Sportul Popular, iunie 1953 (Anul 8, nr. 2241-2253)

1953-06-02 / nr. 2241

PROLETARI DIN tOATE ȚĂRILE. UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURA FIZICA ȘI SPORT DE PE LÂNGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI ȘI AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. AMIL 1a, Nr. 2241 Mărți, 2 Iunie 1955 Să ridicăm tirul la nivelul celor mai dezvoltate sportuti. M­ ULTIMII ANI, datorită spri­jinului larg pe care partidul şi guvernul îl­­acordă mişcării noa­stre sportive, tirul a luat un puter­nic avânt. Despre avântul acestei discipline sportive, care în anii în­tunecatului regim burghezo-mo­şieresc era practicată de un număr intim de exploatatori, vorbesc acum zecile de mii de oameni ai muncii care se întrec în competiţiile cu caracter de massă, miile de tineri şi vârstnici care participă la con­cursurile pentru trecerea normelor G.M.A., valoarea recordurilor noas­tre de tir şi performanţ­a înregis­trate de trăgătorii noştri fruntaşi. Multe din recordurile de tir obli­nite de trăgătorii noştri au val­oare mondială. La Jocurile Olimpice de vară de la Helsinki maeştrii eme­riţi ai sportului Iosif Sârbu şi Gh. Lichiardopul şi maestrul sportului Petre Cişmigiu au reprezentat cu cinste culorile patriei noastre dragi. Aceste succese au făcut ca tirul nostru să se bucure de un frumos prestigiu in ţară şi peste hotare. In planul de dezvoltare a m­iş­cării sportive pe anul 1913 a fost trecut ca obiectiv principal ridica­rea nataţiei şi tirului la nivelul celor mai dezvoltate sporturi. II.că la începutul acestui an, conferinţa comisiei centrale de tir a analizat această importantă problemă şi a întocmit un instactaj privind îm­bunătăţirea muncii comisiilor re­gionale, raionale şi orăşeneşti de tir, instructaj care a fost trimis de Comitetul pentru Cultură Fizi­că şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri tuturor comitetelor C.F.S. In multe centre din ţară (Arad, Cluj, Ploeşti, Oraşul Străin, Craio­va, Petroşani, Iaşi etc.) au fost or­ganizate de la Începutul anului concursuri care dovedesc că au fost asigurate­ condiţii materiale (poligoane, echipamente ş. a.) pen­tru ca tirul să se poată ridica la nivelul celor mai dezvoltate sporturi. Succese frumoase au fost înregistrate în ac­ivitatea tirului şi în Regiunea Autonomă Maghia­ră, in regiunile Bacău, Suceava, Oradea etc. Cu toate acestea, in activitatea tirului se constată Încă lipsuri destul de serioase, care frânează dezvoltarea acestei discipline spor­tive. Astfel, mu­te comitete C.F.S. (Hunedoara Baia Mare, Constanţa şi Sibiu) şi asociaţii sportive (Lo­comotiva, Flamura Roşie, Cons­uc­torul, Flacăra şi Minerul) continuă să subaprecieze activitatea tirului. In asociaţiile sportive problemele ti­rului sunt încredinţate tehnicieni­lor, nefiind urmărite îndeaproape de preşedinţii sau secretarii consi­liilor centrale ale asociaţiilor. De­­asemenea, în cadrul multor asocia­ţii sportive nu există o suficientă preocupare pentru asigurarea con­diţiilor materiale. Bunăoară, aso­ciaţia Locomotiva a prevăzut in bugetul său din anul 1953 numai 3% din fonduri pentru tir. La Întreprinderea Economică de Exploatare a Bazelor Sportive există numeroase materiale de tir care nu au fost ridicate de asocia­ţiile sportive. Din această cauză mulţi tineri sunt lipsiţi de posibi­li­atea de a practica tirul O mentalitate greşita în ceea ce priveşte construirea bazelor spor­tive manifestă unele sfaturi popu­lare, care atunci când construesc poligoane caută ca ele să fie cât mai arătoase, neglijând însă par­tea practică. Pentru toţi cei care vor construi poligoane trebue să fie clar că accentul trebu­e pus pe simplitatea lo­r (asigurarea unui câmp de tragere, un dâmb pentru securitate ş. a.). Bazele sportive se prezintă în general slab îngrijire. In această privinţă este grăitor cazul centru­lui de tir de la