datoria să se preocupe de ridicarea unor elemente noi din importantele centre muncitoreşti. Concursurile constitue unul din principalele mijloace de angrenare a tineretului în practicarea tirului. Pentru aceasta este necesar să fie încurajate şi sprijinite toate forurile care organizează competiţiile de tir. O atenţie deosebită trebue acordată concursurilor G.M.A din cadrul „Cupei Comisiei Centrale”, care angrenează tot mai mulţi tineri. Aceste concursu deschid tinerilor drumul spre tirul de performanţă şi prilejuesc afirmarea multor elemente noi. Calendaril sportiv intern prevede o activitate bogată pentru acest an. De aceea trebue să asigurăm condiţiuni materiale şi organizatorice din cele mai bune pentru a îndeplini prevederile calendarului sportiv şi pentru a prezenta în competiţii sportivi cât mai bine pregătiţi. Astfel, vom aduce fără îndoială o contribuţie din cele mai importante la ridicarea tirului în rândul celor mai dezvoltate sporturi din ţara noastră. In numărul de azi: • Spartachiada Satelor (pag. 3-a) • Attefi şi... atleţi (pag. 4-a) • Întâlnirile de verificare ale fotbaliştilor fruntaşi (pag. 5-a) • Au fost îmbunătăţite trei recorduri republicane la haltere (pag. 6-a) • Un nou record de tir al R.P.R. obţinut de sportivii de la Dinamo. (pag. 6-a) • Despre stilul fluture (pag. 7-a) • Campionatul de baschet al Europei continuă... (pag. 8-a) • Pregătiri pentru campionatul mondial de fotbal in R.P. Bulgaria fi R. Cehoslovacă (pag. 8-a) S’au încheiat lucrările Congresului Femeilor Democrate din R. P. R. Innete de Sâmbătă 30 și Duminică 31 Mai 1953 s’au desfășurat în Capitală, în sala de consfătuiri a Consiliului Central al Sindicatelor, lucrările Congresului Femeilor Democrate din R.P.R. Pentru a participa la lucrările acestui congres au venit femei de pe tot întinsul ţării, delegate ale femeilor din industrie şi agricultură, stahanoviste vestite, colectiviste fruntaşe, activiste din domeniul cercetării ştiinţifice, al artei şi culturii, femei active în muncile obşteşti, gospodine. Scopul principal al lucrărilor congresului a fost acela de a dezbate problema participării cât mai largi a femeilor din R.P.R. la lupta pentru pace şi prietenie între popoare. Congresul a adoptat o nouă formă organizatorică a mişcării de femei din ţara noastră. Deasemeni, tot cu ocazia congresului au fost alese delegatele la cel de al IlI-lea Congres Mondial al Femeilor, care se va deschide la Copenhaga — capitala Danemarcei, în ziua de 3 iunie 1953. Cu prilejul acestui congres, femeile din ţara noastră au avut posibilitatea să constate încă odată cu îndreptăţită mândrie cât de mari sunt cuceririle obţinute sub conducerea partidului în anii regimului democrat-popular. Pe măsură ce delegatele din toate colţurile ţării se perindau prin faţa lor, vorbind de la tribună, femeile participante la congres şi-au adus din nou aminte de anii grei ai trecutului. Şi-au adus din nou aminte de faptul că odinioară, pe aceleaşi meleaguri, femeia a fost slugă. Trudind în arşiţa soarelui pe lanuri, cu copilul înfăşat în zdrenţe şi alăptat într’un şanţ , slugă la patron sau slugă la boier, neştiutoare de carte, cu teama zilei de mâine, femeia îşi petrecea viaţa în aceeaşi mizerie în care trăiesc şi astăzi femeile din ţările capitaliste şi coloniale. Şi, în timp ce astăzi încă o revoltătoare inegalitate în drepturi şi uneori chiar o lipsă totală de drepturi în viaţa economică, politică, socială şi de familie fac din femeia din ţările înrobite capitalului o roabă, in ţara noastră femeia poate deveni orice, de la mecanic până la ministru, îi sunt deschise toate drumurile spre un viitor luminos. Congresul Femeilor Democrate din R.P.R. a însemnat o nouă demonstraţie a forţei şi hotărârii femeilor din ţara noastră de a aduce aportul lor continuu la opera de construcţie a socialismului, la întărirea prieteniei între popoare, la apărarea cauzei scumpe a păcii. Tineretul lumii se pregăteşte pentru Festival . In atelierele căilor ferate din Dresda pătrund odată cu zorii zeci de tineri lucrători. Sunt tinerii care şi-au luat angajamentul să construiască trenul care va duce delegaţia tineretului din Germania democrată spre meleagurile româneşti unde se va desfăşura Festivalul Mondial al Tineretului. Cu cât trec zilele ce ne mai despart de marea sărbătoare, tinerii muncitori germani din Dresda lucrează mai cu spor. In curând trenul va fi gata. In cele 14 vagoane ale trenului, tinerii sportivi, artişti, cântăreţi care vor reprezenta tineretul Germaniei libere la Festival, vor călători urmăriţi de gândurile pline de bucurie ale tineretului patriei lor. • Recent s-au desfăşurat în 17 regiuni ale Austriei întâlniri ale tineretului cu prilejul cărora mii de tineri şi-au manifestat dorinţa de a participa la pregătirile ce se fac în vederea Festivalului. Sportivii austriaci iau parte cu bucurie la numeroasele concursuri care se desfăşoară în vederea selecţionării sportivilor ce vor