Tunari, poligoanele de la Stadionul Tineretului şi par­cul sportiv Dinamo. Asociaţia Generală a Vânătorilor tărăgă­nează in mod nejustificat lucrările de la Tunari, fapt care este cu atât mai grav cu cât este vorba despre amenajări pentru tirul cu arma de vânătoare. Trăgătorii noştri fruntaşi — In special cei din colectivele sportive sindicate (maestrul emerit al spor­tului Gh. Lichiardopol (Progresul), maeştrii sportului Petre Cişmigiu şi Ştefan Petrescu (Metalul), Mar­cel Alexandrescu (Locomotiva), A. Tzimscher (Metalul) — nu sunt sprijiniţi suficient de colectivele şi asociaţiile din care fac parte. Asigurarea echipamentului, a ma­terialelor şi mai ales a timpului de pregătire, sunt probleme ne­glijate in dauna asigurării conti­nuităţii în pregătire şi în dauna ridicării măestriei acestor sportivi. Pentru a lichida aceste lipsuri este necesar ca toate comitetele C.F.S., asociaţiile şi colectivele sportive să asigure tirului — aşa cum arată şi Hotărîrea Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R. din 28 iunie 1949 — cele mai bune condiţiuni de dezvoltare. In această privinţă, de un real ajutor este in­structajul întocmit de Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri, in­structaj­uri care sunt arătate şi metodele necesare pentru organiza­rea muncii. Asociaţiile sportive trebue să înţeleagă importanţa dezvoltării ti­­rului în massele largi de oameni ai muncii, angrenându-i la antre­namentele şi concursurile pentru trecerea normelor G.M.A. şi la competiţiile cu caracter de massă. Ele au datoria să se preocupe de ridicarea unor elemente noi din importantele centre muncitoreşti. Concursurile constitue unul din principalele mijloace de angrenare a tineretului în practicarea tirului. Pentru aceasta este necesar să fie încurajat­e şi sprijinite toate foru­rile care organizează competiţiile de tir. O atenţie deosebită trebue acor­­dată concursurilor G.M.A­ din ca­drul „Cupei Comisiei Centrale”, care angrenează tot mai mulţi ti­neri. Aceste concursu­­ deschid ti­nerilor drumul spre tirul de perfor­manţă şi prilejuesc afirmarea mul­tor elemente noi. Calendaril sportiv intern preve­­d­e o activitate bogată pentru a­­cest an. De aceea trebue să asigu­răm condiţiuni materiale şi orga­nizatorice din cele mai bune pentru a îndeplini prevederile calendaru­lui sportiv şi pentru a prezenta în competiţii sportivi cât mai bine pregătiţi. Astfel, vom aduce fără îndoială o contribuţie din cele mai importante la ridicarea tirului în rândul celor mai dezvoltate spor­turi din ţara noastră. In numărul de azi: • Spartachiada Satelor (pag. 3-a) • Attefi şi... atleţi (pag. 4-a) • Întâlnirile de verificare ale fotbaliştilor fruntaşi (pag. 5-a) • Au fost îmbunătăţite trei recorduri republicane la haltere (pag. 6-a) • Un nou record de tir al R.P.R. obţinut de sportivii de la Dinamo. (pag. 6-a) • Despre stilul fluture (pag. 7-a) • Campionatul de baschet al Europei continuă... (pag. 8-a) • Pregătiri pentru campionatul mondial de fotbal in R.P. Bulgaria fi R. Cehoslovacă (pag. 8-a) S’au încheiat lucrările Congresului Femeilor Democrate din R. P. R. In­­nete de Sâmbătă 30 și Du­minică 31 Mai 1953 s’au desfășurat în Capitală, în sala de consfătuiri a Consiliului Central al Sindicate­lor, lucrările Congresului Femeilor Democrate din R.P.R. Pentru a participa la lucrările acestui con­gres au venit femei de pe tot în­tinsul ţării, delegate ale femeilor din industrie şi agricultură, staha­­noviste vestite, colectiviste frunta­şe, activiste din domeniul cercetării ştiinţifice, al artei şi culturii, femei active în muncile obşteşti, gospo­dine. Scopul principal al lucrărilor congresului a fost acela de a dez­bate problema participării cât mai largi a femeilor din R.P.R. la lupta pentru pace şi prietenie între popoare. Congresul a adoptat o nouă formă organizatorică a miş­cării de femei din ţara noastră. Deasemeni, tot cu ocazia congre­sului au fost alese delegatele la cel de al IlI-lea Congres Mondial al Femeilor, care se va deschide la Copenhaga — capitala Danemarcei, în­ ziua de 3 iunie 1953. Cu prilejul acestui congres, fe­meile din ţara noastră au avut po­sibilitatea să constate încă odată cu îndreptăţită mândrie cât de mari sunt cuceririle obţinute sub conducerea partidului în anii regi­mului democrat-popular. Pe măsură ce delegatele din toa­te colţurile ţării se perindau prin faţa lor, vorbind de la tribună, fe­meile participante la congres şi-au adus din nou aminte de anii grei ai trecutului. Şi-au adus din nou aminte de faptul că odi­nio­ară, pe aceleaşi meleaguri, femeia a fost slugă. Trudind în arşi­ţa soarelui pe lanuri, cu copilul înfăşat în zdrenţe şi alăptat în­­tr’un şanţ , slugă la patron sau slugă la boier, neştiutoare de car­te, cu teama zilei de mâine, fe­meia îşi petrecea viaţa în aceeaşi mizerie în care trăiesc şi astăzi femeile din ţările capitaliste şi coloniale. Şi, în timp ce astăzi încă o re­voltătoare inegalitate­ în drepturi şi uneori chiar o lips­ă totală de drep­turi în viaţa economică, politică, socială şi de familie fac din femeia din ţările înrobite capitalului o roabă, in ţara noastră femeia poate deveni orice, de la mecanic până la ministru, îi sunt deschise toate drumurile spre un viitor luminos.­­ Congresul Femeilor Democrate din R.P.R. a însemnat o nouă de­monstraţie a forţei şi hotărârii fe­meilor din ţara noastră de a aduce aportul lor continuu la opera de construcţie a socialismului, la în­tărirea prieteniei între popoare, la apărarea cauzei scumpe a păcii. Tineretul lumii se pregăteşte pentru Festival . In atelierele căilor ferate din Dresda pătrund odată cu zorii zeci de tineri lu­crători. Sunt ti­nerii care şi-au luat angajamen­tul să constru­iască trenul care va duce delegaţia tineretului din Germania democrată spre meleagu­rile româneşti unde se va desfă­şura Festivalul Mondial al Tine­retului. Cu cât trec zilele ce ne mai despart de marea sărbătoare, tinerii muncitori germani din Dresda lucrează mai cu spor. In curând trenul va fi gata. In­ cele 14 vagoane ale trenului, tinerii sportivi, artişti, cântăreţi care vor reprezenta tineretul Germaniei li­bere la Festival, vor călători urmăriţi de gândurile pline de bucurie ale tineretului patriei lor. • Recent s-au desfăşurat în 17 regiuni ale Austriei întâlniri ale tineretului cu prilejul cărora mii de tineri şi-au manifestat dorinţa de a participa la pregătirile ce se fac în vederea Festivalului. Spor­tivii austriaci iau parte cu bucu­rie la numeroasele concursuri care se desfăşoară în vederea selecţio­nării sportivilor ce vor lua parte la întrecerile din cadrul Festiva­lului. Din Comitetul Naţional de pre­gătire a Festivalului fac parte nu­meroşi sportivi cunoscuţi, ca ju­cătorul de fotbal Lindner, campio­nul de box Skuzny şi jucătorul de tenis de masă Immrich. Comitetul a hotărît ca la începutul lunii iu­nie să se desfăşoare la Viena ulti­mele competiţii sportive. Câştigă­torii lor vor face parte din dele­gaţia care va reprezenta tineretul austriac la Festival. • In R. P. Chineză, unde astăzi creşte un tineret liber şi fericit, apropierea Festivalului face ca în întreaga ţară să se intensifice lu­crările de pregătire. Tinerii mun­citori pregătesc cu drag daruri pe care delegaţia chineză le va îm­părţi­­participanţilor La Festival. Dragostea de muncă şi de pace a poporului chinez se va oglindi în dansurile şi cântecele ce vor fi prezentate la Bucureşti în zilele Festivalului de ansamblul tinerilor chinezi. Sportivii iau şi ei parte la toate aceste pregătiri, antrenân­­du-se şi luând parte la nume­­­roasele competiţii organizate în vederea selecţionării celor mai buni sportivi care vor face parte din de­legaţia care va participa la Festi­val. Chow Hsueh Yuan, Wang Chih şi Lang Wen Chih sunt