lua parte la întrecerile din cadrul Festivalului. Din Comitetul Naţional de pregătire a Festivalului fac parte numeroşi sportivi cunoscuţi, ca jucătorul de fotbal Lindner, campionul de box Skuzny şi jucătorul de tenis de masă Immrich. Comitetul a hotărît ca la începutul lunii iunie să se desfăşoare la Viena ultimele competiţii sportive. Câştigătorii lor vor face parte din delegaţia care va reprezenta tineretul austriac la Festival. • In R. P. Chineză, unde astăzi creşte un tineret liber şi fericit, apropierea Festivalului face ca în întreaga ţară să se intensifice lucrările de pregătire. Tinerii muncitori pregătesc cu drag daruri pe care delegaţia chineză le va împărţiparticipanţilor La Festival. Dragostea de muncă şi de pace a poporului chinez se va oglindi în dansurile şi cântecele ce vor fi prezentate la Bucureşti în zilele Festivalului de ansamblul tinerilor chinezi. Sportivii iau şi ei parte la toate aceste pregătiri, antrenându-se şi luând parte la numeroasele competiţii organizate în vederea selecţionării celor mai buni sportivi care vor face parte din delegaţia care va participa la Festival. Chow Hsueh Yuan, Wang Chih şi Lang Wen Chih sunt trei dintre tinerii sportivi chinezi care au luat parte la ultimul Festival Mondial al Tineretului de la Berlin. ..Dragi prieteni, scriu ei, adresându-se tnerilor din lumea întreagă, pregătindu-ne pentru apropiatul Festival, să întărim lupta noastră pentru pace. Să ne unim mai strâns, pentru ca să domnească pacea şi prietenia, pentru un viitor mai bun. Lupta noastră va fi victorioasă ; cauza păcii va învinge". • In curând va porni spre Bucureşti, oraşul Festivalului, marea ştafetă internaţională care va oglindi odată mai mult năzuinţele tineretului spre un viitor luminos, hotărîrea lui de a apăra pacea. In Europa, ştafeta internaţională va avea 6 ramuri principale. De marea ştafetă vor fi legate numeroase localităţi prin ştafete locale. • In ţara noastră, mii de tineri muncitori, studenţi, elevi, zeci de sportivi îşi unesc eforturile pentru ca pregătirile în vederea Festivalului să fie gata la timp. Tânăra muncitoare care lucrează daruri pentru cei ce vor veni la Festival, tinerii ţărani care pregătesc cu sârguinţă cele mai frumoase dansuri şi cântece populare şi tinerii muncitori care dau mai aprig bătălia cu normele, zecile de sportivi fruntaşi ai ţării care se întrec pe stadioane, cu toţii sunt vrednici fii ai patriei noastre, tineri care iubesc pacea şi viaţa, care ştiu să lupte cu dârzone şi hotărâre pentru apărarea lor I 8 pagini 25 bani Stahanovistă şi campioană a ţârii Maria Preda este una din campioanele ţării pe anul 1952. Una din acele vrednice sportive, care urcă spre culmile măestriei sportive, una din sutele de mii de muncitoare din patria noastră, cărora regimul de democraţie populară ie-a dat posibilitatea să facă sport, să activeze in orice do- \ meniu. Numele campioanei de popi , ce Maria Preda e rostit cu ■ mândrie nu numai de tovară- ' fele ei de sport, ci și de toate ■ muncitoarele dela uzinele tex- ' tiie ,,30 Decembrie" din Arad, in mijlocul cărora a crescut și s’a ridicat. \ 'Dela simplă muncitoare necalificată până la titlul de stat hanovistă a fabricii, Maria Pre-da a avut de străbătut un drum in care nu de puţine ori a luptat cu greutăţile, cu neîncrederea unor tehnicieni şi maiştri cu mentalităţi învechite. ’ A luptat însă hotărită să învingă şi a învins întâi titlul de fruntaşe in producţie. Apoi, în 1952, când trece să lucreze la trei agregate — stahanopis- \ tă. In acelaş an — titlul de campioană republicană. De atunci, munca neprecu- peţită pentru ridicarea altor ti.j nere muncitoare, a altor tinere , sportive. I In cinstea Festivalului, tănăra sportivă Maria Preda ob- 1ţine rezultate tot mai bune in producţie, luptând pentru de-păşirea normelor, pentru ridicarea calităţii produselor întreprinderii ei. Zeci şi sute de mii de fire peste plan... 1 In mintea Măriei Preda înfloreşte adesea gândul că din firele acestea alţi muncitori vor ţese daruri pentru prietenii drăgi care in zilele lui August vor aduce la Festivalul Mon- dial al Tineretului solie de pa- . ' ce din colţurile îndepărtate ale lumii. Acest gând o îndeamnă pe sportiva Maria Preda să .. lucreze mai bine, mai cu spor. • Cu prilejul Congresului Fe- meilor Democrate din R.P.R, • Maria Preda şi-a luat angaja- « meniul in faţa tovarăşelor ei » de muncă şi de sport să dea “ produse numai de calitatea la, să sprijine in muncă pe tine-• rele muncitoare de curând ve- * nite in fabrică, iar re linie de » sport să muncească pentru a J obţine noi performante, pentru ridicarea de noi cadre spor- " live. I". Campioana Maria Preda, " vrednica stahanovistă dela azi- u nele textile ,,30 Decembrie” din J Arad este unul din sutele de mii de fiice ale patriei noastre, a• cărora partidul le-a deschis " drum nou spre viitor, le-a fău- ■rit o viaţă nouă, liberă şi fe- fe ricită. I !. EMERIC GRUNWALD I corespondent !