trei din­tre tinerii sportivi chinezi care au luat parte la ultimul Festival Mondial al Tineretului de la Ber­lin. ..Dragi prieteni, scriu ei, a­­dresându-se tnerilor din lumea întreagă, pregătindu-ne pentru a­­propiatul Festival, să întărim lup­ta noastră pentru pace. Să ne unim mai strâns, pentru ca să domnească pacea şi prietenia, pen­tru un viitor mai bun. Lupta noastră va fi victorioasă ; cauza păcii va învinge". • In curând va porni spre Bucureşti, oraşul Festivalului, marea ştafetă internaţională care va oglindi odată mai mult năzuinţele tineretului spre un viitor luminos, hotărîrea lui de a apăra pacea. In Europa, ştafeta internaţională va avea 6 ramuri principale. De marea ştafetă vor fi legate nu­meroase localităţi prin ştafete lo­cale. • In ţara noastră, mii de tineri muncitori, studenţi, elevi, zeci de sportivi îşi unesc eforturile pen­tru ca pregătirile în vederea Festi­valului să fie gata la timp. Tânăra muncitoare care lucrează daruri pentru cei ce vor veni la Festival, tinerii ţărani care pre­gătesc cu sârguinţă cele mai fru­moase dansuri şi cântece popu­lare şi tinerii muncitori care dau mai aprig bătălia cu normele, ze­cile de sportivi fruntaşi ai ţării care se întrec pe stadioane, cu toţii sunt vrednici fii ai patriei noastre, tineri care iubesc pacea şi viaţa, care ştiu să lupte cu dârzon­­e şi hotărâre pentru apă­rarea lor I 8 pagini 25 bani Stahanovistă­­ şi campioană a ţârii­­ Maria Preda este una din­­­ campioanele ţării pe anul 1952. Una din acele vrednice sportive, care urcă spre cul­mile măestriei sportive, una din sutele de mii de muncitoare din patria noastră, cărora re­gimul de democraţie populară ie-a dat posibilitatea să facă sport, să activeze in orice do- \ meniu. Num­ele campioanei de popi­ , ce Maria Preda e rostit cu ■ mândrie nu numai de tovară- ' fele ei de sport, ci și de toate ■ muncitoarele dela uzinele tex- ' tiie ,,30 Decembrie" din Arad, in mijlocul cărora a crescut și­­ s’a ridicat. \ 'Dela simplă muncitoare neca­­­­lificată până la titlul de sta­­t hanovistă a fabricii, Maria Pre-­­­da a avut de străbătut un drum in care nu de puţine ori a luptat cu greutăţile, cu ne­încrederea unor tehnicieni şi­­ maiştri cu mentalităţi învechite. ’ A luptat însă hotărită să­­ învingă şi a învins­ întâi titlul­­ de fruntaşe in producţie. Apoi,­­ în 1952, când trece să lucreze­­ la trei agregate — stahanopis- \ tă. In acelaş an — titlul de­­ campioană republicană. De atunci, munca neprecu-­­ peţită pentru ridicarea altor ti.­j ne­re muncit­oar­e, a altor tinere , sportive. I In cinstea Festivalului, tă­­­­năra sportivă Maria Preda ob- 1­ţine rezultate tot mai bune in­­ producţie, luptând pentru de-­­­păşirea normelor, pentru ridi­carea calităţii produselor între­prinderii ei. Zeci şi sute de mii de fire peste plan... 1 In mintea Măriei Preda în­floreşte adesea gândul că din firele acestea alţi muncitori vor­­ ţese daruri pentru prietenii drăgi care in zilele lui August vor aduce la Festivalul Mon-­­ dial al Tineretului solie de pa- . ' ce din colţurile îndepărtate ale­­ lumii. Acest gând o îndeamnă­­ pe sportiva Maria Preda să .. lucreze mai bine, mai cu spor. • Cu prilejul Congresului Fe-­­ meilor Democrate din R.P.R­, • Maria Preda şi-a luat angaja- « meniul in faţa tovarăşelor ei » de muncă şi de sport să dea “ produse numai de calitatea l­a, să sprijine in muncă pe tine-­­• rele muncitoare de curând ve- * ni­te in fabrică, iar re linie de » sport să muncească pentru a J obţine noi performante, pentru­­ ridicarea de noi cadre spor- " live. I". Campioana Maria Preda, " vrednica stahanovistă dela azi- u nele textile ,,30 Decembrie” din J Arad este unul din sutele de mii de fiice ale patriei noastre, a• cărora partidul le-a deschis " drum nou spre viitor, le-a fău- ■­­rit o viaţă nouă, liberă şi fe- f­e ricită. I !. EMERIC GRUNWALD I corespondent !

Next